Diferend nuclear. Romania cere explicatii Ucrainei pentru o serie de reactoare atomice

Diferend nuclear. Romania cere explicatii Ucrainei pentru o serie de reactoare atomice

Diplomatia romana a precizat, luni, ca autoritatile ucrainene nu pot trece la constructia reactorilor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Hmelnitki fara a lua in considerare observatiile partii romane cu privire la posibilul impact de mediu asupra teritoriului Romaniei. „Procedura de consultare referitoare la posibilul impact transfrontalier al proiectului privind construirea blocurilor 3 si 4 la centrala de la Hmelnitki, in conformitate cu prevederile Conventiei de la Espoo, este in derulare. Partea ucraineana a transmis documentatia de evaluare a impactului de mediu al proiectului. In prezent, este in curs de elaborare punctul de vedere al autoritatilor romane competente cu privire la posibilul impact al extinderii centralei nucleare asupra teritoriului Romaniei. Autoritatile ucrainene nu pot trece la implementarea proiectului fara a lua in considerare eventualele observatii ale partii romane”, a comunicat MAE. Institutia mai precizeaza ca au fost solicitate autoritatilor tarii vecine informatii suplimentare cu privire la stadiul procedurilor interne din Ucraina legate de aprobarea proiectului constructiei celor doua reactoare ale centralei situata la aproximativ 150 de kilometri de teritoriul Romaniei, urmand ca situatia sa fie analizata in functie de clarificarile primite.

Rusia da o mana de ajutor

Potrivit site-ului companiei ucrainene de stat Energoatom, care administreaza activitatile nucleare civile, constructia la Khmelnitsky a inceput in 1981, in 1987 fiind finalizat primul reactor, iar al doilea fiind finalizat in 2004, dupa o intrerupere intre 1991-1993. Constructia la reactoarele 3 si 4 a inceput de asemenea in perioada sovietica, in 1985 si 1986, reactorul 3 fiind finalizat in prezent in proportie de 75%, iar unitatea 4 in proportie de 28%. Ucraina si Rusia au semnat in iunie 2010 un acord interguvernamental pentru reluarea lucrarilor de constructie a celor doua unitati, urmat in februarie 2011 de un contract intre compania Energoatom si Atomstroyexport, o subsidiara a companiei rusesti Rosatom care se ocupa de realizarea de facilitati nucleare civile in afara tarii. Finalizarea celor doua reactoare e programata pentru 2016 si respectiv, 2007.

Proteste de mediu

Organizatia ecologista CEE Bankwatch Network a cerut saptamana trecuta Ucrainei, printr-o scrisoare deschisa transmisa presedintelui Viktor Ianukovici, oprirea planului Guvernului ucrainean de construire a doua noi reactoare la centrala nucleara de la Hmelnitki, situata in vestul tarii. „Facem apel sa opriti planurile guvernului ucrainean de a construi doua noi unitati nucleare la centrala nucleara Khmelnitsky. Va cerem sa va folositi dreptul de veto si sa nu semnati legea privind locatia, designul si constructia unitatilor 3 si 4 ale centralei, adoptata de Rada pe 6 septembrie 2012”, se arata intr-o scrisoare deschisa transmisa, joi, de organizatia ecologista internationala mentionata. De asemenea, organizatia motiveaza cererea sa prin faptul ca legea respectiva incalca obligatiile internationale ale Ucrainei, in mod concret ale Conventiei de la Espoo, prin care Ucraina trebuie sa consulte tarile vecine inainte de a lua decizii privind activitati care ar putea avea un impact negativ din punct de vedere al mediului asupra teritoriilor nationale ale tarilor respective. Potrivit scrisorii ONG-urilor, Romania si alte cinci tari – Austria, Polonia, Ungaria, Slovacia, R.Modova si Belarus si-au exprimat interesul de a participa la consultari cu autoritatile ucrainene privind constructia unitatilor 3 si 4 de la central respectiva. „Desi aceste consultari au inceput in vara acestui an, acestea nu au fost incheiate cand Rada a adoptat legea privind constructia noilor unitati de la centrala Khmelnitsky. Daca veti semna legea acum, Ucraina se va afla in situatie de incalcare a Conventiei de la Espoo, articolul 2, paragrafele 3 si 6. Va fi de asemenea intr-o situatie de sfidare a statelor vecine si a drepturilor cetatenilor de a fi informati si consultati cu privire la proiecte care ar putea avea un impact asupra mediului si sanatatii lor”, se afirma in scrisoarea organizatiei ecologiste transmisa presedintelui Ianukovici. Potrivit CEE Bankwatch Network, proiectarea celor doua reactoare este un „alt motiv de ingrijorare”. „Tipul de reactor propus VVER-1000 (V-392B) nu a mai fost construit nicaieri in lume si nu exista experienta utilizarii lui in siguranta. Proiectul celor doua noi unitati nucleare de la Khmelnitsky prevede constructia pe fundatiile vechi care dateaza din anii ’80 si care vizau tipuri de reactoare diferite”, se arata in documentul ONG-urilor. Stadiul fundatiilor deteriorate si inundate, care au stat sub cerul liber pentru mai mult de un sfert de secol, contribuie la riscul general ridicat de acest proiect. Totodata, proiectul constructiei celor doua reactoare nu a fost nici evaluat si avizat potrivit prevederilor legislatiei ucrainene in vigoare, afirma ONG-urile. „O astfel de abordare superficiala a unui proiect nuclear este inacceptabila intr-o lume care a suferit deja consecintele accidentelor de la Cernobal si Fukushima”, e concluzia scrisorii transmise lui Ianukovici. CEE Bankwatch Network este un ONG international care regrupeaza alte15 organizatii ecologiste din mai multe tari ale Europei Centrale si de Est – Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Georgia, Ungaria, Ucraina, Letonia, Lituania, R. Macedonia, Polonia, Serbia, Rusia si Slovacia.

Share our work
Pact energetic ruso-iranian de 700 de milioane de dolari

Pact energetic ruso-iranian de 700 de milioane de dolari

iran_oil_17541600

Unul dintre cei mai mari 10 producatori de petrol din Rusia, Tatneft, si compania petroliera iraniana NIOC intentioneaza sa semneze duminica un contract de 700 de milioane de dolari, pentru extractia de titei de la Zagheh, din sudul acestei tari, informeaza agentia IRNA. in baza contractului, din campul petrolifer Zagheh, din provincia Buchehr, vor fi extrasi 7.000 de barili de titei pe zi in prima faza de dezvoltare. Productia va fi crescuta la 55.000 de barili pe zi in a doua faza, potrivit postului iranian de televiziune Press TV. Tatneft nu a comentat oficial informatiile. Iranul este al doilea exportator de petrol din OPEC si ocupa a patra pozitie ca productie petroliera. Exporturile de titei reprezinta circa 80% din veniturile tarii. In vara lui 2010, la Moscova a fost semnata Declaratia comuna ce pune bazele cooperarii Rusia-Iran in domeniul exploatarii petrolului, gazelor si in industria petrochimica. Declaratia, semnata de ministrul iranian al petrolului, Massoud Mirkazemi, si ministrul rus al energiei, Serghei Smatko, stabileste calendarul realizarii unor proiecte in industria petrochimica propuse de grupul de lucru ruso-iranian. Cele doua tari au convenit, de asemenea, sa puna bazele unei banci ruso-iraniene pentru finantarea proiectelor gaziere, petroliere si petrochimice si sa stabileasca un calendar pentru coordonarea activitatilor comune in domeniile energetic, nuclear si al energiilor reciclabile. in fine, la Moscova s-a vorbit despre coordonarea vazarilor de petrol rafinat si despre posibili parteneri dispusi sa se asocieze acestei activitati. Urmatoarea intrunire a grupului de lucru ruso-iranian se va desfasura la Teheran, la sfarsitul lui 2010.

Share our work

Turcia vrea centrale nucleare la Marea Neagra

nuclear plant

In ciuda tendintelor mondiale de oprire a instalatiilor care produc energie nucleara, premierul turc Recep Tayip Erdogan a cerut inceperea imediata a construirii unui reactor nuclear in sudul tarii, potrivit presei. “Vrem sa incepem imediat – numaram saptamanile, nu lunile – in pasii pe care ii facem cu Rusia pe tema energiei nucleare”, a spus el, citat de agentia Anadolu. In mai 2010, Turcia si Rusia au semnat un acord pentru construirea centralei in Akkuyu. Proiectul, de 20 de miliarde de dolari, era programat sa inceapa mai tarziu anul acesta sau in 2012. Inginerii au avertizat ca locul se afla la doar 25 de kilometri distanta de o falie activa, zona in care s-au produs seisme puternice, si au cerut guvernului sa renunte la planuri.
“Avertismentele noastre privitoare la faptul ca o centrala nucleara nu poate fi construita intr-o zona seismica au fost ignorate”, a preciza luni Camera inginerilor. Guvernul sustine insa proiectul, spunand ca acesta va fi un reactor de a treia generatie, spre deosebire de reactoarele de prima generatie din Japonia, si ca siguranta va fi o prioritate. Guvernul discuta si cu companii japoneze, pentru construirea unui al doilea reactor nuclear in Sinop, oras la Marea Neagra.

Share our work
Kozlodui, la un pas de dezastru

Kozlodui, la un pas de dezastru

kozlodui-1

Un noua drama nucleara a fost aproape sa se produca, duminica, dupa ce unul din cele doua reactoare ale centralei nucleare bulgare de la Kozlodui a fost inchis duminica seara, in urma unui scurt-circuit survenit la un generator, informeaza Novinite. Potrivit comunicatului, alimentarea electrica a reactorului a fost oprita duminica, la ora 23.03 /21.03/, dupa un scurt-circuit la sistemul de gestiune si de control al generatorului turbo, care se gaseste in circuitul secundar al reactorului, intr-o zona nesupusa la radiatii. Nicio iradiere suspecta nu a fost detectata dupa oprirea automata a reactorului. Reparatiile vor fi incheiate in cursul noptii de luni spre marti. Cel de-a doilea reactor de 1.000 MW continua sa produca la capacitate integrala, se precizeaza in comunicat.

Butoi cu pulbere nucleara

Accidentele de acest fel la centrala de la Kozlodui nu sunt singulare. Un reactor al centralei nucleare de la Kozlodui a fost oprit in 2006, din cauza unei avarii la sistemele de protectie. 22 dintre cele 62 de dispozitive de protectie s-au oprit, pe durata avariei. Reactorul 5 al centralei nucleare bulgaresti a fost oprit atunci, ca masura de siguranta. Specialistii de la Bruxelles au avertizat in repetate randuri ca reactoarele de la Kozludui nu sunt bine protejate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca reactoarele sa permita iesirea in atmosfera a unui nor radioactiv, similar celui format acum 20 de ani, dupa explozia de la Cernobal. In 2006, centrala de la Kozlodui a inchis doua reactoare. In 2007, o scurgere de vapori neradioactivi a antrenat, sambata, inchiderea unuia dintre cele doua reactoare de la aceeasi centrala. “Generatorul unuia dintre cele doua reactoare de 1.000 de megawati a fost debransat de la reteaua electrica sambata dimineata, dupa ce autoritatile au constatat o usoara scurgere de vapori in zona de comanda a centralei”, se arata in comunicat. La cererea Uniunii Europene, Bulgaria a inchis patru dintre cele sase reactoare invechite ale centralei de la Kozlodui din motive de securitate, inainte de aderarea la UE in 2007. Bulgaria vrea sa compenseze inchiderea acestor reactoare construind alte doua la o noua centrala, la Belene.

Share our work
Israelul vrea sa construiasca centrale nucleare impreuna cu “vecinii arabi”

Israelul vrea sa construiasca centrale nucleare impreuna cu “vecinii arabi”

dimona1reactorul nuclear israelian de la Dimona

Ministrul israelian al Infrastructurii Uzi Landau a declarat, marti, la Paris, ca Israelul inten]ioneaza sa construiasca o centrala nucleara in cooperare cu vecinii sai arabi, potrivit mass-media franceza, preluata de KARADENIZ PRESS. “Israelul are infrastructura tehnica, know-how-ul si motivarea pentru a se implica intr-un astfel de efort”, a declarat Landau in cadrul unei conferinte pe teme care vizeaza energia nucleara. Toate centralele nucleare care vor fi construite in Israel vor fi supuse unor controale stricte privind siguranta si securitatea, a precizat oficialul israelian. “Speram sa facem acest lucru in colaborare cu oamenii de stiin]a si inginerii din statele arabe invecinate cu noi. Speram sa il facem in regiunile si trebuie sa il facem in regiune. Sectorul nuclear poate fi un sector de cooperare regionala in scopul promovari pacii”, a adaugat oficialul Guvernului israelit. Cu acest prilej, el a avansat ideea unei cooperari intre Franta, Israel si Iordania pentru dezvoltarea unei centrale nucleare. Incepand din anii ‘50, Parisul a ajutat Israelul sa-si construiasca reactorul nuclear de la Dimona. Israelul a fost acuzat in repetate randuri ca ar folosi acest reactor pentru a construi arme nucleare. Oficialii de la Tel-Aviv nu au recunoscut niciodata ca Israelul este o putere nucleara, urmand o politica pe care o numeste “ambiguitate nucleara”. Potrivit estimarilor oficiale, Israelul detine peste 400 de focoase nucleare.

Share our work