de Razvan Iorga | aug. 18, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin si viziunea sa pentru Transnistria
Moscova da semnale tot mai vizibile ca doreste o regiune separatista tot mai puternica din punct de vedere militar, in ciuda misiunii de pace pe care o desfasoara in regiune. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat ca nu ar fi o idee rea deschiderea unui scoli militare in regiune. In replica, regimul separatist de la Tiraspol a raspuns ca apreciaza drept pozitiva propunerea lui Rogozin de a infiinta scola Militara „Suvorov”. „Ar fi minunat daca aceasta idee s-ar realiza. Nimic mai bun, in domeniul educatiei patriotice a tinerilor nostri nu poate fi”, a declarat pretinsul ministru transnistrean al apararii, Alexandr Lukianenko, citat de agentia de presa Novostipmr. Acesta nu a fost singurul demnitar care s-a bucurat de aceasta idee a lui Rogozin. Vicepresedintele guvernului Transnistriei pentru politica sociala, Natalia Nikiforova a subliniat ca, in ultimii ani, Transnistria duce o lipsa a militarilor profesionisti. „Decizia, care ar putea fi luata de guvernul rus, ar permite pe teritoriul Transnistriei crearea unui centru de formare de nivel inalt”, a spus Nikiforova. Nu in ultimul rand, sefa pretinsei diplomatii transnistrene, Nina Stanski, a calificat initiativa lui Rogozin drept una „excelenta”. Saptamana trecuta, postul de televiziune Zvezda al ministerului Apararii rus, anunta ca pacificatorii rusi din regiunea transnistreana vor fi dotati cu elicoptere de noua generatie. “in curind pacificatorii rusi vor avea elicoptere. Aceasta posibilitate este coordonata in prezent cu partea moldoveneasca. Transnistria si-a dat deja acordul. Din aer este mai simplu sa urmaresti ca la hotarul cu lungimea de 400 de kilometri sa nu mai izbucneasca niciodata razboiul”, se afirma in reportaj. Chisinaul nu a comentat aceste declaratii, dar, in octombrie 2012, vicepremierul responsabil pentru reintegrare Eugen Carpov anunta ca Federatia Rusa evacueaza opt elicoptere militare din regiunea transnistreana, utilizate anterior de fortele de mentinere a pacii. Carpov saluta atunci decizia Rusiei, care, in opinia sa, urma sa reduca gradul de militarizare a regiunii transnistrene. in aceeasi perioada a izbucnit si un scandal pe subiectul dotarii pacificatorilor rusi, dupa ce ministrul apararii de la Chisinau, Vitalie Marinuta, a declarat ca acestia ar fi primit aruncatoare de grenade si pusti cu luneta, echipament militar care nu este necesar in cadrul misiunii de mentinere a pacii. in asa-numita zona de securitate de pe Nistru este dislocata si o misiune de pacificatori, formata din aproximativ 1200 de militari, dintre care aproape jumatate rusi. Unul dintre acestia a impuscat mortal un tinar din Republica Moldova la 1 ianuarie 2012. Chisinaul insista de mai mult timp in privinta transformarii misiunii de mentinere a pacii in una civila, sub mandat international, dar Moscova si Tiraspolul se opun unei astfel de perspective.
Moscova nu are de gand sa paraseasca Transnistria
Rusia si-a facut clare intentiile vizavi de retragerea arsenalul perimat din depozitele de munitie de la Colbasna. La finele lunii trecute, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a sugerat ca Rusia nu-si va retrage munitiile din regiunea de est a Republicii Moldova pana cand nu va fi reglementat conflictul transnistrean. in cadrul unei conferinte de presa comune cu ministrul afacerilor externe si integrarii europene de la Chisinau, Natalia Gherman, seful diplomatiei ruse a declarat ca, in prezent, nu se discuta modificarea operatiunii de pacificare din stanga Nistrului, iar Rusia isi va evacua munitiile din regiune dupa reglementarea conflictului. ‘in contextul reglementarii vor fi excluse toate impedimentele din calea evacuarii munitiilor si atunci vom putea conveni si in privinta noului format al misiunii de pacificare’, a declarat Lavrov, citat de ITAR-TASS. ‘Noi ne pronuntam pentru rezolvarea acestei probleme in cadrul elaborarii unui statut special pentru Transnistria si garantarii acestui statut in formatul si in contextul confirmarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova’, a adaugat Serghei Lavrov. Totodata, ministrul rus a chemat partile implicate in diferendul transnistrean sa se abtina de la actiuni unilaterale si pozitii radicale. Asta in conditiile in care Moscova sprijina fatis financiar si militar regimul separatist de la Tiraspol.
de Isac Mihai | mart. 19, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, pune conditii Uniunii Europene
Normalizarea relaţiilor dintre Minsk şi UE este posibilă doar dacă Europa nu va iniţia noi sancţiuni, a declarat săptămâna trecuta Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Belarus, citat de mass-media regionala. În opinia analistilor politici, citati de presa rusa, Minskul încearcă în acest mod să împiedice extinderea sancţiunilor europene asupra reprezentanţilor businessului apropiat puterii. Atenţionarea Minskului a luat o formă diplomatică şi fost prezentată ca un răspuns al şefei serviciului de presă al MAE Belarus, Maria Vanşina, la întrebarea pusă de agenţia oficiala de presă Belta privind deschiderea UE de a-şi retrimite ambasadorii la Minsk. ‘Despre ce fel de întoarcere a ambasadorilor europeni poate fi vorba astăzi, dacă UE nu încetează să ne ameninţe cu iniţierea de noi sancţiuni la 23 martie? Mai bine să aşteptăm această zi şi abia după aceea să luăm decizii, inclusiv în ceea ce priveşte revenirea ambasadorilor’, a spus Vanşina.
Sanctiuni comunitare
Consiliul UE intenţionează să revină, în data de 23 martie 2012, asupra discutării problemei belaruse. Potrivit Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, în această zi ar urma să fie revizuită lista cetăţenilor belaruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor europene. Nu este exclus ca această listă să fie extinsă prin intermediul unor oameni de afaceri apropiaţi puterii de la Minsk.
O nouă discuţie pe această temă a avut loc recent, la Strasbourg, în cadrul unei noi reuniuni a Parlamentului European. La finalul dezbaterilor a fost elaborată o nouă rezoluţie. Aceasta constată deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE) şi înteţirea presiunilor asupra opoziţiei în interiorul Republicii Belarus, solicitând Consiliului UE să extindă viitoarele sancţiuni la adresa acestei ţări.
Expulzari strategice
În opinia experţilor, actuala situaţie în care ambasadori ai ţărilor europene au fost expulzaţi din Republica Belarus nu convine într-o măsură mult mai mare Bruxellesului, decât Minskului. La ora actuală Aleksandr Lukaşenko se simte destul de încrezător, având sprijinul energic al Rusiei. Din acest motiv, atât timp cât Bruxelles ‘stă pe gânduri’, Minskul atacă. La ultima extindere a sancţiunilor europene, autorităţile belaruse au replicat prin obligarea ambasadorului Poloniei şi şefului reprezentanţei UE de a părăsi Minskul, precum şi printr-un nou val de represalii la adresa opoziţiei. Astfel, politicienii de opoziţie, apărătorii drepturilor omului şi jurnaliştii care scriu ‘de rău’ despre Lukaşenko nu mai sunt lăsaţi să iasă din ţară, fără a le fi oferită vreo explicaţie în acest sens. Interzicând intrarea unor oficiali europeni şi ieşirea opozanţilor din ţară, puterea de la Minsk intenţionează să reducă la minim contactele politicienilor europeni cu opoziţia locală, subliniază experţii. Acest lucru pune sub semnul întrebării posibilitatea realizării planului european cu sprijinul societăţii civile a Republicii Belarus.
După cum a anunţat anterior purtătoarea de cuvânt al diplomaţiei europene, Maya Kotsyanchich, alături de sancţiuni, Consiliul UE intenţionează să discute la 23 martie noul program de cooperare ‘Dialogul european pentru modernizare’, în care este vorba tocmai despre extinderea contactelor cu politicienii din opoziţie şi cu societatea civilă din Republica Belarus.
Sprijin rusesc
Federatia Rusa va oferi tot sprijinul de care are nevoie Belarus, ţară care se confruntă cu sancţiuni politice şi economice din partea Uniunii Europene, a declarat recent vicepremierul rus Dmitri Rogozin. “Nu este vorba doar despre cooperarea militară şi tehnică, ci despre cooperarea interguvernamentală în general”, a declarat Rogozin, după o întrevedere cu vicepremierul belarus Vladimir Semaşko, relatează Ria Novosti. “Pot să spun un singur lucru: vom fi alături de colegii din Belarus”, a mai spus fostul ambasador al Rusiei la NATO.
Uniunea Europeană a anunţat în februarie că a pus pe lista neagră alţi 21 de oficiali de la Minsk, suspectaţi de implicare în anihilarea opoziţiei. Decizia a survenit ca urmare a intensificării tensiunilor diplomatice dintre UE şi Belarus, după ce Minsk-ul a expulzat un oficial european şi unul polonez, în replică la sancţiunile europene. Aproximativ 200 de oficiali din Belarus au restricţie de intrare în spaţiul comunitar. Printre ei se află şi preşedintele Alexandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi. Pe lângă interdicţia de a intra în UE, toate bunurile şi activele bancare deţinute de ei în spaţiul comunitar au fost îngheţate.
Belarus, Rusia and Kazahstan au criticat sancţiunile UE, susţinând că acestea ameninţă uniunea vamală dintre cele trei ţări.
Executie controversata
Belarusul a executat doi bărbaţi condamnaţi pentru atentatele de la metroul din Minsk, din aprilie 2011, relatează agenţia oficiala de presă a fostei republici sovietice, Belta, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mama unuia dintre condamnaţi, Vladislaw Kavalyov, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, că fiul său a fost împuşcat de un pluton de execuţie. „Am primit o notificare potrivit căreia verdictul a fost îndeplinit”, a spus Liubov Kovaliova pentru presa de la Minsk.
Ea a precizat că notificarea, transmisă de Curtea Supremă, era datată din 16 martie 2012. Femeia susţine că fiul său era nevinovat şi a acuzat autorităţile belaruse că încearcă să „pună crimele sale pe seama copiilor”. Execuţia celui de al doilea condamnat, Dmitri Konovalov, a fost, de asemenea, confirmată oficial.
Reamintim ca in luna noiembrie 2011, Konovalov şi Kovaliov au fost condamnaţi pentru un atac cu bombă produs la metroul din Minsk în 11 aprilie 2011. Atacul s-a soldat cu 15 morţi şi sute de răniţi.
Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a refuzat să îi graţieze pe cei doi, în pofida apelurilor guvernelor occidentale şi organizaţiilor pentru drepturile omului. Republica Belarus este singura ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa capitală.
