Papa Francisc, desant diplomatic în Ucraina în 2022

Papa Francisc, desant diplomatic în Ucraina în 2022

Papa Francisc este așteptat la Kiev

Papa Francisc este așteptat la Kiev

Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.

Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.

Invitație strategică

În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.

Precedentul Poroșenko

Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.

Diplomație secretă

Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)

Share our work
Donbass și Crimeea, mize electorale importante pentru Kremlin

Donbass și Crimeea, mize electorale importante pentru Kremlin

Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova

Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova

Kievul a denunţat joi desfăşurarea alegerilor legislative ruse în Crimeea, precum şi participarea locuitorilor din Donbas la scrutinul pentru Duma de Stat rusă (camera inferioară), în timp ce forțele politice pro-Kremlin mizează puternic pe votul locuitorilor din estul Ucrainei controlat de separatişti.

‘Ceea ce Rusia face, organizând alegerile sale naţionale, relevă o încălcare a dreptului internaţional’, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, în cadrul unei conferinţe de presă.

Protest viguros

Ministerul de Externe ucrainean a exprimat şi în ajun un ‘protest viguros’, acuzând Moscova de ‘încălcare flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, a Constituţiei şi a legislaţiei în vigoare în Ucraina’.

Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) a calificat, la rândul său, drept ‘ilegală’ desfăşurarea alegerilor ruse în teritoriile ocupate şi a cerut comunităţii internaţionale să nu recunoască rezultatul votului.

Rusia a distribuit peste 600.000 de paşapoarte în estul separatist al Ucrainei, în timp ce Crimeea este considerată de Moscova drept parte integrantă a teritoriului său.

Potrivit lui Aleksandr Borodai, fost şef al guvernului autoproclamatei republici populare Doneţk, care candidează în prezent pentru un mandat de deputat în Duma de Stat pe listele Rusiei Unite – partidul puterii în Federaţia Rusă- din partea regiunii ruse Rostov, 670.000 de locuitori din Donbas au primit deja acte de identitate ruseşti, dintre care aproximativ jumătate de milion vor putea să-şi exercite dreptul de vot, potrivit EFE.

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Mobilizare masivă

Birouri de vot sunt prevăzute să fie deschise în Crimeea în cadrul legislativelor care se vor desfăşura în Rusia în decurs de trei zile, de vineri până duminică.

După cum a confirmat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei, precum şi partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, noii cetăţeni ruşi vor putea să voteze atât personal, cât şi online, opţiune permisă oficial la aceste alegeri. Astfel, locuitorii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk au posibilitatea să-şi exercite votul electronic sau să se deplaseze în regiunea rusă Rostov, situată la frontiera cu Ucraina, pentru a vota la secţiile deschise acolo.
‘Guvernele ambelor republici (n.r.: autoproclamate) vor garanta transportul pentru cei interesaţi să voteze personal în regiunea Rostov’ care se învecinează cu Doneţk şi Lugansk, a afirmat Borodai, care consideră Donbasul drept ‘parte a Federaţiei Ruse’.

‘Cred că majoritatea va merge la urne’, a apreciat Borodai, care figurează pe listele cu sancţiuni occidentale împotriva cetăţenilor ruşi pentru sprijinul separatiştilor din Donbas.

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Acuzații dure

Ucraina a acuzat anterior Rusia că a accelerat în ultimele luni acordarea de paşapoarte ruseşti populaţiei ucrainene din teritoriile separatiste pentru a garanta în mod ilegal participarea lor la alegeri.

Procesul de acordare a cetăţeniei a fost simplificat în 2019, prin aprobarea preşedintelui rus Vladimir Putin, iar în curând, potrivit lui Borodai, circa un milion de persoane dintre cele aproximativ 2,5 milioane care locuiesc în Donbas vor dispune de cetăţenie rusă.

În ultimele luni, Rusia Unită a pariat puternic pe Donbas, unde chiar unul dintre liderii formaţiunii, Andrei Turciak, s-a deplasat recent pentru un miting electoral la Doneţk, în compania liderilor separatişti.

Partidul pro-Kremlin, care numără câteva mii de membri în regiune, a semnat în mai anul trecut un acord cu Uniunea Voluntarilor din Donbas, organizaţie condusă de Borodai.
Dacă va fi ales, Borodai a declarat pentru EFE că va reprezenta interesele separatiştilor în Duma de Stat a Rusiei. Rusia Unită beneficiază de un larg sprijin în rândul populaţiei din teritoriul controlat de rebelii proruşi în Doneţk şi Lugansk, care trăiesc în condiţii de război nedeclarat de la semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015, comentează EFE.
‘Pot vota pentru Rusia Unită sau pentru un alt partid. Dar ei înţeleg foarte bine ca îşi datorează supravieţuirea în mare măsură voinţei preşedintelui Putin şi el este (de facto) liderul Rusiei Unite’, explică Borodai.

Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat

Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat

Pariuri electorale

Deputaţi ucraineni consideră la rândul lor că majoritatea voturilor din Donbas va merge pentru Rusia Unită, chiar dacă unul dintre cei care figurează printre capii de listă ai partidului Rusia Justă este popularul scriitor Zahar Prilepin, care s-a instalat de ceva timp în Donbas şi chiar a comandat un batalion al forţelor separatiste din Doneţk.

În ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, guvernul rus a propus includerea locuitorilor din Donbas în programul naţional de relocare în Federaţia Rusă, potrivit EFE, care citează agenţii de presă ruse.

‘Ocupaţia rusă se va termina’ într-o zi, a apreciat joi ministrul ucrainean de externe, adăugând că, atunci, Rusia ‘va trebui să plătească’ pentru tot.

Ucraina se află din 2014 în conflict cu separatiştii proruşi, despre care se consideră pe scară largă că sunt ajutaţi militar de Rusia, în pofida negărilor Moscovei. Acest război, izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeii, s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent, potrivit AFP, citată de KARADENIZ PRESS. (K.P.)

Share our work
Zelesnki: Războiul total cu Rusia, o posibilitate

Zelesnki: Războiul total cu Rusia, o posibilitate

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un război total cu Rusia este o posibilitate şi că îşi doreşte să aibă o întâlnire substanţială cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Întrebat la Summitul Strategiei Europene de la Ialta (YES) dacă ar putea exista cu adevărat un război total cu Rusia, care a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi îi sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei, Zelenski a răspuns: „Cred că se poate întâmpla”.
„E cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla, dar, din păcate, există această posibilitate”, a adăugat el, vorbind în ucraineană.

Supărat pe NATO

Conform Kievului, conflictul din estul Ucrainei a făcut 14.000 de morţi începând din 2014.
Zelenski a spus că relaţiile cu SUA s-au îmbunătăţit, însă a deplâns faptul că Ucraina nu a primit un răspuns clar la solicitarea sa de a adera la NATO, un pas care ar înfuria cu siguranţă Moscova.

„Nu am primit o poziţie directă cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina este pregătită de mult timp”, a spus el.

Zelenski a mai declarat că un refuz de a primi Ucraina ar slăbi NATO şi ar face jocul Rusiei.
Tensiunile dintre Kiev şi Moscova s-au amplificat la începutul acestui an, când luptele din estul Ucrainei s-au intensificat, iar Rusia a masat mai multe trupe în apropierea graniţei.

Acuzații ruse

Moscova a acuzat Ucraina că a pierdut interesul în discuţiile de pace, în timp ce Zelenski a insistat fără succes pentru o întâlnire cu Putin în zona de conflict. „Sincer, nu am timp să mă gândesc la el”, a declarat Zelenski vineri.

„Sunt mai interesat dacă putem cu adevărat să avem o întâlnire substanţială, şi nu declarativă, aşa cum face cu unele state”, a adăugat el.

„Astăzi mi se pare că ei nu par să vadă sensul rezolvării unor chestiuni. Încheierea războiului şi rezolvarea rapidă a chestiunilor legate de conflict – nu îşi doresc asta”, a mai spus Zelenski. (K.P.)

Share our work
Ucraina, primar găsit împușcat mortal

Ucraina, primar găsit împușcat mortal

Zelenski, mandat prezidențial dur

Zelenski, mandat prezidențial dur

Konstantin Pavlov, primarul de 48 de ani al oraşului ucrainean Krivoi Rog, a fost descoperit mort, duminică, într-o baltă de sânge, având o plagă prin împușcare. Anunțul morții lui a fost făcut chiar de către preşedintele țării, Volodimir Zelenski, al cărui oraș natal este Krivoi Rog.

Trupul lui Konstantin Pavlov a fost găsit pe veranda casei sale de la țară de către o cunoștință. Lângă el era o armă.

Interes prezindețial

Alarma a fost dată de soția sa, care era pe litoral și care s-a îngrijorat că soțul său nu mai putea fi contactat, potrivit agenției UNIAN.

Poliția a deschis o anchetă, iar preşedintele Zelenski a promis că va urmări personal investigațiile.

Krivoi Rog este un important centru industrial situat în sud-estul Ucrainei. Primarul Konstantin Pavlov fusese ales în decembrie anul trecut și reprezenta un partid prorus.

Moartea primarului intervine în condițiile în care ciocniri violente între forţele de ordine şi protestatari au avut loc sâmbătă seară chiar lângă biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, din cauza unui plan care oferă un statut special regiunii Donbas, controlată de separatiştii pro-ruși.

Cancelarul german Angela Merkel se va duce săptămâna viitoare la Moscova, iar duminica viitoare este așteptată la Kiev, iar discuțiile se vor referi, fără îndoială, și la tensiunile din estul separatist al Ucrainei. (K.P.)

Share our work
Kuleba, negocieri dificile la Berlin

Kuleba, negocieri dificile la Berlin

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a calificat drept „dificile” negocierile pe care le poartă cu partea germană. Printre temele atinse se numără gazoductul Nord Stream 2 și Formatul Normandia pentru soluționarea conflictului din Donbas.

„Prima zi a vizitei la Berlin. Negocieri dificile privind Nord Stream 2 și Formatul Normandia. Germania este un prieten care a ajutat foarte mult Ucraina, un prieten cu care poți rezolva chiar și cele mai dificile probleme” – a scris Kuleba pe Twitter. Experții consideră că ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin.

Speranțe la Kiev

MAE de la Kiev a precizat că amenințările generate de gazoductul rusesc Nord Stream 2 au devenit un subiect aparte în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat din Ministerulu Economiei și Energiei din Germania, Andreas Feicht.

„Kuleba a subliniat încă o dată că acest proiect nu numai că subminează securitatea energetică a Ucrainei și a Europei, ci și divizează aliații, astfel că partea ucraineană continuă să se opună lansării gazoductului” – a subliniat MAE de la Kiev.

Ministrul de externe al Ucrainei a discutat despre Nord Stream 2 și despre Formatul Normandia cu Jan Hecker, consilierul de politică externă al cancelarului german, Angela Merkel. Totodată, Dmitro Kuleba a făcut apel la președintele Parlamentului de la Berlin, Wolfgang Schäuble, să facă demersurile necesare pentru ca Bundestagul german să recunoască Holodomorul (Marea Foamete din 1932-1933, n.r.r) drept genocid împotriva poporului ucrainean. Ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin, consideră mass-media.

Marți, ministrul ucrainean de externe a avut șapte întâlniri cu înalți oficiali germani. Miercuri are planificate discuții cu ministrul german de externe, Heiko Maas. (N.G.)

Share our work