R. Moldova va avea ca nou sistem votul mixt, PPE cere suspendarea ajutoarelor financiare europene

R. Moldova va avea ca nou sistem votul mixt, PPE cere suspendarea ajutoarelor financiare europene

Parlamentarii de la Chișinău au votat, joi dimineață, în cea de-a doua lectură, proiectul de lege ce prevede schimbarea actualului sistem de vot proporțional cu unul mixt, în varianta agreată de PD și PSRM. Cele două formațiuni au mai avut sprijinul și fracțiunii PPEM, condusă de facto de fostul premier proeuropean, Iurie Leancă. Totul s-a făcut în ciuda avertismentelor repetate de la Bruxelles ca sistemul de vot să nu fie schimbat, ca urmare a avizului recent dat în acest sens de către Comisia de la Veneția. Astfel, 74 de parlamentari au votat pentru acestă schimbare.

Ca urmare a ignorării avizului Comisiei de la Veneția și continuarea procedurilor de schimbare a sistemului de vot, cea mai mare și influentă familie politică la nivel european PPE, a cerut joi suspendarea finanțărilor pentru R. Moldova. „Având în vedere situația creată și ignorarea completă de către PD și PSRM a recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și a celor venite din partea Uniunii Europene, PPE cere Comisiei Europene să stopeze toate finanțările pentru Republica Moldova, precum și revizuirea Acordului de Asociere RM-UE”, a declarat astăzi liderul PPE, Joseph Daul.

Democrația în pericol

El a mai adăugat că ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul de la Chișinău nu are nicio legătură cu democrația și întărirea statului de drept, ci mai degrabă cu consolidarea puterii în mâinilor anumitor politicieni. „Este rușinos că Parlamentul Republicii Moldova a ales astăzi pentru cetățenii săi autoritarismul în locul democrației, corupția în locul transparenței și haosul în locul statului de drept. Este extrem de regretabil faptul că 74 de membri ai Parlamentului au ales să consolideze autocrația Partidului Democrat și cel Socialist în frunte cu liderul acestora Plahotniuc, în loc de a apăra interesele cetățenilor”, a completat Daul. De altfel, UE a declarat în premieră, prin oficialii săi, că ajutoarele financiare, în speță acele 100 de milioane de euro drept asistență macrofinanciară, vor fi condiționate și politic. Puterea de la Chișinău a decis să ignore aceste avertismente și a luat decizia schimbării sistemului de vot, fapt ce va atrage urmări din partea Bruxellesului.

Dodon promulgă pe repede-înainte

Președintele Igor Dodon a promulgat și el rapid legea, la numai patru ore de la votare. „Câteva clipe în urmă am promulgat Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. Felicit toți cetățenii Republicii Moldova cu această ocazie. Consider că începe o nouă filă în istoria modernă a Republicii Moldova.Vom munci în continuare pentru atingerea tuturor obiectivelor anunțate. Moldova are viitor!”, a scris Dodon pe pagina de Facebook, cel care în trecut bloca orice inițiativă venită din Parlament.

Întrebat de jurnaliști când ar putea fi promulgat documentul, președintele Parlamentului Andrian Candu a declarat că este de părerea că documentul ar putea fi semnat de președinte abia peste câteva zile, deoarece redactarea documentului durează ceva timp de obicei. Nu și de data aceasta, promulgarea fiind cea mai rapidă de la instalarea lui Dodon în fruntea țării.

Share our work
Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, pune într-un con se insecuritate R. Moldova cu o nouă inițiativă politizată, semnând un decret ce are în vedere retragerea Proiectului strategiei securității naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, elaborate în perioada mandatului fostului președinte Nicolae Timofti. El susține că documentul nu ar mai fi de actualitate, precizând „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional de securitate”.

Noua comisie ce ar trebui să se ocupe de elaborarea unei noi strategii va fi compusă din oameni apropiați acestuia, Noul document, precizează Dodon, va trebui „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării noastre”. Republica Moldova are o situație se securitate precară, în contexul intensificării exercițiilor militare comune ale soldaților ruși cantonai peste Nistru și cei din armata subordonată regimului separatist de la Tiraspol. De altfel, în retorica celor de la Tiraspol, a existat de mai multe ori în ultimul an referiri la opțiunea militară condiționată de diverse circumstanțe. Dodon nu a condamnat niciodată prezența militarilor ruși pe teritoriul R. Moldova și a încurajat dialoguri politicianiste cu liderii separatiști de la Tiraspol care de altfel i-au respins toate ofertele politice. Mai mult, aceștia susțin în continuare decuplarea regiunii transnistrene de autoritățile constituționale de la Chișinău și recunoașterea referendumului anterior privind dorința de independență.

Critice dure

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, critică în termeni duri ultima decizie a președintelui prorus Igor Dodon de a destabilizare R. Moldova din punct de vedere al securității, document elaborat cu experți interni și internaționali. „Igor Dodon îşi continuă acţiunile împotriva intereselor de securitate ale Republicii Moldova. Astăzi, a decis să retragă de la Guvern proiectul Strategiei de Securitate trimisă spre aprobare de către fostul preşedinte, Nicolae Timofti. În calitate de ministru al apărării am lucrat la această strategie alături de experţi naţionali şi internaţionali. Ţinta lui Igor Dodon prin retragerea strategiei de securitate urmăreşte mai multe obiective. Pe de o parte, intenţionează să subordoneze securitar Republica Moldova intereselor Federţiei Ruse, iar pe de alta parte, vizează decuplarea Republicii Moldova de colaborarea cu NATO. Strategia de securitate este parte a acordului Defence Capacity Building Initiative — DCBI) (Iniţiativa de Consolidare a Capacităţii de Apărare)”, scrie Șalaru într-o postare pe pagina sa de Facebook.

R. Moldova, ca problemă de securitate în regiune

De asemenea, el atrage atenția asupra punerii R. Moldova într-o situație de a fi un focar de instabilitate în regiune. „Igor Dodon intenţionează printr-o nouă strategie de securitate să blocheze şi eventualele colaborări de securitate, în special pe domeniul militar, anunţate de SUA, Germania şi România cu Republica Moldova. Întârzierea adoptării de către Guvern a Strategiei de Securitate este de neînțeles şi deja periculos pentru interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dacă Igor Dodon îşi va pune în aplicare planul, Republica Moldova va deveni noua problemă de securitate la frontieră UE şi NATO dar, în acelaşi timp va deveni o problema majoră şi pentru Ucraina”, mai explică fostul oficial.

Share our work
Krasnoselski nici nu vrea să audă de beneficiile sistemului mixt de vot pentru transnistreni

Krasnoselski nici nu vrea să audă de beneficiile sistemului mixt de vot pentru transnistreni

Așa-numitul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat într-un interviu pentru publicația rusă Nezavisimaya Gazeta, că regiunea separatistă pe care o conduce în stânga Nistrului nu este interesată de niciun fel de participare în procesul electoral de la Chișinău, așa cum propune PSRM și președintele prorus Igor Dodon. El a respins ideea ca transnistreni să se prezinte la urne pentru a vota Parlamentul de la Chișinău în baza schimbării sistemului electoral într-unul mixt, așa cum prevede inițiativa legislativă PD-PSRM, chiar și dacă acesta le-ar asigura un anumit număr de locuri în Legislativul de la Chișinău.

Recent, Dodon a declarat la postul TV al socialiștilor, NTV, că are un proiect politic măreț ca, în 2020, Republica Moldova să integreze Transnistria prin oferirea de locuri în Parlamentul de la Chișinău și de acordare a unui autonomii pe modelul găgăuz. Dar pentru realizarea acestui lucru nu are nevoie în viitorul parlament de proeuropeni și unioniști. Dodon este contrazis astfel de cel cu care s-a întâlnit în urmă cu câteva luni și pe care l-a numit atunci „președintele Krasnoselski”, felicitându-l cu ocazia alegerii sale în această așa-zisă funcție.

Eu foarte mult sper că termenul real de unire a țării este anul 2019-2020. În 2018 vor fi alegeri, până la alegerile parlamentare în Republica Moldova, nu vom putea rezolva această problemă. Exista majoritatea parlamentare care blochează, care sunt pentru NATO și Unirea cu România. Așa că până nu vom elimina aceste elemente care împiedică și ei nu vor fi la guvernare. După aceasta vom crea fundamentul pentru a ne apropia de regularizare politică. În 2018 vom termina alegerile aici, vom crea o altfel de majoritate parlamentară, la fel și la guvernare și în instituția parlamentară avem deja o viziune clară și anii 2019- 2020 sunt termenele reale cu care ne putem apropia de discuțiile privind statutul politic regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova”, a spus Dodon.

Share our work
Dodon mai speră la o reunificare a R. Moldova cu Transnistria în 2020

Dodon mai speră la o reunificare a R. Moldova cu Transnistria în 2020

Președintele prorus Igor Dodon a declarat, într-o emisiune televizată la postul deținut de socialiști  – NTV, că regiunea separatistă transnistreană ar putea reintra în componența autorităților constituționale de la Chișinău, doar dacă din Parlament vor pleca pro-europenii și prounioniștii. „Consider că locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățenii Republicii Moldova și trebuie să facem tot posibilul pentru a uni țara. Scopul meu este de a ne apropia de regularizarea politică, și de a rezolva întrebările locuitorilor din stânga Nistrului și noi deja am început să ne ocupăm de asta”, a menționat Dodon.

Relațiile dintre Dodon și Krasnoselski au cunoscut în ultima perioadă o serie de declarații încordate care nu ar da vreun semn de reconciliere, ba mai mult, de o eventuală reintegrare a regiunii.

Igor Dodon a dat și variantele pe care le-ar avea în prezent regiunea seperatistă. „Întrebarea privind independența regiunii nu e constructivă și nu va duce nicăieri, pentru că regiunea transnistreană are doar două variante, sau se unește cu Republica Moldova sau cu Ucraina. Dar nimeni nu va recunoaște independența lor. Trebuie să avem o frontieră comună, sistem de finanțare comun, sistem juridic și bancar comun, dar pot să rămână cu autoritățile lor, imnul, drapelul, etc. Vor trece câțiva ani după asta și oamenii vor uita că au existat două regiuni diferite”, a declarat Dodon.

El a mai sugerat că acest deziderat ar putea fi dus la bun sfârșit după alegerile parlamentare din 2018, odată cu venirea socialiștilor la putere. „Eu foarte mult sper că termenul real de unire a țării este anul 2019-2020. În 2018 vor fi alegeri, până la alegerile parlamentare în Republica Moldova, nu vom putea rezolva această problemă. Exista majoritatea parlamentare care blochează, care sunt pentru NATO și Unirea cu România. Așa că până nu vom elimina aceste elemente care împiedică și ei nu vor fi la guvernare. După aceasta vom crea fundamentul pentru a ne apropia de regularizare politică. În 2018 vom termina alegerile aici, vom crea o altfel de majoritate parlamentară, la fel și la guvernare și în instituția parlamentară avem deja o viziune clară și anii 2019- 2020 sunt termenele reale cu care ne putem apropia de discuțiile privind statutul politic regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova”, a mai adăugat el.

 

Share our work
România și Republica Moldova vor relua cooperarea în domeniul militar

România și Republica Moldova vor relua cooperarea în domeniul militar

Parlamentul de la Chișinău a revocat, vineri, un Protocol de amendare a Acordului dintre Guvernele României și Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar. Documentul votat anterior de Parlament a fost respins de președintele Igor Dodon. Protocolul semnat la 1 decembrie 2016 la București prevede câteva modificări tehnice ale Acordului interguvernamental din domeniul militar, inclusiv o prevedere expresă conform căreia în cazul exercițiilor militare comune țara gazdă va asigura, în mod gratuit, hrana personalului părții aflate în vizită.

Igor Dodon a refuzat să promulge proiectul, motivând că Acordul privind cooperarea în domeniul militar este anticonstituțional deoarece ar încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova. De altfel, Dodon a respins deja în câteva cazuri participarea militarilor moldoveni la exerciții militare multinaționale în România. Poziția sa a fost susținută și de deputatul socialist Ghenadi Mitriuc, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totuși, în opinia președintelui Comisiei, Roman Boțan, de fapt Rusia este țara care încalcă statutul de neutralitate a Republicii Moldova.

Republica Moldova și România au încheiat Acordul privind cooperarea în domeniul militar la 20 aprilie 2012. Acesta prevede inclusiv posibilitatea organizării unor exerciții militare comune între cele două armate.

Share our work