de Razvan Iorga | mart. 27, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO va spori prezenta militara in Europa, in special in statele estice, aplicand cel mai amplu dispozitiv de aparare colectiva de dupa Razboiul Rece, pe fondul investitiilor facute de Rusia si China in echipament militar, afirma secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Sunem pe cale sa aplicam cel mai amplu dispozitiv de aparare colectiva de dupa incheierea Razboiului Rece”, a declarat Jens Stoltenberg. In mod special, prezenta militara este suplimentata in Europa de Est. „Acesta este doar inceputul” modului de adaptare la noile realitati de securitate din Europa, a explicat Stoltenberg cu ocazia unui seminar desfasurat in Statele Unite, relateaza Euronews. Potrivit lui Stoltenberg, strategia viitoare a NATO va viza contracararea modelului de „razboi hibrid” – o combinatie de tehnici de razboi conventionale, de gherila urbana si cibernetice folosita in prezent in estul Ucrainei. „NATO trebuie sa intensifice sistemele de alerta rapida situationala, pentru a sti cand avem de-a face cu un atac. Tehnicile hibride incearca sa profite de orice deficienta”, a explicat Stoltenberg, indemnand tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice sa suplimenteze bugetele apararii, in contextul investitiilor masive in echipamente militare facute in ultimii ani de Rusia si China.
de Razvan Iorga | iun. 4, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Casa Alba, Barack Obama la dineu cu liderii sindicatului `Solidaritatea, eveniment organizat de catre presedintele polonez Bronislav Komorovski
Liderul de la Casa Alba, Barack Obama, a declarat, miercuri, la Varsovia, ca SUA vor interveni pentru a apara dreptul Ucrainei si Republica Moldova de a-si alege singure destinul. „Intre timp noi (SUA -n.r.) vom fi pregatiti pentru orice cheltuieli neprevazute care ar putea apararea, daca domnul Putin continua sa-si urmareasca strategia de destabilizare a vecinilor sai. Fie ca este vorba de Ucraina, sau de oricare alt membru NATO, sau Moldova si altii, noi ne vom asigura ca vom ramane alaturi de oamenii din aceste tari care cauta sa-si aleaga singuri destinul”, a declarat Obama, citat de oficiul de presa al Casei Albe.
Reasigurari catre estul Europei
Obama a dat asigurari aliatiilor est-europeni, miercuri, la Varsovia, subliniind ca Polonia, Lituania, Letonia si Romania „nu vor fi singure”. „Ca aliati, avem o datorie solemna – o obligatie care ne leaga prin tratat – de a ne apara integritatea teritoriala. si asa vom face”, a declarat Obama. „Polonia nu va fi niciodata singura. Estonia nu va fi niciodata singura. Letonia nu va fi niciodata singura. Lituania nu va fi niciodata singura. Romania nu va fi niciodata singura”, a adaugat el. „Un atac impotriva unuia este un atac impotriva tuturor – suntem impreuna acum si intotdeauna”, a continuat presedintele american. Marti, presedintele american a propus un miliard de dolari pentru dislocarea de noi forte americane, terestre, aeriene si navale, in Europa de Est, preocupata de criza ucraineana.
Aceasta „initiativa pentru a asigura Europa” trebuie aprobata insa de Congres. Ea trebuie sa serveasca si dezvoltarii capacitatilor tarilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia si R.Moldova, pentru a le permite sa coopereze cu Statele Unite si aliatii lor occidentali si sa-si consolideze propria aparare, a anuntat Casa Alba intr-un comunicat. In replica, Putin a declara miercuri pentru canalul de televiziune TF1 ca Rusia nu a avut niciodata intentia de a destabiliza situatia din Ucraina, sau de a trimite trupe sa invadeze aceasta tara in est sau in sud. Declaratii lui Putin vin dupa ce recent Rusia a anexat, contrar vointei Keivului, peninsula Crimeea, mobilizandu-si trupele de aici in stare de razboi.
de Razvan Iorga | mart. 31, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In contextul agresiunilor Rusiei asupra teritoriilor tarilor vecine, sefii diplomatiilor din statele membre NATO si-a dat intalnire marti si miercuri la Bruxelles cu scopul de a examina o consolidare a prezentei Aliantei Nord-Atlantice in Europa de Est. In cursul acestei reuniuni ordinare, cei 28 de ministri, inclusiv secretarul de Stat american John Kerry, urmeaza sa aprobe suspendarea unei parti a cooperarii intre NATO si Rusia, hotarate de 5 martie, in urma interventiei in Crimeea. „Cel mai important lucru este sa se ofere asigurari statelor NATO” cel mai ingrijorate de criza, adica Polonia si statele baltice, a declarat ambasadorul american la NATO Douglas Lute. „Ministrii vor discuta masuri aditionale, care nu vor fi simple actiuni de gesticulare pe termen scurt”, a adaugat el. Ministrii ar putea evoca posibilitatea instalarii unor baze permanente NATO in statele baltice, un subiect foarte sensibil la Moscova. In cadrul stabilirii relatiilor NATO-Rusia, Alianta Nord-Atlantica s-a angajat la sfarsitul anilor ’90 sa nu stationeze trupe, in mod permanent, in tarile din Europa de Est aflate in apropierea granitelor ruse. Dar „este clar ca Moscova nu-si respecta obligatiile prevazute in cadrul Parteneriatului dintre NATO si Rusia, iar din aceasta cauza noi putem sa ne reanalizam obligatiile”, a declarat luni un oficial de rang inalt din cadrul Aliantei Nord-Atlantice. De la inceputul crizei, NATO a trimis avioane dotate cu radare de tip AWACS in spatiile aeriene ale Poloniei si Romaniei, iar Statele Unite avioane de tip F-15 si F-16 in Lituania si Polonia. Mai multe state, inclusiv Franta, Marea Britanie sau Germania, sunt pregatite sa mobilizeze avioane de vanatoare in cadrul misiunilor NATO in statele baltice. Alta prioritate NATO este sustinerea Kievului, ajutand autoritatile ucrainene in modernizarea armatei, fara ca Alianta Nord-Atlantica sa ia in calcul un „rol operational”.
de Razvan Iorga | feb. 3, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, a pledat duminica in cadrul Conferintei de Securitate de la Munchen pentru acordarea unei importante sporite problemelor de securitate ce privesc Europa de Est si Caucaz, o zona intesata de conflicte inghetate aflate la granitele Europei. Corlatean a sustinut ca acestea trebuie integrate in arhitectura de securitate euro-atlantica. Acesta a punctat sustinerea pe care Romania o acorda statelor din Balcanii de Vest si Republicii Moldova in procesul de integrare europeana, precum si implicarea si eforturile Romaniei in asigurarea stabilitatii si securitatii in regiunea Europei de Sud-Est si a Caucazului. Ministrul Corlatean a evidentiat progresele realizate de statele din Europa de Sud-Est in procesul de stabilizare si de consolidare a relatiei cu UE, accentuand atat efortul statelor din regiune, cat si sprijinul ferm al unor state precum Romania. Totodata, ministrul roman a pledat pentru continuarea efortului UE in vecinatatea sa estica, summit-ul Parteneriatului Estic prevazut a se desfasura la finalul acestui an fiind o oportunitate concreta de a oferi statelor regiunii un mai mare grad de predictibilitate in relatiile cu UE, precizeaza un comunicat al MAE. In cadrul sesiunii, au participat Ivo Josipović, presedintele Republicii Croatia, Gjorge Ivanov, presedintele Republicii Macedonia, precum si ministrii de externe din Azerbaidjan, Elmar Maharram Oğlu Mammadyarov, Georgia, Maia Panjikidze, Kazakhstan, Erlan A. Idrissov si Italia, Giulio Terzi di Sant´Agata.
de Anatol Terzi | sept. 7, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova salută revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, în special, definirea mai clară a principiului diferenţierii, care prevede că statele Parteneriatului Estic vor primi asistenţă şi sprijin din partea UE în funcţie de succesele obţinute în promovarea reformelor. Acest mesaj a fost transmis de preşedintele Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană, Igor Corman, la Conferinţa de la Varşovia a preşedinţilor Comisiilor Afaceri Externe din cadrul Parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene, care s-a desfăşurat în perioada 4-6 septembrie. Igor Corman şi-a exprimat speranţa că Summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc în Polonia la finele lunii curente, va face o trimitere mai explicită la articolul 49 al Tratatului UE şi la perspectiva de aderare la UE pentru acei parteneri din Europa de Est care aspiră şi care întrunesc criteriile necesare. Preşedintele Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană s-a referit şi la necesitatea asumării unor angajamente clare din partea UE privind avansarea rapidă a negocierilor privind Acordul de asociere şi Zona de liber schimb cuprinzător şi aprofundat. De asemenea, a fost menţionată necesitatea revederii abordării UE în problema liberalizării vizelor pentru partenerii din Europa de Est, care să fie tratată ca o chestiune de urgenţă, nu ca o perspectivă pe termen lung. La rîndul lor, reprezentanţii preşedinţiei polone la UE au căzut de acord cu aşteptările Republicii Moldova, menţionînd că Summit-ul trebuie să transmită, prin declaraţiile sale, un mesaj clar de sprijin partenerilor estici. În cadrul conferinţei, Igor Corman a avut o discuţie cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, despre situaţia politică din Republica Moldova. Igor Corman a avut o întrevedere şi cu Zygmunt Berdychowski, directorul Institutului pentru Studii Estice din Varşovia, privind organizarea, în 2012, a unui Forum UE – Republica Moldova, precum şi cu o serie de preşedinţi de comisii parlamentare de politică externă din statele membre ale UE. Preşedintele Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană, Igor Corman, participă, în perioada 4-6 septembrie curent, la Conferinţa preşedinţilor Comisiilor Afaceri Externe din cadrul Parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene, la invitaţia omologului său polonez Andrzej Halicki. Dintre partenerii estici la conferinţă participă reprezentanţii Republicii Moldova, ai Ucrainei şi Georgiei.
NATO va spori prezenta militara in Europa, in special in statele estice, aplicand cel mai amplu dispozitiv de aparare colectiva de dupa Razboiul Rece, pe fondul investitiilor facute de Rusia si China in echipament militar, afirma secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Sunem pe cale sa aplicam cel mai amplu dispozitiv de aparare colectiva de dupa incheierea Razboiului Rece”, a declarat Jens Stoltenberg. In mod special, prezenta militara este suplimentata in Europa de Est. „Acesta este doar inceputul” modului de adaptare la noile realitati de securitate din Europa, a explicat Stoltenberg cu ocazia unui seminar desfasurat in Statele Unite, relateaza Euronews. Potrivit lui Stoltenberg, strategia viitoare a NATO va viza contracararea modelului de „razboi hibrid” – o combinatie de tehnici de razboi conventionale, de gherila urbana si cibernetice folosita in prezent in estul Ucrainei. „NATO trebuie sa intensifice sistemele de alerta rapida situationala, pentru a sti cand avem de-a face cu un atac. Tehnicile hibride incearca sa profite de orice deficienta”, a explicat Stoltenberg, indemnand tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice sa suplimenteze bugetele apararii, in contextul investitiilor masive in echipamente militare facute in ultimii ani de Rusia si China.