de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Kiev-ul vrea internationalizarea stramtorii Kerci
Ucraina vrea să obţină statut de strâmtoare internaţională pentru Kerci, care desparte Marea Neagră de Marea Azov, a declarat Olena Zerkal, adjunct al ministrului de Externe de la Kiev, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este foarte important pentru mine să ne asigurăm că strâmtoarea Kerci primeşte statutul de strâmtoare internaţională. Asta ar soluţiona numeroase chestiuni care încă există”, a declarat oficialul ucrainean la postul Novoye Radio, citat de mass-media internațională.
Zerkal a discutat şi despre incidentul naval din zona strâmtorii Kerci, de la finalul anului 2018, când forţele ruse au confiscat trei nave ucrainene, iar echipajele au fost arestate, spunând că MAE de la Kiev „a pregătit deja o notă pe care o va înmâna astăzi (luni, n.red.) Ministerului rus de Externe, în care vom întreba unde ne putem recupera navele şi când şi unde vor putea consulii noştri să-i preia pe militarii noştri care sunt închişi în penitenciarul Lefortovo (din Rusia)”.
Arest prelungit
Tribunalul internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) de la Hamburg a decis pe 25 mai că Rusia trebuie să elibereze pe militarii ucraineni reţinuţi în urma incidentului Kerci, însă Moscova a transmis că instituţia nu are autoritatea să judece acest caz.
Un tribunal rus a lăsat recent în vigoare arestul preventiv pentru cei 24 de marinari ucraineni capturați în noiembrie trecut într-un incident în Strâmtoarea Kerci, sfidând o decizie a tribunalului maritim al Națiunilor Unite. Judecătoria orășenească de la Moscova a spus că marinarii rămân în detenție cel puțin până în luna iulie, respingând demersurile de eliberare depuse de avocați. Cu două zile mai devreme, Tribunalul Internațional maritim de la Hamburg a cerut Rusiei eliberarea imediată a marinarilor și a celor trei vase capturate de ruși în noiembrie. Cererea a fost respinsă de Kremlin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că legislația maritimă internațională nu este aplicabilă în acest caz.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul declarațiilor
Moscova susţine că mai multe nave ucrainene au pătruns, în data de 25 noiembrie 2018, în apele teritoriale ale Rusiei şi au încercat să comită acţiuni ilegale în această zonă. Navele ucrainene au ignorat solicitările forţelor navale ruse de a se opri şi au continuat să manevreze periculos, astfel că forţele ruse au folosit armamentul pentru a opri intruşii.
Conform unui acord bilateral din 2003, strâmtoarea Kerci care ar trebui utilizată în mod egal de Rusia şi Ucraina.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, celelalte strâmtori din bazinul Mării Negre, au deja statut internaţional, regimul acestora fiind reglementat prin Convenţia de la Montreux, care este în vigoare din anul 1936. Potrivit convenţiei, în timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.
Arestare contestată
Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
#FreeSentsov
În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.
#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului
RIA Novosti, țintă a SBU
Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.
Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Moarte înscenată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)
