R. Moldova, descoperită din punct de vedere securitar

R. Moldova, descoperită din punct de vedere securitar

91996dc22a58f620691bd6acc6a57a52_XLStarea materială a forței militare este sub standarde. În condițiile în care în ultimii ani armata Republicii Moldova a fost o instituție subfinanțată constant, experții atrag atenția asupra riscurilor de securitate la care se expune R. Moldova. Avertizarea este cu atât mai importantă cu cât climatul de securitate din regiune s-a deteriorat foarte mult începând cu 2014. „În consecință, către anul 2015, țara noastră s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB”, se arată în studiu analiștilor de la Expert-Grup.

Aceștia atrag atenția că în condițiile constrângerilor bugetare existente, fondurile alocate pentru construcția apărării naționale nu se folosesc în cel mai optim mod. O altă recomandare se referă la elaborarea documentelor strategice de apărare. „Fără aprobarea Strategiei Militare Naționale, Doctrinei Militare și a Cărții Albe a apărării, alocările publice pentru sector nu au și nu vor avea un efect scontat. În mod firesc, este nevoie și de revizuirea structurii Armatei Naționale (AN) conform realităților actuale de finanțare, care să permită reorganizarea componentelor ce au o contribuție minimă la apărarea națională, dar consumă surse financiare semnificative”, se mai precizează în analiza celor de la Expert-Grup.

Propuneri de inzestrarea militara

Experții care au elaborat acest studiu mai recomandă și mărirea investițiilor capitale în apărarea națională. „În prezent, AN este dotată cu echipament uzat moral și fizic din perioada sovietică. Chiar și în anii când au fost înregistrate cele mai multe investiții capitale în AN, acestea erau alocate pentru construcția caselor și clădirilor administrative, și  nu pentru infrastructură și dotarea militară. Lipsa investițiilor și a modernizării capacităților de luptă, va determina faptul că AN nu-și va putea îndeplini atribuțiile în mod corespunzător. Altfel spus, banii publici vor fi cheltuiți pentru o armată-simbol al suveranității, dar care în realitate nu va putea apăra această suveranitate într-un scenariu de agravare a securității naționale”, spun aceștia.

Ei mai atrag atenția și asupra netransparentizării instituțiilor cheie din sector nu permite monitorizarea și analiza utilizării eficiente a banilor publici în cadrul  AN. „Fără a mări radical transparența, nu doar prin publicarea la timp a bugetelor și rapoartelor de activitate, dar și prin o mai mare detaliere a acestor documente, efectul scontat din mărirea ipotetică a finanțării sau ajustarea structurală a AN va fi destul de redus. Doar prin implicarea actorilor terți față de executiv, se va putea de adus contribuții pozitive la formularea și argumentarea bugetelor pentru apărare, spre majorarea acestora și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice”, mai spun aceștia. Bugetul alocat Apărării din PIB este de numai 0,3% în ultimii patru ani, ceea ce plasează R. Moldova la coada clasamentelor din Europa.

Exerciții militare împreună cu SUA

Chiar dacă R. Moldova nu își poate gestiona singură capacitatea de apărare, Chișinăul caută parteneriate cu aliați puternici. Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” îi va găzdui pe militarii Regimentului 2 Cavalerie al SUA, în perioada 25 aprilie – 02 mai 2016, împreună cu care vor executa exerciţii demonstrative. Militarii din Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” şi din Regimentul 2 Cavalerie intenţionează să prezinte câteva elemente de dotare specifică unităţii americane şi ale militarilor ieşeni. 

Totodată, în perioada 25 aprilie- 6 iunie 2016, Regimentul 2 Cavalerie al SUA va executa marşul „DRAGOON PIONEER RIDE” în România şi în Republica Moldova în vederea participării la exerciţiul de instruire în comun cu militari de pe cele două maluri ale Prutului. Acest marş de dislocare va fi urmat în Cincu de un exerciţiu militar multinaţional denumit „SARMIS-16”, din programul NATO – MTEP (Military Training and Exercise Programme). Forţele terestre ale SUA, care sunt dislocate în Europa (USAREUR), îşi sporesc prezenţa în Europa de Est, în cadrul Operaţiei „Atlantic Resolve”, prin creşterea numărului activităţilor de instrucţie şi al exerciţiilor multinaţionale. Operaţia” Atlantic Resolve” are ca scop asigurarea flancului estic al NATO în contextul climatului actual de securitate.

Share our work
Marius Lazurca da de pamant cu studiul Expert Grup: erori şi aberatii

Marius Lazurca da de pamant cu studiul Expert Grup: erori şi aberatii

Marius-LazurcaAmbasadorul României la Chişinău dă de pământ cu studiul Expert Grup, privind aderea României la Schengen, precizând că documentul prezintă vicii foarte serioase de documentare şi are concluzii, fantastice, şubrede sau aberante. KARADENIZ PRESS aminteşte că, recent, în cadrul Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului R. Moldova, a avut loc prezentarea publică a studiului “Impactul aderării viitoare a României la zona Schengen asupra Republicii Moldova”, realizat de Centrul Analitic Independent Expert Grup, în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova. Concluziile acestui studiu au fost contestate încă din start de reprezentanţii Partidului Liberal, care au pus la îndoială veridicitatea concluziilor, menţionând că autorii au prezentat argumente irelevante. Autorii studiului afirmau că aderarea României la spaţiul Schengen va avea un impact negativ asupra locuitorilor R. Moldova, dar şi asupra relaţiilor dintre cele două maluri ale Prutului. „Aderarea României la zona Schengen nu va schimba procedura de acordare a vizelor pentru România cetăţenilor R. Moldova(…) Documentul respectiv se bazează pe o documentare cu totul deficitară, prezintă erori factuale evidente şi propune concluzii nefondate”, a declarat Marius Lazurcă, în timpul unei conferinţe de presă. „Aş prefera să nu numesc acest document, studiu. Nu este un studiu. Persoanele care l-au elaborat nu au găsit necesar să se consulte cu noi în timpul elaborării acestui document (…) Ne-ar fi fost mai uşor să trecem cu vederea concluziile fantastice şi lipsite de sens ale acestui document, dacă el nu ar fi fost prezentat Comisiei pentru politică externă a Parlamentului„, a mai spus ambasadorul României la Chişinău.

Concluzii aberante

Acest document prezintă concluzii uneori aberante. Una din ideile cheie a acestui document se referă la faptul că în acest moment, România nu aplică prevederile spaţiului Shengen şi că atunci când ele vor fi aplicate, vor apărea condiţii noi în acordarea serviciilor consulare. În studiu se spune că aceste noi condiţii vor produce efecte politice nedorite atât pentru relaţia bilaterală, R. Moldova- România, cât şi pentru procesul european al R. Moldova. Total greşit. România aplică deja standardele Schengen în materie consulară. Nu se va schimba nimic aici odată cu aderarea României la spaţiul Schengen”, a mai declarat Marius Lazurcă. „Este adevărat că o parte din solicitanţi vor plăti pentru aceste vize, undeva între 25-30%, aşa cum se întâmplă şi la alte secţii consulare existente în R. Moldova. Este normal, pentru că dacă ar fi acordare vizele gratis, atunci cetăţenii R. Moldova ar apela pentru vize, care vor fi valabile pe tot spaţiul UE, doar la Consulatele româneşti”, a continuat ambasadorul. „Documentul se bazează pe o documentare cu totul deficitară, prezintă erori factuale evidente şi propune concluzii nefondate. Vom semnala finanţatorilor acestui eseu deficienţele grave ale documentelui şi vom solicita clarificări”, a declarat diplomatul.

Share our work
Un studiu controversat. Aderarea Romaniei la Schengen si R. Moldova

Un studiu controversat. Aderarea Romaniei la Schengen si R. Moldova

Romania Moldova Schengen - expert-grup.orgUnul din cele mai fierbinţi subiecte situate la ordinea de zi a României, dar şi a Republicii Moldova, este aderarea României la spaţiul Schengen. În cadrul Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului R. Moldova, a avut loc prezentarea publică a studiului “Impactul aderării viitoare a României la zona Schengen asupra Republicii Moldova”, realizat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova. Co0ncluziile acestui studiu au fost contestate de reprezentanţii Partidului Liberal. Aderarea României la Spaţiul Schengen este următoarea etapă prin care trebuie sa treacă această ţară după aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, iar consecinţele acestei adeziuni ar putea avea efecte multiple pentru Republica Moldova. Denis Cenuşă, expert independent, a prezentat studiul din perspectiva a trei aspecte: politic, economic şi social. Au fost punctate subiecte care stârnesc curiozitatea majorităţii populaţiei din Moldova. Cât de accesibile vor deveni vizele Schengen pentru cetăţenii moldoveni? Care vor fi costurile suportate de Moldova în cazul acestei adeziuni? Aderarea ar putea diminua interesul moldovenilor fata de Romania? Astfel, potrivit autorilor, aderarea României la Zona Schengen ar putea conduce la amplificarea sentimentelor eurosceptice în societatea din Republica Moldova, dar şi la resuscitarea unor sentimente antiromâneşti. Potrivit studiului, unele partide politice din Republica Moldova ar putea utiliza noile cerinţe pentru obţinerea vizelor pentru a alimenta sentimentele antiromâneşti. În acelaşi timp, aderarea României la Schengen ar putea conduce la creşterea numărului de solicitanţi pentru redobândirea cetăţeniei române.

Indoielile Anei Guţu

Înăsprirea condiţiilor de eliberare a vizelor ar putea redirecţiona şi fluxurile turistice spre zone cu regimuri de vize mai permisive, constată studiul. În acelaşi timp, autorii au accentuat şi unele efecte pozitive pentru cetăţenii moldoveni. Printre acestea ar fi accesibilitatea vizelor Schengen, după ce acestea vor putea fi eliberate şi de consulatele româneşti, dar şi efecte economice pozitive, în special pentru companiile care fac afaceri în Uniunea Europeană şi pentru firmele de transport. Deputatul liberal Ana Guţu a pus la îndoială veridicitatea concluziilor, menţionând că autorii au prezentat argumente irelevante. Potrivit ei, cetăţenii moldoveni vor avea doar de câştigat în urma extinderii zonei Schengen spre România şi Bulgaria, deoarece vor primi vize de la consulatele româneşti care vor fi valabile pentru tot spaţiul Uniunii Europene. În acelaşi timp, preşedintele comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, Igor Corman a declarat că este necesar ca Republica Moldova să amplifice negocierile cu UE şi reformele interne pentru a obţine regimul liberalizat de vize, ceea ce va reduce din efectele negative pentru cetăţeni pe care le-ar putea avea aderarea României la Schengen.

Share our work