Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.

„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.

„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el

Doleanțe prezidențiale

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.

Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.

„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.

Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Arme defensive

Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.

Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.

„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.

Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.

Critici politice

Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.

Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.

Ucraina nucleară

Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.

„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.

Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.

Aspirații atlantice

Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)

Share our work
Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Formatul Normandia, un eșec anunțat

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Reuniunea destinată promovării procesului de pace în estul Ucrainei a miniştrilor de externe din formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia), desfăşurată joi în sistem de videoconferinţă, s-a încheiat fără rezultate concrete, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul reuniunii diplomatice, Moscova şi Kievul şi-au păstrat poziţiile cu privire la soluţionarea conflictului dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, ceea ce a condus în final la absenţa unui comunicat de presă comun.

Războiul din estul Ucrainei s-a soldat cu moartea a peste 13.000 de oameni de la izbucnirea sa în 2014. Acordurile de pace semnate la Minsk în 2015, mediate internaţional, au permis o reducere drastică a violenţei, dar componenta lor politică a rămas pe hârtie, părţile beligerante neasumându-şi responsabilitatea acestui eşec.

Sprijin rusesc pentru separatiști

„Autorităţile de la Kiev evită dialogul direct cu Lugansk şi Doneţk”, cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, a denunţat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov la finalul videoconferinţei. Înaltul oficial rus a mai adăugat că „în luna iulie 2019 a fost declarat un armistiţiu pe termen nelimitat, dar acesta nu este respectat”. El a solicitat Kievului să adopte „măsuri suplimentare” pentru susţinerea încetării focului.

Federația Rusă și-a intensificat demersurile de a obține recunoașterea formală de către comunitatea internațională a existenței entităților separatiste din Lugansk şi Doneţk, întâmpinând opoziția dură a Kievului. Procesul de transnistrizare a conflictului din Donbass și permanentizarea actualei situații militar-politice este respinsă de majoritatea clasei politice de la Kiev. Formațiunile parastatale pro-rusești din regiune rămân dependente din toate punctele de vedere de Kremlin, similar regiunii secesioniste transnistrene din Republica Moldova.

Dezacorduri politice

La rândul său, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a denunţat „lipsa de încredere” şi a acuzat Rusia că „şi-a încălcat în mod repetat obligaţiile” asumate în cadrul procesului de pace.

Într-un comunicat de presă, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a reamintit dorinţa Parisului şi a Berlinului de a se acorda o atenţie specială populaţiei locale. „Accesul organizaţiilor umanitare trebuie să fie facilitat pentru a putea oferi populaţiei toată asistenţa necesară”, se arată în comunicatul care susţine şi „ca misiunea specială de observare a OSCE să poată beneficia de un acces sigur şi securizat pe întreg teritoriul ucrainean”.

În decembrie anul trecut, un summit în formatul Normandia, care a fost şi prima întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a permis o serie de măsuri pentru relansarea procesului de pace în Ucraina.

Atunci Putin şi Zelenski şi-au exprimat dezacordul în special cu privire la aspectul politic al procesului de pace, stabilind să se întâlnească peste patru luni, pe 9 aprilie, pentru a încerca să depăşească această neînţelegere. Summitul a fost apoi amânat pentru o dată ulterioară, care nu a mai fost stabilită, în pofida unor demersuri ale comunității internaționale. (N.G.)

Share our work
Procesul de la Haga privind MH17: un moment de cotitura pentru Kremlin?

Procesul de la Haga privind MH17: un moment de cotitura pentru Kremlin?

Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon

Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon

Luni, 9 martie, la Haga, încep audierile cu privire la prăbuşirea aeronavei Boeing MH 17, doborâte în 2014 de către un lansator de rachete rusesc de tip „Buk“, relateaza cotidianul Adevarul intr-un material publicat recent.

Procurorul Olandei şi coordonatorul echipei internaţionale de anchetă, Fred Westerbek, au raportat că au dovezi despre implicarea rusă în nefericitul incident.

In momentul de faţă, sunt patru suspecţi principali, dintre care trei sunt cetăţeni ruşi. O problemă mare pentru Kremlin este că aceste trei persoane nu sunt simpli cetăţeni, care s-au trezit din greşeală în Donbass – aşa cum Rusia încearcă să convingă comunitatea internaţională – ci sunt militari profesionişti şi mercenari GRU, cunoscuţi pentru participarea lor în cadrul unor operaţiuni clandestitne din Ucraina.

Astfel, procesul MH17 va fi un alt pas în expunerea regimului criminal al Federaţiei Ruse şi victoria dreptului internaţional asupra nelegiuirilor.

Zborul MH17, care a urmat ruta Kuala Lumpur-Amsterdam, a fost doborât pe teritoriul ocupat al Ucrainei, pe 17 iulie în 2014. Tragedia s-a soldat cu uciderea a 298 de pasageri. Anchetatorii au publicat concluziile oficiale vara trecută. Răspunsul la întrebarea principală – cine a doborât avionul – va fi judecat la Haga începând de astăzi.

Conform informaţiilor oficiale, cei patru suspecţi sunt: Igor Girkin („Strelkov“), Sergey Dubinsky, Oleg Pulatov, şi un cetăţean ucrainean care a colaborat cu separatiştii din estul Ucrainei. Potrivit anchetei, aceşti patru au coordonat livrarea lansatorului de rachete.

Cea mai interesantă întrebare, este totuşi: cum de „oamenii simplii“ din estul Ucrainei, aşa cum afirmă Rusia, au avut acces la un sistem de rachete antiaeriene?

Ancheta pre-proces a fost realizată de un grup internaţional, care a inclus reprezentanţi ai Olandei, Australiei, Malaeziei, Belgiei şi Ucrainei. În procesul anchetei au fost ascultate sute de conversaţii telefonice şi evidenţiate dovezi conform cărora lansatorul „Buk“ a aparţinut brigadei a 53-a, de rachete antiaeriene ale armatei ruse situate în regiunea Rostov. Dar mai există si o nuanţă. Pentru a implementa un sistem de apărare aeriană deţinut de armata rusă, este necesar acordul înalţilor oficiali care se află la Kremlin. Astfel, audierile în instanţă pot fi „începutul sfârşitului“ la nivel internaţional pentru o întreagă verticală de putere.

În plus, istoricul acestor suspecţi ridică noi probleme pentru leadershipul rus. De exemplu, conform datelor oficiale, Igor Girkin, cunoscut şi sub numele de „Strelkov“, este un mercenar profesionist, angajat al serviciilor speciale ruse. S-a „glorificat“ după războiul din Donbass, dar este cunoscut de către cercuri înguste din cauza participării lui în războiul din Transnistria, dar şi în conflictele din Bosnia sau Cecenia. În momentul doborârii Boeing-ului, Girkin a condus „Ministerul Apărării“ al „DNR“ şi i-a coordonat pe militanţii separatişti. Mai mult, se pare că tot el a fost cel care a organizat livrarea lansatorul „Buk“ înapoi către unitatea militară din regiunea Rostov.

Un alt suspect este Sergey Dubinsky „Hmuryi“, care a luptat la rândul său în Afganistan sau Cecenia. La rândul său, Oleg Pulatov „Gyurza” este locotenent colonel aflat în rezervă, al Forţelor Aeriene Ruse. Este cunoscut că Pulatov a fost lângă „Buk“ în timpul tragerii. Al patrulea suspect, Leonid Kharchenko, cetăţean al Ucrainei, este comandant de informaţii al GRU „DNR”. Kharchenko era un subordonat al lui Pulatov şi al lui Dubinsky. Conform unor informaţii, Kharchenko a fost ucis, iar cei trei ruşi se ascund în Federaţia Rusă. Toate cele patru persoane sunt căutate la nivel internaţional.

Rusia neagă acuzaţiile, prezentând versiuni alternative şi reciproc excluse. În general, Rusia a acuzat ancheta oficială că a falsificat toate probele. Cu toate acestea, în UE şi, în special în Olanda, Rusia a lansat o campanie de informare pentru de a discredita echipa de anchetă si rezultatele de investigaţie. În ajunul procesului de la Haga, în Ţările de Jos s-au intensificat activităţile unei reţele de organizaţii publice, al căror scop este acela de a delegitima concluziile procurorilor. Cu participarea jurnalistei Russia Today, Yana Ershova şi a bloggerului olandez Max van der Werff, un film „documentar“ a fost creat cu filmări de la locul prăbuşirii aeronavei Boeing. Dar, în acea zonă, militanţii separatişti au interzis accesului reprezentanţilor oficiali ai OSCE, nu şi autorilor acestui film. Coincidenţă? Nu cred. De asemenea, realizatorii nu ascund faptul că filmul a fost produs cu asistenţa militanţilor „DNR“. Dar, Amsterdam-ul cunoaşte bine modul în care Rusia modelează opinia publică. În special, Ministerul de Interne al Olandei a comandat Universitatăţii din Amsterdam un studiu privind diseminarea propagandei ruse. Oamenii de ştiinţă au stabilit o reţea de site-uri prin care a fost distribuit conţinut manipulat.

Tactica informaţională a Kremlinului este să pună la îndoială dovezile adunate, să manipuleze detaliile şi să schimbe contextul pentru a se elibera de responsabilitate, deoarece mizele procesului din Haga sunt prea mari. Mai mult, în timpul audierilor, vor fi audiate mărturii ale unor persoane, ale căror nume sunt secrete. Astăzi, nimeni nu poate prezice cât va dura procesul în cazul MH17, dar, fără îndoială, procesul va deveni un punct de cotitură pentru Rusia.

 

Marianna Prysiazhniuk, jurnalist ucrainean

Share our work
Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Zelenski, declarații controversate despre Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a invitat pe acei locuitori ai Donbasului care sunt de partea Moscovei să părăsească Ucraina şi să se instaleze în Rusia, titrează publicaţia Novaia Gazeta din Kiev, citând un interviu acordat de şeful statului ucrainean mai multor media internaţionale, citate de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Este exprimată o opinie potrivit căreia majoritatea locuitorilor (din Donbas) şi-ar dori să trăiască în Rusia. Nu este adevărat. Eu cred şi ştiu că există acolo oameni care sunt cu sufletul pentru Ucraina. Dar există şi dintre cei care sunt cu Rusia. Aceştia pot pleca: Moscova acordă în prezent în mod ilegal cetăţenie rusă ucrainenilor. Fiecare dintre noi are dreptul să aleagă locul unde vrea să trăiască’, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu apărut în Der Spiegel.

Acuzații dure

El a calificat drept ‘incorectă’ poziţia acelor ucraineni care, primind paşaport rusesc, trăiesc pe teritoriul Ucrainei şi în acelaşi timp îl consideră ca aparţinând Federaţiei Ruse. ‘Aşa nu merge’, a declarat tranşant Volodimir Zelenski, referindu-se în special la locuitorii din estul rusofon al Ucrainei, unde mai multe zone se află sub controlul rebelilor înarmaţi din Lugansk şi Doneţk.

În acelaşi timp, Zelenski i-a numit drept ‘nişte rătăciţi’ pe acei ucraineni care dispun deopotrivă de cetăţenia Ucrainei şi a Rusiei şi încasează ajutoare sociale atât din Ucraina, cât şi din Rusia.

Cu toate acestea, preşedintele ucrainean a declarat că Kievul trebuie să lupte pentru câştigarea acelor ucraineni din estul rusofon care în prezent sunt în tabăra rebelilor. ‘Nu avem dreptul moral să renunţăm aşa pur şi simplu la ei. Trebuie să le explicăm cum stau lucrurile cu adevărat, să ne luptăm pentru sufletele şi minţile lor’, a afirmat preşedintele ucrainean, care urmează să participe la 9 decembrie, la Paris, la summitul în aşa-zisul format ‘Normandia’ (Ucraina, Rusia, Franţa, Germania) dedicat relansării procesului de pace în estul Ucrainei.

Decembrie însângerat

Doi militari ucraineni au fost uciși în ciocnirile cu separatiștii pro-ruși duminică, în prima zi din decembrie, în regiunea Donețk, arată mass-media de la Kiev, citând serviciului de presă al Operațiunii Forțelor Unite din Donbas.

Autoritățile militare spun că cei doi soldați au murit în ciocniri cu un „grup de sabotaj și recunoaștere” al forțelor separatiste.

Potrivit datelor ONU în războiul din Donba, din 14 aprilie 2014 până pe 31 octombrie 2019, se estimează că și-au pierdut viața peste 13 mii de oameni, inclusiv circa 4.100 de militari ucraineni și circa 5650 de combatanți separatiști. (N.G.)

Share our work
Donbass și Crimeea, prioritățile politicii externe promovate de Kiev

Donbass și Crimeea, prioritățile politicii externe promovate de Kiev

Noua putere de la Kiev controlează Rada Supremă

Noua putere de la Kiev controlează Rada Supremă

Noul ministru de externe al Ucrainei, Vadim Pristaiko, a declarat că prioritățile politicii externe ale Ucrainei sunt restabilirea păcii în Donbas și redobândirea Crimeei, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cea mai mare prioritate a noastră în politică externă, sarcina numărul unu, este restabilirea păcii în Est și redobândirea Crimeei”, a spus Pristaiko. „Prioritățile de politică externă anunțate de președintele Zelenski rămân neschimbate – UE și NATO. Totul este suficient de clar aici, acestea sunt temele pentru acasa ce trebuie făcute pentru a aduce statul nostru la distanță de un braț întins, sau mai bine zis, de o decizie politică”, a adăugat el.

UE și NATO, parteneri

Pristaiko a remarcat experiența și resursele UE și NATO pe care Ucraina le poate folosi. „Există experiența și resursele membrilor acestor organizații, la dispoziția noastră, inclusiv financiare. Trebuie doar să învățăm cum să le utilizăm în mod eficient”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui PristayIko, Ucraina are nevoie de pace și accelerare a dezvoltării economice și sociale. „Avem nevoie de eforturi coordonate, investiții interne, activarea capitalului uman pentru a stabliza producția post-industrială, a crește exporturile. Avem nevoie de pace și stabilitate – este ceea ce războiul ne fură”, a spus el.

În același timp, Pristaiko a subliniat că Ucraina trebuie să învețe de la partenerii săi străini, care nu uită niciodată de interesele lor in domeniul energiei, comerțului și problemelor de securitate.

„Că doar vedem cum în Europa devine din ce în ce mai greu să se prelungeasca sancțiunile împotriva Rusiei, cum se construiește treptat Nord Stream-2, iar liderii străini din nou bat pragurile pe la Moscova penur a strânge mâna cu Putin sau chiar a dansa cu el”, – a observat el. (N.G.)

Share our work