Kremlinul nu recunoaște indepența Donbass-ului. Ucraina, federalizată cu forța

Kremlinul nu recunoaște indepența Donbass-ului. Ucraina, federalizată cu forța

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Federaţia Rusă nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din Donbas (estul Ucrainei), dar speră că autorităţile de la Kiev vor iniţia negocieri directe cu rebelii, iar în final le vor acorda un ‘statut special’ celor două regiuni, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de săptămânalul rusesc ‘Argumentî i faktî’, preluat de presa de la Kiev și agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Statut special

‘Donbasului trebuie să i se acorde un statut special, care să fie fixat în Constituţia Ucrainei’, a mai declarat Lavrov în interviul acordat mass-media de la Moscova. ‘Conducerea ucraineană trebuie să se întoarcă cu faţa spre proprii cetăţeni, să renunţe la politica sufocării economice a Donbasului, să recunoască dreptul locuitorilor din Doneţk şi Lugansk să vorbească în limba lor maternă (rusa), să-şi sărbătorească datele sfinte şi sărbătorile, să-şi onoreze eroii lor’, a spus ministrul rus de externe, adăugând că ‘fără aceasta este cel puţin neserios de vorbit despre posibilitatea de restabilire a încrederii locuitorilor din Doneţk şi Lugansk faţă de autorităţile ucrainene’.

‘Condiţia fundamentală este, desigur, stabilirea unui dialog direct şi plin de conţinut între Kiev şi autoproclamatele republici nerecunoscute, conform prevederilor acordurilor de la Minsk’, a insistat Serghei Lavrov. El a subliniat faptul că, la ora actuală, părţile ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, aprobate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.

Activitate restabilită

Ministrul rus a menţionat că pentru aceasta este necesar să fie restabilită activitatea Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Doneţkului şi Luganskului, cu medierea Rusiei şi a OSCE. Atunci şi formatul de negocieri ‘Normandia’ (Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina) va funcţiona mai eficient, consideră oficialul rus.

Kievul şi Occidentul acuză în mod constant Rusia de furnizarea de sprijin militar rebelilor separatişti proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva trupelor guvernamentale ucrainene. Moscova neagă acuzaţiile, în pofida tuturor evidenţelor, acuzând la rândul său Occidentul că sprijină militar Kiev-ul.

ONU, preocupat

Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.

În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.

„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.

ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina

ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina

Recomandări diplomatice

În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.

Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.

Rusia contraatacă

De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.

„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.

În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier.

Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că legea privind funcţionarea limbii de stat în Ucraina contravine tuturor convenţiilor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi vizează „ucrainizarea forţată a ţării”. Potrivit lui, adoptarea legii s-a făcut în absenţa unui consens general în Ucraina, din motive politice. (N.G.)

Share our work
Kiev-ul rămâne prins în menghina geopolitică a Mării Negre

Kiev-ul rămâne prins în menghina geopolitică a Mării Negre

NATO sprijină instaurarea păcii în Donbass

NATO sprijină instaurarea păcii în Donbass

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat disponibilitatea de a lansa negocieri cu Rusia pentru încheierea conflictului separatist din Donbas şi pentru garantarea stabilităţii în regiunea Mării Negre. „Suntem pregătiţi să negociem cu Rusia. Suntem pregătiţi să implementăm Acordul Minsk. Cu toate acestea, mai întâi trebuie să ne putem apăra şi să devenim mai puternici din punct de vedere economic, politic şi militar”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul unei conferinţe de presă organizate împreună cui secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.

Recunoștință diplomatică

„Sunt foarte recunoscător pentru susţinerea politică şi practică pe care Ucraina o primeşte din partea Alianţei Nord-Atlantice şi din partea statelor aliate în mod individual. Sunt pregătit să ofer noi stimulente în relaţia noastră cu Alianţa Nord-Atlantică. Actuala agresiune rusă rămâne o provocare majoră pentru securitatea euro-atlantică”, a subliniat Zelenski, citat de agenţia Unian.

„Sarcina noastră comună este să asigurăm stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre, iar acest lucru necesită eforturi suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice. Sper să înnoim dialogul constant în cadrul Comisiei NATO-Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern şi la nivelul miniştrilor Apărării şi de Externe”, a subliniat Zelenski.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, îngrijorat de corupția din Ucraina

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, îngrijorat de corupția din Ucraina

Corupția, amenințare supremă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să implementeze reforme pentru a combate corupţia şi pentru a întări statul de drept, se arată într-un comunicat de presă publicat de organizaţie și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Domnule preşedinte, aveţi un mandat puternic pentru a implementa reforme de bază. Pentru a combate corupţie şi a întări statul de drept. Aceste reforme sunt esenţiale pentru a asigura securitatea şi prosperitatea tuturor ucrainenilor şi de a aduce Ucraina mai aproape de NATO”, a declarat Stoltenberg.

Secretarul general a reiterat faptul că NATO continuă să susţină Ucraina, surse politice indicând faptul că în următoarele luni sprijinul financiar și militar din partea blocului va crește în mod semnificativ dacă partea rusă va continua escaladarea conflictului din Donbass.

Dramă la nivel înalt

Zelenski a efectuat prima sa vizită oficială, în calitate de preşedinte al Ucrainei, la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Jens Stoltenberg şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Noul președinte ucrainean a cerut Uniunii Europene să-și intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din estul Ucrainei, trăgând un semnal de alarma legat de soarta copiilor victime ale conflictului.

El a pledat în aceasta prima vizită externă cauza copiilor victime ale conflictului cu separatiștii proruși din estul Ucrainei. „Ma gândesc în continuu la sutele de copii uciși de gloanțe în estul Ucrainei”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ONU, 147 de copii (98 de băieți și 49 de fete) au murit în regiunea Donbas de la începutul războiului din estul Ucrainei, alți 363 de copii fiind râniți. Aproximativ 200.000 de copii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. (N.G.)

Share our work
Donbass și Crimeea, obiective electorale pentru Timoșenko

Donbass și Crimeea, obiective electorale pentru Timoșenko

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Candidatul la funcția de președinte al Ucrainei și liderul Partidului „Batkivşcina”, Iulia Timoșenko, a declarat că noul șef de stat va trebui să reîntoarcă Donbasul și Crimeea în componența Ucrainei. Politiciana le-a povestit colegilor săi de partid acest lucru în cadrul „Forumului unității”, relatează publicația ucraineană Libertatea Cuvântului, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Liderul Partidului „Batkivşcina” consideră că negocierile privind situația din Donbas în formatul de la Minsk s-au epuizat, așa că noul președinte va trebui să revină la examinarea Memorandumului de la Budapesta. Documentul a fost încheiat în anul 1994 între Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit și a garantat securitatea Kievului în schimbul renunțării la armele nucleare. Potrivit planului lui Timoșenko, autoritățile trebuie să obțină de la cei care au semnat memorandumul ca Crimeea și Donbas-ul să fie reîntoarse Ucrainei.

Timoșenko a menționat că mulți dintre acești patrioți ucraineni locuiesc pe aceste teritorii, care „așteaptă cu nerăbdare eliberarea de inamic”. O altă sarcină importantă, în opinia politicianei este crearea unei noi armate care să corespundă tuturor standardelor NATO. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul partenerilor occidentali.

Saakașvili în ring

Controversatul politician Mihail Saakașvili, a declarat că o susține pe Iulia Timoșenko la alegerile prezidențiale din Ucraina din 31 martie curent. Saakașvili i-a mulțumit fostului premier Timoșenko pentru ajutorul acordat Georgiei în anul 2008.

„Vreau să îi mulțumesc Iuliei Timoșenko pentru faptul că guvernarea condusă de ea ne-a acordat atunci ajutor umanitar. Iulia Tmoșenko este una din primele care a venit în Varșovia să mă susțină, după ce am fost deposedat, în mod ilegal, de cetățenie”, a spus Saakașvili într-un video prezentat la adunarea partidului Uniunea panucraineană „Patria”, condus de Iulia Timoșenko.

Zelenski vs. Timoșenko

Dacă în timpul apropiat ar avea loc alegerile prezidențiale în Ucraina, atunci câștigător ar fi actorul Vladimir Zelenski, cu 19% din intenţiile de votare, arată un sondaj de opinie efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional, citat de mass-media de la Kiev.

Candidatul clasat pe poziţia a doua este fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, cu un procent de 18,2%, urmat de actualul şef al statului, Petro Poroşenko, care ar câştiga teren cu 15,1% din intenţiile de vot, Boiko – 10% și Grițenko – 8,5 %.

Conform sondajului citat, următorul în clasament este liderul Partidului Radical Oleg Lyashko (7,0%), liderul fracțiunii Nashi Evgheni Muraiev (3,6%), candidatul de la partidul Ukrop Alexander Shevchenko (2,9%), primarul din Lviv Andrey Sadovy 2,7%).

Sondajul a fost efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional din SUA. (N.G.)

Share our work
Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un „viitor securizat”.

Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.

OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.

OSCE în Marea Azov

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)

Share our work
Ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov: „Rusia planifică o ofensivă pentru luna decembrie”

Ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov: „Rusia planifică o ofensivă pentru luna decembrie”

Ucraina asteapta o noua ofensiva rusa in luna decembrie

Ucraina asteapta o noua ofensiva rusa in luna decembrie

Ambasadorul ucrainean la București, Oleksandr Bankov, consideră că o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei la Marea Azov poate duce, în cele din urmă, la închiderea accesului părții ucrainene la Marea Neagră, relatează agenția RADOR, citată de mass-media. „Moscova are astfel de planuri și acest lucru se poate constata analizând informațiile despre concentrarea de trupe la frontiera cu Ucraina. Rusia pregătește o ofensivă” – a avertizat diplomatul, la o întâlnire cu presa, organizată la ambasada fostei republici sovietice la București. Bankov a precizat că, potrivit informațiilor pe care le dețin serviciile secrete ucrainene și partenere, Rusia planifică să desfășoare o ofensivă împotriva Ucrainei în cursul lunii decembrie 2018.

Război de sărbători

„Este o perioadă în care lumea își concentrează atenția pe altceva. Vin sărbătorile, concediile. Rusia profită de context, știind că mobilizarea partenerilor pentru o reacție sau un răspuns la o ofensivă este mai dificilă în această perioadă” – a explicat Oleksandr Bankov, citat de RADOR, preluat de mass-media. Întrebat în ce mod ar putea organiza forțele ruse o ofensivă împotriva Ucrainei, ambasadorul a sugerat că poate fi vorba despre un scenariu similar celui aplicat de Rusia împotriva Georgiei, în 2008, când militarii ruși i-au provocat pe georgieni. Atunci, trupele georgiene au tras în legitimă apărare, reacția respectivă fiind considerată de ruși un pretext, un motiv pentru o intervenție în forță.

Militarizare masivă

Ambasadorul a mai atras atenția asupra militarizării Crimeii după anexarea ilegală de către Rusia, menționând că numărul militarilor din peninsulă a ajuns la 44.000, de la 23.000 câți erau înaine ca acest teritoriu ucrainean să fie ocupat de Federația Rusă, în primăvara anului 2014. „Rusia are nevoie de acces terestru către Crimeea, mai ales în condițiile în care aprovizionarea peninsulei este un proces foarte complicat. Ucraina continentală nu mai furnizează apă în Crimeea, regiunea întâmpinând probleme în acest sens inclusiv în domeniul irigațiilor. Iar podul peste strâmtoarea Kerci, construit ilegal de Rusia și pe unde partea rusă furnizează acum apă în Crimeea, a început să aibă probleme de rezistență” – a remarcat Oleksandr Bankov, explicând de ce este important pentru Rusia să aibă acces pe uscat spre peninsula anexată.

Incident naval

În pivința atacului pe care Rusia l-a lansat, pe 25 noiembrie, asupra unor vase militare ucrainene în Marea Azov, diplomatul a atras atenția că „trebuie să fim foarte atenți la termenii cu care operăm”. Potrivit ambasadorului, Moscova afirmă că forțele sale au tras înspre marinarii ucraineni după ce aceștia ar fi „încălcat legislația rusă, intrând în apele teritoriale rusești”, însă, dacă analizăm mai bine situația, observăm că Rusia și-a însușit aceste ape în contextul anexării Crimeii, ceea ce înseamnă că a făcut-o în mod ilegal și împotriva dreptului internațional. Cu toate acestea, ambasadorul menționează că, ținând cont de acordul din 2003 dintre Ucraina și Rusia, care vorbește despre cooperarea în folosirea în comun a Mării Azov și a strâmtorii Kerci, partea ucraineană a notificat în prealabil partea rusă cu privire la faptul că navele sale vor tranzita zona. În acest context, Oleksandr Bankov a amintit că Moscova a răspândit în ultimele zile ideea că Ucraina nu a atenționat Rusia despre mișcarea vaselor respective și că acestea ar fi intrat în apele rusești, cu toate că zona respectivă nu aparține Rusiei. Potrivit ambasadorului, Ucraina nici nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară.

Strategia terorii

Oleksandr Bankov susține că atacul Rusiei asupra vaselor militare ucrainene face parte din planul Moscovei de a tensiona și mai mult situația din regiune. În acest sens, diplomatul ucrainean menționează că Rusia a desfășurat 200 de avioane de război în zona Rostov, la frontiera cu Ucraina. Ținând cont de această amenințare, diplomatul ucrainean a subliniat că pentru țara sa este important sprijinul internațional. „Nu ne mai așteptăm doar la declarații politice de susținere. Apreciem și declarațiile, dar, în situația pe care o avem acum, nu este suficient. Este necesară o prezență militară consolidată în Marea Neagră. Sunt necesare sancțiuni, pentru că, deși Rusia nu recunoaște, acestea produc efecte” – a remarcat ambasadorul Ucrainei la București.

Sprijin românesc

În privința sprijinului României, Oleksandr Bankov a apreciat că partea română este foarte vocală în cadrul NATO atunci când este vorba despre întârirea prezenței militare în zona Mării Negre. „Avem în acest sens sprijinul necondiționat din partea României. Prezența militară în Marea Neagră este în interesul ambelor state” – a menționat Oleksandr Bankov, ambasador al Ucrainei la București, citat de RADOR.
Reamintim că Parlamentul de la Kiev a aprobat, luni, un decret al preşedintelui Petro Poroşenko privind instituirea Legii marţiale în regiunile aflate la frontiera cu Rusia, cu teritoriul separatist transnistrean şi în cele care au acces la Marea Neagră şi Marea Azov. Legea marţială, care a intrat în vigoare pe 28 noiembrie, este instituită pe o perioadă de 30 de zile în regiunile Odesa, Mikolaiv, Herson, Zaporijjia, Luhansk, Doneţk, Sumi, Harkiv, Cernihiv, Vinniţa. Kievul a luat această măsură după ce trei nave ucrainene au fost sechestrate de forțele speciale rusești, într-o acțiune militară soldată cu răniți, în strâmtoarea Kerci, în zona de acces a Mării Azov. Toți cei 24 de marinari ucraineni aflați la bordul navelor au fost capturaţi de Rusia și, ulterior, plasați în arest pentru următoarele două luni. Marinarii ucraineni, dintre care unii grav răniți în atacul din strâmtoarea Kerci, au fost condamnați de „instanțe” din Crimeea aflate sub controlul forțelor de ocupație rusești, majoritatea fiind transferați deja la închisori din regiunea Moscova. Kievul consideră marinarii capturați drept prizonieri de război. (N.G.)

Share our work