Miza vizitei de luna viitoare a lui Erdogan la Chișinău. Ce ar mai putea „livra” R. Moldova către Turcia

Miza vizitei de luna viitoare a lui Erdogan la Chișinău. Ce ar mai putea „livra” R. Moldova către Turcia

Saga venirii președintelui turc Recep Tayip Erdogan la Chisinau este pe cale să fie rezolvată, după recenta expulzare a șapte profesori turci, angajați ai rețelei de licee private Orizont. Regimul de la Ankara îi consideră pe toți adepții mișcării clericului turc Fetullah Gullen, exilat în prezent în SUA, ca fiind teroriști.

După patru amânări în privința venirii lui Erdogan la Chișinău, președintele R. Moldova Igor Dodon a anunțat, marți, că omologul său turc Recep Erdogan va veni într-un final, după scandalul expulzării a șapte profesori turci din rețeaua liceelor private Orizont.

„Dl. [ambasador turc] Gürol Sökmensüer a confirmat faptul că prima vizită oficială în Moldova a dlui Recep Tayyip Erdoğan în calitate de Președinte al Turciei va avea loc în perioada 17-18 octombrie și va include atît evenimente la Chișinău, cît și în Găgăuzia”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, după întrevederea avută cu ambasadorul turc la Chișinău.

În ceea ce îl privește pe Dodon, relația acestuia cu Ankara este una de căpușare a fondurilor Agenției de Dezvoltare și Cooperare Turcă TIKA.

La începutul acestui an, pe 21 februarie, TIKA a anunțat numele firmelor care se vor ocupa de reabilitatea Palatului Prezidențial din Chișinău, distrus după revolta de la 7 aprilie 2009 împotriva regimului comunist.

Dodon a anunțat începerea lucrărilor pe pagina sa de Facebook încă din 19 decembrie 2017, după întrevederea cu cu viceprim-ministrul turc, Hakan Çavuşoğlu.

Contractul este unul ce valoarează nu mai puțin de 10 milioane de euro și a fost atribuit firmei turcești „Sonbay”

Lucrările ar trebuit să dureze câteva luni, iar deschiderea oficială a Palatul Prezidențial reparat de turci ar fi trebuit să aibă loc undeva în luna mai.

Întrebat mereu despre ce anume va trebui să dea înapoi Republica Moldova pentru această generozitate a lui Recep Erdogan, Dodon a declarat mereu că lucrările sunt făcute doar în baza relațiilor de prietenie dintre Turcia și Republica Moldova. Ce a urmat ulterior a dovedit din nou că nimic nu este gratis.

Înțelegeri la nivel guvernamental

Deși în tot scandalul acesta legat de expulzarea profesorilor turci în afara normelor legale și a drepturilor omului Dodon a fost cel care a luat toate criticile, pe de o parte justificate de graba cu care vrea să se instaleze în noul Palat amenjat de turci, și guvernul R. Moldova are partea sa de implicare în toata aceasta poveste.

În mai 2017, în cadrul vizitei pe care a întreprins-o la Chișinău, premierul turc Binali Yildirim a cerut în termeni foarte drastici închiderea rețelei de licee turce Orizont din R. Moldova, apropiate mișcării lui Gulen.

R. Moldova a susținut întotdeauna autoritățile constituționale ale Republicii Turcia. Le vom susține și în continuare. Noi am reacționat atunci când a avut loc tentativa de lovitură de stat, noi am condamnat actele de teroriste care au avut loc în Turcia și am declarat că suntem solidari cu autoritățile și poporul turc. Am discutat cu premierul Yildirim și subiectul ce ține de unele licee. Trebuie să înțelegeți că R. Moldova are propriul său cadru legal și toate instituțiile din domeniul educației trebuie să respecte și să se conformeze acestuia”, a menționat premierul Filip.

Pavel Filip a delegat atunci responsabilitatea cercetării acestor acuzații către instituțiile de profil asupra rețelei celor cinci licee turcești care activează în R. Moldova de peste 24 de ani, fiind recunoscută ca una dintre cele mai bune instituții de învățământ din R. Moldova.

În același timp, dacă sunt evidențe, desigur că noi așteptăm experții din Turcia să vină și să ia legătura cu instituțiile de forță, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate sau Ministerul Afacerilor Interne, astfel ca să putem aborda această întrebare exact în albia legală”, declara atunci premierul Pavel Filip.

În iulie 2018, Guvernul R. Moldova anunță că Arena Chișinău, o sală polivalentă de mari dimensiuni, ar urma să fie construită de firma turcească Summa. Aceasta are experiență în R. Moldova, după ce a construit și refăcut hotelul Radisson Blue (Hotel Leogrand), Shopping Malldova Shopping Center, prima clinică medicală privată Medpark din Moldova sau clădirea Aeroportului Internațional Chișinău.

Au urmat apoi, în septembrie 2017, o vizită la Ankara a președintelui Parlamentului, Andrian Candu, urmat de Vladimir Plahotniuc, președintele PD, acolo unde cei doi unde s-au întâlnit, inclusiv, cu președintele Erdoğan.

La numai circa două luni, în noiembrie 2017, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a demarat căutarea probelor în baza a două articole din Codul Penal al R. Moldova: „finanțarea terorismului” și „recrutarea, instruirea, beneficierea de instruire sau acordarea de alt suport în scop terorist”. Dosarul viza conducerea rețelei de licee „Orizont”.

Rendez-vouz cu iz politic pe aeroport

În martie 2018, Dodon avea să se întâlnească rapid în aeroportul Ataturk din Istanbul cu omologul său turc, după ce Dodon efectuase o vizit în Asia Centrală.

Am avut o intrevedere neplanificata cu presedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan la aeroportul din Istanbul. Am discutat despre mai multe subiecte, inclusiv relatiile bilaterale dintre tari, situatia din regiune. In cadrul discutiei am multumit pentru suportul acordat pentru reparatia cladirii presedintiei. Presedintele Erdogan a mentionat ca intetioneaza sa viziteze Republica Moldova in timpul cel mai apropiat, la invitatia mea. Aceasta fiind prima sa vizita oficiala in tara noastra in calitate de Presedinte”, scrie Dodon pe pagina sa de Facebook despre aceasta intalnire.

La nici două săptmâni după această, directorul general al liceului „Orizont”, Turgay Șen avea să fie reținut pe aeroporturi din Chișinău, dar eliberat câte ore mai târziu, după ce a cerut azil politic în R. Moldova. El a fost reținut de către lucrătorii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al R. Moldova, iar, ulterior, a fost transferat în custodia Procuraturii Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale PCCOCS.

După câteva ore de discuţii, acesta a fost eliberat, atribuindu-se statutul de bănuit. De asemenea, presa a citat surse din anturajul lui Turgay Şen care au comunicat că citaţia înaintată acestuia opera cu motive legate de finanţarea terorismului.

În cele din urmă, al scurt timp după incident, Șen a părăsit R. Moldova cu destinația Kosovo.

Profesori, acuzați de terorism

Dacă Turgay Șen a reușit să scape, nu același lucru l-au reușit alți șapte colegi profesori ai lui Turgay Șen din aceeași rețea de licee Orizont din Republica Moldova. Pe data de 6 septembrie aceștia au fost luați de către SIS și deportați ilegal din R. Moldova, într-o operațiune coroborată cu serviciile secrete turcești MIT.

Aceștia au fost luați pe sus de pe stradă, sau chiar din casele lor și de lânga familiile lor, fără nicio explicație, urcați într-un avion și trimiși în doar câteva ore în Turcia.

După o reacție puternică din partea Occidentului – din SUA și UE – autortiățile R. Moldova a încercat să explice stângaci că profesorii expulzați ar fi avut legături cu grupări islamiste, iar președintele Parlamentului Andrian Candu a afirmat chiar că aceștia ar fi avut deschise dosare de urmărire chiar din 1997.

Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile omului îl contrazic.

„Noi ca juriști, nu am putut înțelege ce s-a întâmplat. În plus la toate, au mai apărut între timp și niște detalii, spre exemplu în data de 8 septembrie, în ziua de sâmbătă a avut loc ședința Comisiei parlamentare [pentru securitate națională].

Ulterior, domnul Candu a susținut și un briefing în care a afirmat că există dosare încă din anul 1997, iar la câteva zile distanță domnul președinte Vladimir Voronin a afirmat într-o emisiune televizată că niciodată nu ar fi primit de la SIS vreun raport precum că aceste persoane ar fi bănuite de acte de terorism.

Și atunci, să admitem din nou – cu ghilimele – că statul are grijă de securitatea cetățenilor săi, atunci de ce ar fi admis ca pe teritoriul țării să există timp de 20 de ani un astfel de pericol iminent?”, a declarat directoarea Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, într-un interviu pentru Balkan Insight.

Încă o „listă neagră” extinsă, posibil „racket” pentru afaceri de oameni

Ea a mai spus că autortiățile de la Chișinău ar avea de fapt o listă mai largă de circa 48 de persoane de naționalitate turcă care ar urma să fie expulzate din R. Moldova, compusă nu numai din profesori, dar și alte ocupații, în special oameni de afaceri.

„Vreau să vă spun că la ora actuală se vehiculează că ar urma să fie expulzați/deportați/sau nici nu știu cum să numesc acest lucru, încă 48 de persoane din R. Moldova. Acestea ar fi persoanele aflate pe „o listă neagră” care nu sunt numai de la liceul Orizont, dar desfășoară și alte activități în R. Moldova, precum oameni de afaceri. Dar toți de naționalitate turcă și care nu sunt plăcuți regimului Erdogan.

Lista va fi mai lungă. Pentru noi este deja prea complicat că verificăm cum se va întâmpla și cine sunt ei mai exact. Dacă ar fi să compar cu alte încălcări care au avut loc în R. Moldova, aceasta a stârnit mari semne de întrebare. Foarte mulți oameni și-au manifestat simpatia în legătură cu acest caz”, a mai spus directoarea ONG-ul internațional menționat ce luptă pentru drepturile omului.

Cristina Pereteatcu a mai sugerat că toate aceste operațiuni ilegale de expulzare și deportare pe care Chișinăul le face fără a avea bază legală induce automat o stare de teamă și în rândul cetățenilor R. Moldova privind siguranța și drepturile lor.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: R. Moldova și Rusia adâncesc criza pe axa Chișinău-Moscova

ANALIZĂ: R. Moldova și Rusia adâncesc criza pe axa Chișinău-Moscova

Șeful diplomației de la Chișinău, Tudor Ulianovschi, împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în marja Conferinței anuale penru Securitate de la Munchen, februarie 2018.

În ultimul an, relația dintre Chișinău și Moscova s-a dovedit mai degrabă una sinuoasă și plină de resentimente care nu se vor opri decât în cazul unui câștig al socialiștilor în toamna acestui an la alegerile parlamentare programate pentru finele lunii noiembrie.

Intrarea în zodia nefasta s-a produs în martie 2017. Deși existau și până atunci fricțiuni latente pe dimensiunea parcursul european al R. Moldova, cazul de spionaj în favoarea Rusiei a deputatului democrat Iurie Bolboceanu a pus pe jar relația dintre cele două capitale.

Procurorii l-au încătușat atunci pe acesta sub acuzațiile cum că ar fi furnizat informaţii cu caracter social, politic şi economic unor agenți sub acoperire care lucrau pentru serviciile secrete ruse, în schimbul unor sume mari de bani, în special în valută forte. Mai exact, pentru serviciul de informații al Armatei ruse – GRU – care îl racolase prin intermediul unui diplomat rus aflat la post în Chișinău.

Bolboceanu a fost reținut atunci de procurori în flagrant, în timp ce transmitea mai multe dosare unui asistent al ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Chişinău, pe numele său Alksandr Gurin.

Ulterior, la un an distanța, în martie 2018, Bolboceanu a fost condamnat la 14 ani de închisoare în primă instanță. Acest caz este cu atât mai special, Bolboceanu fiind primul înalt demnitar moldovean de la proclamarea independenței R. Moldova față de URSS care primește o astfel de pedeapsă pentru trădare de patrie şi spionaj în favoarea Rusiei.

Pe fondul acestui scandal, presa de la Chișinău scria în martie 2017 despre o întâlnire a premierului Filip cu ambasadorii UE, în care acesta s-a plâns despre faptul că Rusia hărțuiește demnitarii R. Moldova cu precădere pe liderul PD, Vladimir Plahotniuc, pentru care ar fi contactat Interpolul pentru a fi pus în urmărire generală.

Preludiul unui scandal de proporții

Reținerea lui Bolboceanu în martie 2017 a fost numai preludiu a ceea ce avea să vină. În mai 2017,

autoritățile R. Moldova au declarat drept persona non-grata cinci diplomați ruși, fără a face vreo precizare despre motivele care au stat la baza deciziei, dar a fost evident că această expulzare în masă survine pe fundalul „scandalului Bolboceanu”.

În astfel de cazuri, problema este legată de desfășurarea unor activități ce exced cadrul diplomatic sau sunt incompatibile cu această poziție. De asemenea, Rusia a precizat deja printr-o serie de înalți funcționari că Moscova pregătește o reacție în contrapartidă și de altfel a expulzați și ea cinci diplomați moldoveni.

Primul care a reacționat în favoarea Moscovei a fost chiar președintele prorus Igor Dodon care a condamnat acțiunea guvernului. De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că îl așteaptă pe Dodon la un forum economic de la Sankt-Petersburg pentru a lămuri situația.

Însă Rusia știa foarte bine că Dodon nu are niciun fel de pârghie în această privința, scopul fiind doar să-l asmută pentru a ataca guvernarea de la Chișinău.

Ajuns în Rusia, Dodon a declarat că „de-a lungul istoriei de 25 de ani a relaţiilor dintre R.Moldova şi Rusia, nu ne-am mai aflat atât de aproape de prăpastie cum suntem acum”. „Acesta este rezultatul deciziilor iresponsabile ale Guvernului moldovean şi ale majorităţii parlamentare, luate nu în interesul cetăţenilor, ci aliniate intereselor geopolitice ale occidentalilor”, a declarat Igor Dodon pentru agenţia Tass.

După alte fricțiuni și atacuri declarative, la începutul lunii august 2017, autoritățile de la Chișinău l-au declarat persona non-grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, însărcitat de Kremlin pe relația cu Tiraspolul.

Atunci, Chișinăul l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus Farit Muhametșin, căruia i s-a transmis indignarea legată de un interviu dat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin postului de televiziune „Rossia 24”, în care acesta și-a permis să facă aprecieri defăimătoare la adresa Republicii Moldova și a cetățenilor săi.

Pe lângă cele declarate, mai ofensator a fost gestul pe Rogozin se pregătea să-l facă înainte de a fi declarat indizerabil pe teritoriul R. Moldova. Este vorba de dorința acestuia de a participa în regiunea separatistă transnistreană, la evenimentele dedicate împlinirii a 25 de ani de la inceputul misiunii de menținere a păcii pe Nistru.

Rogozin s-a lăudat într-o carte scrisă de el „Враг народа” (Dușmanul poporului – n.red.) că a luptat cu arma în mână împotriva moldovenilor de partea separatiștilor transnistreni în Războiul de pe Nistru din 1992.

Turbat de furie și ofensat, Rogozin a amenințat atât R. Moldova, cât și România, țară UE care nu i-a permis aterizat din cauza „listei negre” de sancțiuni pentru mai mulți cetățeni ruși după anexarea ilegală a Crimeei.

Mutarea în justiție a Moscovei

A urmat apoi condamnarea și darea în urmărire generală a lui Vladimir Plahotniuc de către tribunalul districtului Basmannii din Moscova sub acuzația că ar fi crearea unui grup criminal pentru asasinarea lui Renato Usatîi, un personaj cu legătură în lumea interlopă ruso-moldovenească și lider al „Partidului Nostru”.

Acesta a fugit în Rusia pe parcursul anului 2017, după ce a fost dat în urmărire de autoritățile moldovenești într-un caz în care este acuzat de încercarea de asasinare, la Londra, a bancherului rus Gherman Gorbunțov, cunoscut pentru afacerile de spălare a banilor negri rusești.

Cu toate acestea, Kommersant scrie că Interpol a refuzat deja Rusiei căutarea internațională a lui Plahotniuc, considerând că urmărirea penală are caracter politic. La rândul lor, autoritățile de la Chișinău au denunțat decizia tribunalului rusesc, calificând-o drept una politizată.

Este clar că se continuă persecuția politică a lui Vlad Plahotniuc. Acesta este șantaj politic, care are loc într-un an electoral”, declara purtătorul de cuvânt al partidului, Vitalie Gămurari.

Lupta cu propagandiștii Kremlinului

A urmat apoi intrarea într-o nouă fază a disputei dintre Chișinău și Moscova. Este vorba despre obstrucționarea propagandei rusești. Cum peste 85% dintre moldoveni se informează de la televizor, mediul audio-video din R. Moldova este inundat de proprame rusești care, în marea lor majoritate, fac o propagandă mai fățișă sau mai subliminală contra Occidentului și a Ucrainei în particular.

Până în prezent, majoritatea covârșitoare a mass media din R. Moldova s-au menținut prin retransmiterea programelor de televiziune ale posturilor rusești, fapt ce inevitabil s-a răsfrânt asupra securității informaționale a R. Moldova lovită aproape natural de propaganda rusă.

Pe acest fond, guvernul democrat a profitat din plin de dorința Occidentului de a stăvili prezența rusească în spațiul informațional al R. Moldova și a recurs la așa numita „lege anti-propagandă”, care în fapt amenda Codul Audio-Vizualului din R. Moldova și nu mai permitea retransmiterea în Moldova a programelor rusești cu caracter analitic și informativ politico-militar.

Decizia a votată de Parlamentul de la Chișinău în decembrie 2017 și a intrat în vigoare în februarie 2018. Dar terenul a fost pregătit încă din vara lui 2017, de atunci de când jurnaliștilor ruși a început să le fie interzis accesul pe teritoriul R. Moldova.

Imediat după declararea lui Rogozin drept persona non-grata, nu puțin de 10 jurnaliști ruși, în marea lor majoritate, propagandiști ai Kremlinului au fost interziși în doar câteva luni. Motivele nu au fost clare din partea autorităților, mergând de la lipsa de documente până la nedeclararea motivelor reale ale vizitei. Cert este că, în special, jurnaliștii ruși au fost cei interziși la intrarea în R. Moldova.

Pe acest fond al interzicerii programelor UE și interdicția pentru jurnaliștii „de casă ai Kremlinului”, parlamentarii ruși au vociferat vehement la adresa măsurilor, argumentând că decizia Chișinăul vine să îngrădească dreptul de la informare a rusofonilor din Republica Moldova și că această măsură contravine libertăților acestora.

Pe 24 ianuarie 2018, pe acest fundal al „legii anti-propagandă”, Duma de Stat din Federația Rusă a aprobat o declarație privind neadmiterea discriminării mass-mediei rusești pe teritoriul Republicii Moldova.

Parlamentarii ruși au trecut declarația 424 de voturi în Duma de Stat.

În document se face apel către ONU, Consiliul Europei, OSCE ca aceste instituții să ia atitudine față de legea votată de parlamentarii moldoveni. De asemenea, aceștia i-au recomandat Guvernului rus să întreprindă un șir de măsuri care să asigure pe alte căi populația Moldovei accesul la emisiunile informative ale posturilor de televiziune din Federația Rusă.

Un material recent al Euronews facea referire la cum moldovenii, care vor să privească televiziunile rusești, au început să o facă cu ajutorul internetului direct pe televizoare care permit această conexiune.

Tentative eșuate de încăzire a relațiilor

După întâlnirea din 17 februarie 2018 a șefilor celor două diplomații ruse și moldovenești, Serghei Lavrov și Tudor Ulianovschi la Conferința pentru Securitate de la Munchen, se părea că relațiile dintre cele două capitale s-ar mai putea relaxa.

Anterior, în decembrie 2017, MAEIE de la Chișinău în rechemase de la postul din Moscova pe ambasadorul său, fostul socialist Andrei Neguță. Un liant al PSRM cu centrala Moscovei.

Potrivit comunicatului de presă al MAEIE de atunci, cei doi oficiali au efectuat un schimb de opinii pe marginea subiectelor de actualitate de pe agenda relațiilor bilaterale moldo-ruse, „accentuând necesitatea îmbunătățirii dialogului politic, în vederea identificării unor soluții reciproc avantajoase pentru avansarea cooperării în domenii prioritare”.

A urmat apoi, pe 20 martie vizita la Chișinău a vicelui lui Lavrov. Grigori Karasin a vorbit despre faptul că „relaţiile dintre Rusia şi Moldova s-ar fi dezvoltat anul trecut neuniform, debalansat şi asimetric. Asta, „în contrast cu întrevederile la nivel înalt, cooperarea în celelalte domenii bilaterale nu a corespuns potenţialului, inclusiv în sfera comercială şi economică”.

Karasin a refuzat să ia și întrebări din partea presei, dar a apreciat reîntoarcerea la postul de la Moscova a lui Neguță.

În fapt, Karasin s-a asigurat că vizita reprezentantului OSCE Fraco Frattini de pe 27-28 martie, se va lăsa măcar cu promisiuni de succese în rezolvarea diferendelor de pe agenda bilaterală Chișinău-Tiraspol pentru întâlnirea OSCE de la Roma din luna mai.

În schimb, Ulianovschi i-a adus aminte emisarului rus că Moldova dorește ca trupele de ocupație rusești din stânga Nistrului să plece acasă, așa cum Rusia singură s-a angajat la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 că le va retrage.

Solidaritate la „sancțiunile anti-rusești” în cazul Skripal

Ultimul episod al acestui an foarte dificil în relația Chișinău-Moscova se desfășoară chiar în aceste zile. R. Moldova a decis să se alăture inițiative euro-atlantice de expulzare a diplomaților ruși ca sancțiunile pentru presupusa implicare a serviciilor secrete rusesți în cazul otrăvirii unui fost ofițer de informații rus ce dezertase pentru Marea Britanie și otrăvirea mortală a acestuia și a ficei sale cu o substanță toxică.

Astfel, pe 27 martie, MAEIE de la Chișinău l-a convocat din nou pe ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, căruia i-a comunicat că trei diplomai ruși trebuie să părăsească Chișinăul, ca urmare a unei decizii de solidarizare a Chișinăului cu Occidentul.

Rusia a promis măsuri de retorsiune pentru fiecare dintre aceste țări, dar cu siguranță Moldova va avea loc special în această ecuație mai largă pe care o pregătește Rusia. Acest ultim episod este un semnal clar că până după alegerile parlamentare cel puțin nimic nu se va în bine în relația de pe axa Chișinău- Moscova.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Dodon mulțumește Rusiei și critica guvernul de la Chișinău pentru acțiunile anti-rusești

Dodon mulțumește Rusiei și critica guvernul de la Chișinău pentru acțiunile anti-rusești

Președintele R. Moldova Igor Dodon a criticat, marți, pentru agenția rusă TASS, partidul de guvernământ de la Chișinău care ar duce o politică anti-rusească. „Guvernul face tot ce poate pentru a rupe acordurile negociate între președinții celor două țări (Moldova și Rusia -n.r.). Mai mult, retorica anti-rusească a fost sincronizată cu întâlnirile noastre (ale lui Dodon cu Putin -n.r.)”, a declarat președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon pentru sursa citată.

El a reamintit că autoritățile de la Chișinău au expulzat cinci diplomați ruși, dar și o serie de activiști, experți politici sau jurnaliști. „Acestea (expulzările -n.r.) au fost făcute din ordinul curatorilor Partidului democrat – SUA și UE”, a mai precizat Dodon. El a mai acuzat guvernul R. Moldova că blochează lucrul la acordurile inter-guvernamentale dintre Moscova și Chișinău și că este „recunoscător” Rusiei că nu ripostează la măsurile anti-rusești luate de guvernul de la Chișinău.

„Pentru mine, este important să menținem o dinamică pozitivă a relațiilor moldo-rusești. Este important ca măsurile de ripostă ale Moscovei să nu lovească în cetățenii de rând, la fel și exportatorii care își măresc livrările pe piețele rusești și de migranții care muncesc în Rusia care își susțin țara prin trimitere de bani în R. Moldova”, a mai spus Dodon.

Mass-media rusească reacționează cu opinii ale lui Igor Dodon de fiecare dată când autoritățile de la Chișinău expulzează sau nu permit accesul unor cetățeni ruși pe teritoriul său.

În urmă cu circa patru zile, Cunoscutul analist economic din Federația Rusă, tot el fondatorul și redactorul-șef al ziarului „Svobodnaya mîsli” (n.r. fostul ziar „Comunistul”), Mihail Deleaghin, nu i s-a permis intrarea în Republica Moldova. Acesta dorea să participe la o conferință a PCRM, dedicată celor 100 de ani de la Revoluția din Octombrie ce i-a adus la putere în Rusia pe bolșevici și care a pus capăt Imperiului Rus, formând Uniunea Sovietică.

Share our work
Rusia declară război diplomatic SUA: două treimi din personalul diplomatic trebuie evacuat

Rusia declară război diplomatic SUA: două treimi din personalul diplomatic trebuie evacuat

 

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat duminică seară că Rusia a cerut SUA să-și reducă sistematic personalul diplomatic și consular la circa o treime față de cât are în prezent, relatează Tass. „Am așteptat suficient, sperând că situația s-ar putea îmbunătăți”, a declarat liderul de la Kremlin. „Se pare că, chiar dacă situația se schimbă, asta nu se va întâmpla prea curând”, a spus Putin.

Astfel, Moscova va expulza 755 de diplomați americani, ca răspuns la sancțiunile împotriva Moscovei votate săptămâna aceasta de Congresul Statelor Unite. Rusia ar putea lua și alte măsuri împotriva Statelor Unite, dar nu imediat. „Sunt împotriva acestui lucru astăzi”, a spus Putin. El a arătat că Moscova și Washingtonul înregistrează totuși progrese în cooperarea internațională și a oferit exemplul zonei de relaxare a conflictului din sudul Siriei.

Casa Albă a anunțat vineri că președintele american Donald Trump va promulga sancțiunile împotriva Rusiei, așa cum au fost votate aproape în unanimitate marți în Camera Reprezentanților din Congresul SUA și joi în Senat, ca reacție la presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Măsurile adoptate de Washington ar putea duce și la sancționarea unor firme din Uniunea Europeană. Tot vineri, Ministerul rus de Externe a declarat că de la 1 septembrie efectivele ambasadei SUA la Moscova și ale consulatelor americane din Rusia se va reduce la 455 de persoane, iar Washingtonul are termen până la 1 septembrie să se conformeze. Duminică, Vladimir Putin a precizat că în reprezentanțele diplomatice americane din țara sa încă mai lucrează peste 1.000 de angajați. Expulzarea a 755 dintre ei ar urma să reducă efectivul la nivelul celui al diplomației ruse în Statele Unite, după ce Washingtonul a expulzat 35 de diplomați ruși în decembrie anul trecut, spre finalul mandatului președintelui Barack Obama.

Americanii avertizează în legătură cu vizele

Michael McFaul, fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, a explicat într-un mesaj în rețeaua Twitter, citat de Reuters, că dacă se va opera o reducere a efectivelor consulatelor de proporțiile anunțate de președintele Putin, rușii vor avea de așteptat „săptămâni sau chiar luni” răspunsurile la solicitările de vize americane.

Departamentul de Stat american a refuzat să comenteze numărul exact al personalului diplomatic al SUA din Rusia. Un oficial de la ambasada din Moscova a afirmat, sub rezerva anonimatului, că ar fi vorba de aproximativ 1100 de angajați, atât diplomați, cât și personal auxiliar, inclusiv cetățeni ruși, informează Reuters. În 2013, potrivit raportului anual al inspectorului general al departamentului, ambasada și consulatele din Sankt Petersburg, Ekaterinburg și Vladivostok aveau o cifră de personal totală de 1279, dintre care 934 „personal local” și 301 „angajați direcți” din 35 de instituții ale SUA.

Share our work
GRU recruta luptători din Republica Moldova pentru estul Ucrainei

GRU recruta luptători din Republica Moldova pentru estul Ucrainei

Surse din cadrul serviciilor de informații de la Chișinău au declarat pentru Reuters că motivele expulzărilor recente ale diplomaților Federației Ruse sunt conectate de o serie de activități de racolare a unor cetățeni moldoveni din UTA Găgăuzia (regiune cu statul special din cadrul R. Moldova -n.r.) și antrenarea lor în tabere paramilitare pentru trimiterea lor pe frontul de război din estul Ucrainei. Acestea au precizat pentru Reuters că cei cinci erau de fapt ofițeri ai GRU, acoperiți de statul de diplomați. Sursele mai menționează că luptătorii din Găgăuzia erau trimiși mai întâi la o tabără paramilitară de antrenamente în Rostov, o regiune din sudul Rusiei, loc unde unde, potrivit media ruse, au mai avut loc antrenamente au celor care apoi au fost trimiși pe frontul din estul Ucrainei.

Reuters mai notează că informația nu a putut fi confirmată cu oficialii din Republica Moldova, care nu au dorit să comenteze mai mult motivele expulzării celor cinci diplomați ruși, ci doar amintește o declarație a premierul Pavel Filip, potrivit căreia au existat „motive temeinice” pentru această decizie.

Share our work