„Orice sugestie că aliaţii nu se vor apăra reciproc subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni unui risc sporit”, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o declaraţie scrisă trimisă presei, în care a reacţionat la comentariile lui Donald Trump făcute sâmbătă, la un miting electoral.
Declarații electorale
Exacerbând problema acelor ţări aliate care nu contribuie suficient la bugetul apărării, Donald Trump a spus că SUA nu vor sări în apărarea lor şi chiar i-a invitat pe ruşi să le atace.
„Orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu un răspuns unit şi energic”, a dat asigurări secretarul general al NATO, reacţionând la remarcile făcute sâmbătă de Trump, care va fi probabil candidatul republican la alegerile prezidenţiale americane din acest an.
Reacţia lui Jens Stoltenberg vine în condiţiile în care Casa Albă şi mai mulţi oficiali occidentali de rang înalt l-au criticat duminică pe fostul preşedinte Donald Trump după ce acesta a sugerat că SUA ar putea să nu-i protejeze pe aliaţii din NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, în ipoteza unei invazii ruse.
Îngrijorare în Europa
„Motto-ul NATO ‘unul pentru toţi, toţi pentru unul’ este un angajament concret. Subminarea credibilităţii ţărilor aliate înseamnă slăbirea întregului NATO”, a scris pe X ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. „Nicio campanie electorală nu este o scuză pentru a ne juca cu securitatea Alianţei”, a spus oficialul de la Varşovia. Polonia este unul dintre principalii aliaţi ai Washingtonului de pe flancul estic al NATO şi are alocate pentru cheltuieli militare un buget consistent, cu mult peste limita de cel puţin 2 la sută recomandată de NATO
De asemenea, Ministerul de Externe al Germaniei a postat pe contul său de X în limba engleză mesajul „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” cu hashtag-ul #StrongerTogether (Mai puternici împreună).
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a avertizat, la rândul său: „Declaraţiile nesăbuite privind securitatea NATO şi solidaritatea prevăută de Art. 5 servesc doar intereselor (preşedintelui rus Vladimir) Putin”
Articolul 5 din Tratatul fondator al NATO spune că un atac armat împotriva unui membru al alianţei va fi considerat un atac împotriva tuturor, declanşând autoapărarea colectivă.
Joc politic
Vorbind în timpul unui miting politic din Carolina de Sud şi părând să povestească despre o întâlnire cu liderii NATO, Donald Trump l-a citat sâmbătă pe preşedintele unei „ţări mari”, pe care nu a numit-o, care l-a întrebat: „Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia – ne veţi proteja?”.
„Am spus: Nu aţi plătit? Sunteţi rău-platnici? A spus: Da, să spunem că s-a întâmplat asta”, a relatat Trump. „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi – n.r.) să facă ce naiba vor. Trebuie să plăteşti”, susţine Trump că i-ar fi spus liderului respectiv.
„Am mai auzit asta înainte … Nimic nou sub soare”, a comentat şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat televiziunii franceze LCI, adăugând: „Poate că are probleme cu memoria, a fost de fapt o femeie preşedinte, şi nu a unei ţări, ci a Uniunii Europene”, a spus Breton, referindu-se la preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, şi la o conversaţie pe care a avut-o cu Trump în 2020.
„Nu putem da cu banul pentru securitatea noastră la fiecare patru ani, în funcţie de această sau acea alegere, şi anume alegerile prezidenţiale din SUA”, a spus Breton, adăugând că liderii Uniunii Europene au înţeles că blocul trebuie să îşi sporească propriile cheltuieli şi capacităţi militare.
Casa Albă în ofensivă
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, întrebat despre comentariile lui Trump, a declarat: „Încurajarea invaziilor celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri de către regimuri criminale este revoltătoare şi smintită – şi pune în pericol securitatea naţională americană, stabilitatea globală şi economia noastră de acasă”.
Cei 31 de membri ai NATO au convenit asupra obiectivului de a cheltui cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare, dar estimările NATO au arătat că doar 11 dintre ei cheltuiesc atât de mult.
Casa Albă a respins sâmbătă comentariile făcute de fostul preşedinte american Donald Trump în legătură cu faptul că nu şi-ar proteja aliaţii din NATO de o potenţială invazie rusă, calificându-le drept „revoltătoare şi dezechilibrate”, relatează Reuters.
Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale, a fost un critic înverşunat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord atunci când era preşedinte, ameninţând în mod repetat că se va retrage din alianţă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât partea lor echitabilă.
Ofensivă a administrației Biden
Andrew Bates a declarat că preşedintele Joe Biden, un democrat care doreşte să fie reales în alegerile din noiembrie, a restabilit alianţele Statelor Unite după ce a preluat funcţia în 2021, asigurându-se că NATO este acum „cea mai mare şi cea mai vitală (organizaţie) care a fost vreodată”.
„În loc să ceară războaie şi să promoveze haosul nociv, preşedintele Biden va continua să consolideze leadershipul american şi să susţină interesele noastre de securitate naţională – nu să acţioneze împotriva lor”, a spus Bates într-o declaraţie emisă sâmbătă seara.
În condiţiile în care Trump îl devansează pe Biden în unele sondaje, aliaţii europeni se tem că o victorie a lui Trump în noiembrie ar putea pune în pericol angajamentul SUA faţă de alianţă, însă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luna trecută că nu crede că o a doua preşedinţie Trump ar pune în pericol apartenenţa SUA la organizaţie. Stoltenberg, care a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a creşte cheltuielile pentru apărare, a declarat că aliaţii europeni îşi măresc contribuţiile militare şi „se îndreaptă în direcţia corectă”.
Trump a continuat să critice alianţa transatlantică, spunând luna trecută, la un miting de campanie, că nu crede că ţările NATO ar sprijini Statele Unite, dacă acestea ar fi atacate.
În ceea ce priveşte războiul Rusiei din Ucraina, Trump a cerut o dezescaladare şi s-a plâns de miliardele cheltuite până acum, deşi a prezentat puţine propuneri politice concrete.
De la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022, ajutorul SUA pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 75 de miliarde de dolari, a declarat Stoltenberg, în timp ce alţi membri NATO şi state partenere au oferit împreună peste 100 de miliarde de dolari.
Casa Albă a numit afirmaţiile lui Trump ”îngrozitoare şi labile” şi a promovat eforturile preşedintelui Joe Biden de a sprijini Alianţa.
”Preşedintele Biden a restabili alianţele noastre şi ne-a făcut mai puternici în lume pentru că ştie că prima responsabilitate a fiecărui comandant este să ţină în siguranţă poporul american şi să respecte valorile care ne unesc. … Încurajarea invadării celor mai apropiaţi aliaţi de către regimuri criminale este îngrozitoare şi labilă – şi pune în pericol securitartea naţională americană, stabilitatea mondială şi economia noastră, acasă”, a afirmat, într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al Casei Albe Andrew Bates.
Trump vs. NATO
Nucleul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord îl reprezintă promisiunea apărării colective – aceea că un atac asupra unei naţiuni membre este un atac împotriva tuturor naţiunilor din alianţă. Trump s-a plâns de mult timp cu privire la suma pe care alte ţări din NATO o cheltuie pentru Apărare, comparativ cu Statele Unite, şi a ameninţat în mod repetat că va retrage SUA din NATO. Însă afirmaţiile sale de sâmbătă reprezintă cel mai direct indiciu că nu intenţionează să apere aliaţii NATO de un atac rusesc, dacă este reales.
De mai mulţi ani, Trump a descris în mod incorect cum funcţionează finanţarea NATO. NATO are o ţintă care fiecare ţară membră să cheltuile minimum 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, iar cele mai multe ţări nu îndeplinesc această ţintă. Însă cifra reprezintă o linie directoare şi nu o obligaţie şi nici nu generează ”facturi”; ţările membre nu au eşuat în a plăti partea lor din bugetul comun al NATO pentru funcţionarea organizaţiei.
Ca preşedinte, Trump a ameninţat, în privat, de mai multe ori, că retrage Statele Unite din NATO, potrivit New York Times. Trump a descris NATO ca ”învechită” şi s-a situat pe aceeaşi linie cu preşedintele rus Vladimir Putin, care vrea să slăbească alianţa. Trump l-a lăudat de multe ori pe Putin şi chiar a mers până acolo încât să îi ţină partea liderului rus în defavoarea comunităţii de informaţii din SUA în ceea ce priveşte interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016.
Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă
Şefii diplomaţiei israeliene şi marocane au semnat mai multe acorduri, privind în special cooperarea politică, aviaţie şi cultură. Ceremonia a avut loc în cadrul primei vizite în Maroc a unui înalt oficial israelian, la şapte luni după normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări,
Aceste acorduri „vor aduce ţărilor noastre inovaţie şi oportunităţi în beneficiul copiilor noştri”, a declarat ministrul israelian de externe Yair Lapid, care a salutat „restabilirea păcii şi a prieteniei” determinată de restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Maroc.
Normalizarea relațiilor
Regatul este a patra ţară arabă – după Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Sudan – care a normalizat relaţiile cu Israelul în 2020 sub impulsul administraţiei Donald Trump în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii sale asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.
Două acorduri şi un memorandum de cooperare în domeniul aviaţiei, culturii şi sportului, precum şi cu privire la crearea mecanismelor de consultare politică au fost semnate în prima zi a acestei vizite descrise ca istorică de către şeful diplomaţiei israeliene.
Cele două ţări au semnat deja acorduri în domeniul apei, aviaţiei şi finanţelor cu ocazia primei vizite a unei delegaţii de oficiali israelieni care au sosit în decembrie 2020 cu un prim zbor direct între Rabat şi Tel Aviv.
Discursuri diferite
În cadrul întrevederii de miercuri, ministrul Yair Lapid şi omologul său marocan Nasser Bourita au discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi, în special, despre conflictul israeliano-palestinian, ministrul marocan subliniind necesitatea „reluării negocierilor” pentru „a se ajunge la o soluţie pe baza a două state”.
Şeful diplomaţiei israeliene nu a menţionat problema palestiniană, preferând să sublinieze importanţa normalizării relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, ceea ce indică, potrivit acestuia, că „ceva este pe cale să se schimbe în regiune”.
După anunţul normalizării relaţiilor cu Israelul, regele Marocului, Mohammed al VI-lea, l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas de continuarea „angajamentului permanent şi susţinut al Marocului pentru cauză dreaptă palestiniană”.
Cauza palestiniană continuă să mobilizeze o parte din societatea marocană, în special unele mici partide de extremă stânga şi cercurile islamiste radicale, care continuă să se opună oricărei normalizări a relaţiilor cu statul evreu, calificată ca o trădare de către palestinieni.
Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă
Istorie comună
Marocul şi Israelul au întreţinut relaţii oficiale în perioada 1993 – 2000, până la izbucnirea celei de-a doua intifade din teritoriile palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.
În declaraţia sa, Lapid a subliniat legăturile culturale profunde dintre regat şi israelienii de origine marocană.
Ministrul israelian de externe urmează să inaugureze joi o reprezentanţă diplomatică la Rabat şi să viziteze Beth-El, una din cele mai emblematice sinagogi din Casablanca.
Comunitatea evreiască din Maroc, care există din perioada Antichităţii, este cea mai mare din Africa de Nord (circa 3.000 de persoane) şi a reprezentat până la 10% din populaţie la sfârşitul anilor 1940. Mulţi din cei aproximativ 700.000 de israelieni de origine marocană au păstrat legături puternice cu ţara lor de origine.
Vizita şefului diplomaţiei israeliene survine la doar două săptămâni după lansarea liniilor aeriene comerciale directe între cele două ţări.
Înaintea pandemiei de COVID-19, între 50.000 şi 70.000 de turişti israelieni, majoritatea de origine marocană, vizitau regatul în fiecare an, dar trebuiau să tranziteze prin alte ţări.
Vizita ministrului Lapid în Maroc este „un progres important (…) care va crea noi oportunităţi de pace şi prosperitate” în regiune, a scris ambasada SUA în Maroc pe Twitter.
Cele două ţări au semnat deja un acord de cooperare în domeniul apărării cibernetice la Rabat, în luna iulie, privind cooperarea operaţională, cercetarea, dezvoltarea şi schimbul de informaţii. (K.P.)
SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
În asaltul clădirii parlamentului american ar putea fi implicate grupuri militante aflate sub influența serviciului de informații militare rusesc GRU, se arată în analizaIGTDS.
„Grupuri militante asociate cu serviciile de informații de militare rusești ar fi putut participa la operațiunea violentă de ocupare a clădirii Capitolului SUA în timpul protestelor organizate de organizațiile care îl susțin pe Donald Trump. Analiza pozelor și videoclipurilor din surse deschise conțin dovezi că membrii serviciilor de informații militare de la Moscova au intervenit în recentele violențe din Statele Unite”. GRU a mai fost acuzat de organizarea unor atacuri cibernetice împotriva agențiilor federale americane
Analiștii IGTDS consideră că tactică folosita în timpul asaltului Capitolului „seamănă cu metodele folosite de ruși în timpul protestelor vestelor galbene din Franța și cele ale susținătorilor independenței catalane”. Este vorba despre infiltrarea propriilor militanți în mulțimea protestatarilor cu scopul de a incita și escalada protestele, precum și de a oferi sprijin în atacurile asupra infrastructurii și obiectivelor guvernamentale. În plus, asaltul Capitoliului amintește de tactică folosită de forțele de operațiuni speciale rusești iî timpul preluarea clădirilor guvernamentale din Crimeea și Donbass din 2014.
Tactică extinsă
Analiștii IGTDS susțin că autoritățile de la Kremlin folosesc protestele și revoltele pentru de a implementa acțiuni camuflate de influență peste hotare. Acest lucru se realizează prin infiltrarea reprezentanților serviciilor speciale rusești în cadrul mișcării de protest și crearea unei „aripi militante”. Din strategie mai fac parte si participarea la acțiunile de stradă, recrutarea de membrii influenți ai mișcării și răspândirea teoriilor conspiraționiste.
În 2016, pozând în calitate de naționaliști muntenegreni, agenți GRU au participat la o tentativă de lovitură de stat în fosta republică iugoslavă.
În 2017 oficialii ruși au discutat cu susținătorii independențe catalane posibilitate de a trimite soldați în regiune, precum și de a sprijini financiar Catalonia, se mai arată în analiza.
GRU, acuzat că a participat la tentativă de lovitură de stat de la Podgorica pentru a împiedica aderarea la NATO a statului balcanic
Obiectiv Capitoliu
În timpul violențelor din SUA, agenții ruși ar fi putut juca un rol organizatoric, determinând protestării să acționeze mai agresiv. Acest lucru poate fi demonstrat, consideră analiștii, de unul dintre videoclipurile filmate în timpul asaltului în care strigătele în limba rusă se aud foarte clar „Mai îndrăzneț, mai îndrăzneț”. În plus, într-un alt videoclip, unul dintre participanții la asalt strigă în limba rusă: „Mai repede, mai repede”.
„În opinia noastră, invazia Capitolului a pus în pericol rețeaua de calculatoare a Congresului și ar putea duce la sustragerea de documente. În timpul asaltului biroului liderului Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, au fost furate scrisori și documente a Nancy Pelosi” mai menționează analiza IGTDS.
Analiștii mai atrag atenția asupra faptului că atacul asupra clădirii Capitolului a fost pe larg prezentat de mass-media asociată cu GRU, promovând agresiv narațiunea prăbușirii democrației americane.
Terorism de stat
„Participarea Rusiei la protestele din SUA și la asaltul Capitoliului este privită ca un act de terorism de stat, similar cu atacurile din 11 septembrie. Recunoașterea Rusiei ca țară care sponsorizează terorismului, impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva economiei rusești și restabilirea imaginii internaționale a Statelor Unite ca stat atacat din exterior pot deveni priorități pentru noua administrație de la Casa Albe”, – se mai arată în material.
Reamintim că la 6 ianuarie, Congresul SUA urma să aprobe rezultatele votului colegiului electoral, care a confirmat victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, ședința a trebuit să fie amânată pentru câteva ore din cauza protestelor susținătorilor lui Trump care au asaltat clădirea. Cinci oameni au fost uciși în ciocniri în apropierea Congresului. Poliția a reținut zeci de persoane. (Marianna Prysiazhniuk)
Președintele Donald Trump a anunțat că va fi asigurat un „transfer de mandat pașnic” către Joe Biden. Anunțul vine după ce Legislativul SUA a confirmat victoria candidatului democrat, relatează mass-media locală.
Trump a declarat că aceasta reprezintă „sfârșitul celui mai bun prim mandat din istoria prezidențială” a țării.
„Chiar dacă nu sunt total de acord cu rezultatul alegerilor, iar faptele mă susțin, totuși va exista o tranziție pașnică”, a spus Trump. Acceptarea înfrângerii de către președintele în exercițiu al SUA a liniștit piețele financiare mondiale.
Aliații europeni din cadrul NATO au salutat decizia președintelui Trump de acceptare a rezultatului alegerilor. Semnale similare au venit și din partea aliaților asiatici, precum Japonia.
SUA are un nou președinte
Morți și răniți la Capitoliu
„Am spus mereu că ne vom continua lupta pentru a ne asigura că vor fi numărate doar voturile legale. Deși acest lucru reprezintă sfârșitul celui mai bun prim mandat din istoria prezidențială, este doar începutul luptei noastre pentru a face din nou America măreață”, a adăugat Trump.
Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, au ocupat o parte din Capitoliu. În urma confruntării cu poliția au decedat cel puțin 4 persoane. Sute de persoane au fost arestate ori au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Vicepreşedintele republican Mike Pence a certificat votul celor 306 mari electori în favoarea democratului şi celor 232 în favoarea lui Trump. (N.G.)
