de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina la zi, UE
Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, informează AFP. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03: 00 GMT.
Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat joi, 24 februarie, desfășurarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, notează Associated Press.
Într-un discurs justificativ în această dimineață, liderul de la Kremlin a transmis că dorește „demilitarizarea și de-nazificarea” Ucrainei.
Putin le-a cerut, de asemenea, soldaților ucraineni să depună armele și să plece acasă, notează Reuters, citând agenția de presă rusă Tass.
Președintele rus a avertizat alte țări că, orice încercare de a interveni în acțiunea Rusiei va duce la „consecințe pe care nu le-au văzut niciodată”.
de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Patreon, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova
Kremlinul a afirmat miercuri seară că liderii autoproclamatelor republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei i-au cerut ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a respinge agresiunea armatei ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă de stat, a declarat că aceste două regiuni rebele pro-ruse au „solicitat ajutor preşedintelui Rusiei pentru a respinge agresiunea forţelor armate ucrainene”.
Rusia confirmă
Dmitri Peskov a spus că preşedintele Vladimir Putin a primit aceste solicitări din partea liderilor republicilor Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik, după ce luni liderul de la Kremlin a recunoscut independenţa acestora.
„Acţiunile regimului de la Kiev demonstrează refuzul său de a pune capăt războiului în Donbas”, regiunea în care se află aceste două republici, au scris separatiştii pro-ruşi, citaţi de Peskov.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a explicat că ajutorul a fost solicitat în baza tratatelor de prietenie încheiate în această săptămână cu Moscova şi care permit o prezenţă a armatei ruse în aceste teritorii separatiste.
Demers eșuat
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a solicitat miercuri, fără succes, o conversaţie telefonică cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminentă din partea Rusiei.
„Am luat astăzi iniţiativa unei convorbiri telefonice cu preşedintele Federaţiei Ruse. Rezultatul: tăcere”, a declarat în noaptea de miercuri spre joi preşedintele Ucrainei într-o intervenţie adresată naţiunii.
Rusia a adunat „aproape 200.000 de militari” la graniţa cu Ucraina, a mai afirmat preşedintele Volodimir Zelenski. La graniţa cu Ucraina „sunt poziţionaţi aproape 200.000 de soldaţi, mii de vehicule de luptă”, a declarat el.
În intervenţia sa, preşedintele ucrainean a avertizat că un mare război în Europa ar putea fi iniţiat de Rusia în curând. O invazie rusă a Ucrainei ar putea începe „de pe o zi pe alta” cu riscul „de a deveni începutul unui mare război în Europa”, a afirmat Zelenski, vorbind în rusă şi nu în ucraineană, aşa cum obişnuia.
Totodată, liderul de la Kiev a adresat poporului rus următorul mesaj: probabilitatea unui război cu Ucraina „depinde de voi”.
de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Vladimir Putin, acuzații de genocid în Donbass
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că populaţia din estul Ucrainei în război, o zonă aflată în prezent în centrul unor noi tensiuni între Moscova şi Occident, ar suferi de o ”rusofobie”, un ”prim pas către un genocid”.
”Trebuie să vorbesc despre rusofobie ca un prim pas către un genocid. Este ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Donbass (numele acestei regiuni, ndlr), o vedem, o ştim cu siguranţă. Şi aceasta seamănă desigur cu genocidul despre care aţi vorbit”, a afirmat liderul rus unui jurnalist, în cursul unei reuniuni cu Consiliul prezidenţial pentru drepturile omului.
Amenințare militară
Ucraina şi Occidentul au denunţat în ultimele săptămâni concentrarea unor efective de aproape 100.000 de soldaţi ruşi la frontiera ucraineană, generând temeri cu privire la o invazie, în timp ce Moscova neagă un scenariu de război.
Armata rusă a desfăşurat lângă Voronej (250 km de frontiera ucraineană) sisteme antiaeriene Buk în configurare deplină de luptă, dezvăluie joi Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de jurnalişti ruşi de investigaţie, publicând imagini de pe teren, potrivit agenţiei de presă ucrainene Glavkom.ua şi Radio Svoboda (RFE/RL).
În aprilie 2020 în zona respectivă a regiunii Voronej Rusia a instalat o tabără militară de proporţii, unde la ora actuală sunt transferate echipamente şi tehnică de luptă din alte regiuni ruse.
Capcana TikTok
Înregistrările video care însoţesc dezvăluirile jurnaliştilor de la Conflict Intelligence Team au fost făcute la gara feroviara Maslovka şi au fost postate pe TikTok.
Imaginile arată numeroase dispozitive de artilerie autopropulsată Msta-S, tancuri T-80U, precum şi sisteme de apărare antiaeriană „Buk M1”, compuse dintr-un lansator de rachete autopropulsat ZRK 9K37 „Buk”, un sistem de lansare-încărcare SAM 9K37 „Buk” şi un vehicul de transport KrAZ 9M38.
Trenurile cu echipamente şi tehnică militară, de pe care au fost şterse numerele de înmatriculare, au sosit din regiunea Moscova (Naro-Fominsk), regiunea Nijni Novgorod (Iliino) şi regiunea Smolensk (Krasnîi Bor), potrivit CIT.
„Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida discuţiilor dintre Putin şi Biden, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriile controlate de Kiev continuă”, apreciază jurnaliştii de la CIT.
Site-ul de monitorizare a traficului feroviar gdevagon.ru arată că miercuri trenul cu care au fost aduse sistemele „Buk” la Voronej se afla încă în punctul de sosire, ceea ce înseamnă că discuţia cu preşedintele american nu a dus deocamdată la retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina.
Îngrijorare rusă
La o zi după discuţia cu Biden, preşedintele Putin, răspunzând la o întrebare din partea jurnalistului Kommersant dacă Rusia intenţionează într-adevăr să atace Ucraina, a afirmat că Rusia are dreptul să se apere, acuzând Ucraina şi NATO de situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană.
Putin consideră inacceptabilă aderarea Ucrainei la NATO şi a afirmat că Rusia va lua măsuri adecvate în legătura cu ameninţările la adresa securităţii sale, cerând garanţii juridice în scris că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde către Est.
A doua zi după discuţiile cu omologul său american, preşedintele rus a declarat că va transmite SUA şi partenerilor lor din NATO propuneri „în domeniul securităţii”, iar Biden a exclus posibilitatea de a trimite trupe americane în Ucraina chiar şi în cazul unei invazii ruseşti.
Informaţiile potrivit cărora Rusia ar pregăti o ofensivă la scară largă în Ucraina nu corespund realităţii, a declarat joi şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov.
Războiul acuzațiilor
Ţările NATO acordă o atenţie excesivă mişcărilor de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse, deşi relocarea unităţilor militare este o „practică de rutină pentru forţele armate ale oricărui stat”, a explicat el.
Gherasimov susţine că „informaţiile difuzate de media despre o presupusă iminentă invazie rusă în Ucraina sunt o minciună”.
Şeful Statului Major al armatei ruse a mai spus că livrarea de arme de către alte ţări forţelor militare ucrainene „escaladează şi mai mult situaţia şi aşa tensionată” în Donbas.
În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi guvernul ucrainean că transferă artilerie grea în zona liniei de contact din Donbas, în estul Ucrainei şi că doar „mimează” negocierile pentru rezolvarea conflictului în Doneţk şi Lugansk. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ministerul de Interne al Rusiei le-a propus locuitorilor din Republicile separatiste Donețk și Lugansk să depună, pe teritoriul Rusiei, o cerere în vederea participării la Programul de stat pentru strămutarea compatrioților, se arată într-un comunicat postat pe pagina oficială a MAI Rus, scrie agenția TASS.
Potrivit datelor instituției, Ministerul de Interne a pregătit deja un proiect de decret în acest sens.
”Prin proiectul de decret se propune modificarea Programului de stat cu scopul de a le oferi compatrioților care locuiesc permanent pe teritoriile anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina dreptul de a depune cerere privind participarea la Programul de stat și de a obține dovada de participant la Programul de stat pe teritoriul Rusiei”, se arată în comunicat.
Anterior, Ministerul de Interne al Rusiei a anunțat că peste 184.000 de cetățeni ai Ucrainei au primit, în perioada ianuarie – iunie 2021, cetățenie rusă. În total, în acest an, cetățenia Federației Ruse a fost obținută de peste 350.000 de străini proveniți, în special, din Ucraina, pe locul doi situându-se Tadjikistanul, pe trei fiind cetățenii Kazahstanului.
Interse strategice
Federaţia Rusă nu dorește reglementarea conflictului din Donbas, a declarat adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA, George Kent, citat de RBK-Ucraina.
Potrivit lui Kent, în prezent Ucraina dispune de mecanismele, care pot ajuta la încheierea conflictului din Donbas. „Este Grupul de Contact Trilateral privind Donbasul, procesul Normandia. Alte conflicte dispun de alte mecanisme. Numitorul lor comun este nedorinţa ruşilor de a-şi îndeplini angajamentele asumate”, a declarat oficialul american.
Adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA a mai menţionat că Rusia nu-şi îndeplineşte angajamentele care reies din acordurile de la Minsk din 2015. Promisiunile ţării-agresor sunt promisiuni identice, pe care Putin le-a dat preşedintelui Georgiei în 2008. „Ele sunt analogice şi promisiunilor date de Boris Elţin referitor la Transnistria în 1999”, a mai spus George Kent.
Deci, problema nu constă în formatul ales, ci în nedorinţa Rusiei în încheierea acestor conflicte, a conchis acesta. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Liderul regimului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a îndemnat locuitorii din Transnistria care au cetățenia rusă să voteze la alegerile deputaților din Duma de Stat din Rusia, care sunt programate pentru 19 septembrie. Potrivit lui, transnistrenii „nu se văd în afara proceselor politice și civile care au loc în Rusia”. „Aceste alegeri au o mare importanță și pentru republica noastră – sprijinul pentru pace și stabilitate pe Nistru, dezvoltarea socio-economică a Transnistriei”, a spus el, îndemnând locuitorii regiunii „să-și exercite dreptul constituțional de a alege viitorul Rusiei lor iubite”. Aproximativ 500 de mii de oameni locuiesc în Transnistria, dintre care aproximativ jumătate au și cetățenie rusă. La alegerile din 19 septembrie, Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse va deschide 27 de secții de votare în regiunea transnistreană.
Kievul protestează
Anterior Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina “protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Alegeri ilegale
“Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
“Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei “să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
“Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
