Bulgaria mizează pe gazoductul rus TurkStream

Bulgaria mizează pe gazoductul rus TurkStream

TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin

TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin

Trei consorţii au depus oferte în cadrul unei licitaţii în valoare de 1,4 miliarde euro pentru construcţia unui gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti de-a lungul teritoriului Bulgariei, a anunţat joi compania Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters, citată de mass-media de la București. „Bulgatransgaz va face toate eforturile pentru a derula acest proiect în conformitate cu legislaţia din Bulgaria şi Uniunea Europeană”, a declarat joi directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.

Proiect strategic

Această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, ar urma să se întindă de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia vor să îşi asigure o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia.

Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.

Garanții europene

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.

Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului

Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului

Traseu strategic

Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.

Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.

Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.

„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.

Sprijin bulgar

Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.

Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.

Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)

Share our work
Bulgaria mizează pe gazoductul rus TurkStream

Medvedev cere garanții europene pentru TurkStream

TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin

TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.

Traseu strategic

Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.

Sprijin bulgar

Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)

Share our work
Ucraina, sancționată drastic de Putin

Ucraina, sancționată drastic de Putin

Liderii-ruși-Vladimir-Putin-și-Dmitry-Medvedev-mulțumiți-de-noile-sancțiuni-impuse-Ucrainei

Liderii-ruși-Vladimir-Putin-și-Dmitry-Medvedev-mulțumiți-de-noile-sancțiuni-impuse-Ucrainei

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce impune restricţii economice Ucrainei ca urmare a „acţiunilor inamicale’”la care au recurs autorităţile de la Kiev, referire la sancţiunile impuse Rusiei de către Ucraina, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decretul semnat de Putin stabileşte ‘măsuri economice speciale’ împotriva Ucrainei, care ar putea consta în restrângerea vânzării de resurse energetice şi a investiţiilor ruse în economia ucraineană, precum şi restrângerea importurilor de produse agricole ucrainene, a explicat agenţiei Ria Novosti responsabilul Comisiei Dumei de Stat pentru Pieţe Financiare, Anatoli Aksakov.

Conform textului decretului, guvernul rus are sarcina să stabilească în mod concret ce vor cuprinde aceste sancţiuni, cum va fi garantată aplicarea lor, plus o listă cu persoane şi entităţi care vor fi supuse sancţiunilor ruse. Decretul mai menţionează că sancţiunile vor putea fi ridicate dacă şi Ucraina, la rândul ei, renunţă la cele instituite de ea.

Sancțiuni ucrainene

Guvernul de la Kiev a impus în luna septembrie sancţiuni împotriva companiilor ruse RZD Logistics, Promkompleksplast şi Gazgolder, acuzate de Ucraina de colaborare cu provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk.

Anterior, în luna mai 2018, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat un decret cu sancţiuni împotriva Rusiei şi le-a prelungit pe cela instituite în anul 2014, anul când Rusia a anexat Crimeea.

Mass-media menționează că sancţiunile decise de Ucraina vizează circa 1.750 de persoane şi peste 750 de entităţi. Persoanele supuse acestor măsuri sunt jurnalişti, politicieni, activişti, militari şi oameni de afaceri care desfăşoară activităţi în Crimeea, iar companiile ruse sancţionate de Kiev activează în domenii precum apărarea, producţia de tutun, aviaţie, transporturi, diverse alte industrii, finanţe, mass-media şi sectorul informatic.

Populația Ucrainei, principala victimă a sancțiunilor și războiului din Donbass

Populația Ucrainei, principala victimă a sancțiunilor și războiului din Donbass

Medvedev, mulțumit de sancțiuni

Sancțiunile ruse împotriva Ucrainei vor afecta sute de cetățeni ai acestui stat și companiile pe care le controlează, a declarat marți premierul rus Dmitri Medvedev, relatează mass-media regională.

Anterior, purtător de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că sancțiunile nu vor afecta cetățenii ucraineni simpli, care locuiesc în Rusia. El a adăugat că poporul ucrainean rămâne „fratern”, cu excepția unor ”reprezentanți ratați”.

Reamintim că, ieri, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret „Cu privire la aplicarea unor măsuri economice speciale în legătură cu acțiunile neprietenoase ale Ucrainei față de cetățenii și persoanele juridice din Federația Rusă”.

Șeful statului rus a ordonat guvernului să pregătească o listă a persoanelor fizice și juridice împotriva cărora vor fi aplicate sancțiuni. Această decizie a dus la apariția unor speculații în mass-media cu privire la posibilitatea ca Moscova să introducă pe lista de sancțiuni unele afecri ale oligarhilor ucraineni care se opun politicii ruse în Ucraina, precum Ihor Kolomoisky. (N.G.)

Share our work
Cooperare militară pe axa Tbilisi-București. Marea Neagră, punct fierbinte pentru NATO și Kremlin

Cooperare militară pe axa Tbilisi-București. Marea Neagră, punct fierbinte pentru NATO și Kremlin

F-16-principalul-avion-de-luptă-al-României

F-16-principalul-avion-de-luptă-al-României

Săptămâna trecută, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, l-a primit pe generalul-maior Vladimer Chachibaia, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Georgiene, care a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 8-10 octombrie, la invitația şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întâlnirii dintre ministrul Fifor şi generalul-maior Vladimer Chachibaia, au fost aduse în discuție teme de interes comun, precum cooperarea bilaterală și situația de securitate de la Marea Neagră.

Aspirații NATO

„La reuniunea ministerială NATO, de săptămâna trecută, am analizat, în cadru aliat, progresele înregistrate de Georgia în implementarea Pachetului substanţial NATO-Georgia (SNGP), evidențiindu-se nevoia de intensificare a dialogului dintre NATO şi Georgia. Asigurarea securității regionale este alt element-cheie al acestei cooperări, situația din zona Mării Negre continuând să fie caracterizată de evoluții complexe și diversificate. Apreciez angajamentul Georgiei la eforturile Alianței de asigurare a securității în regiune, ambele state având un rol important ca state riverane”, a declarat ministrul Fifor.

Agenda discuțiilor dintre generalul Nicolae Ciucă şi generalul-maior Vladimer Chachibaia a cuprins subiecte cu privire la identificarea unor noi domenii de cooperare între forţele armate ale celor două ţări, precum şi diversificarea modalităţilor de instruire în comun. Activitățile militare de cooperare româno-georgiene acoperă domenii cum ar fi: domeniul pregătirii personalului, domeniul medico-militar şi cel al protecţiei informaţiilor militare clasificate.

Fifor: „Rusia foloseşte Marea Neagră pentru a proiecta forţa în Mediterana de Est”

Ministrul apărării român, Mihai Fifor, a condamnat ameninţarea rusă în Marea Neagră, declarând în cadrul conferinţei Institutului Aspen de săptămâna trecută că „situaţia s-a schimbat dramatic în ultimul an, Rusia intensificându-şi activităţile militare în Marea Neagră” şi că „Rusia foloseşte Marea Neagră pentru a proiecta forţa în Mediterana de Est”. Mihai Fifor a menţionat că, în curând, se vor lansa două noi programe de achiziţii, iar pe timpul întâlnirii cu secretarul american al apărării, Jim Mattis, a menţionat achiziţionarea a încă cinci avioane F 16 din Portugalia, urmată de un viitor program de achiziţionare a 36 de avioane F 16 din SUA. Având în vedere că, în trecut, programele de achiziţii finalizate nu au fost un succes deosebit, tendinţa actuală, de achiziţionarea de sisteme integrate, mai ales din SUA, prezintă garanţia că nu vor fi eşecuri, consideră experții. Având în vedere că ameninţarea potenţială este de prim rang, numai sisteme moderne, achiziţionate corespunzător, pot asigura o descurajare credibilă: numai avioane F 16 din ultima generaţie, capabile să lupte în reţea, cu radare AESA şi avionică modernă, înarmate cu rachete aer-aer performante („beyond visual range”, respectiv „all-aspect”) pot asigura apărarea credibilă, mai consideră experții citați de mass-media română, preluată de KARADENIZ PRESS.

NATO, obiectiv-politico-militar-pentru-Georgia

NATO, obiectiv-politico-militar-pentru-Georgia

Kremlinul avertizează

Aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa „un conflict teribil” cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM, citat de mass-media internațională. El a subliniat că conflictul armat din 2008 dintre Georgia şi Osetia de Sud, care a implicat şi Rusia, putea fi prevenit. „Nu a fost inevitabil”, a insistat Medvedev.
Reamintim că în data de 12 iulie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reiterat intenţia Alianţei Nord-Atlantice de a primi Georgia în rândurile sale. Cu toate acestea, el nu a spus când aceasta s-ar putea întâmpla. La summitul NATO de la Bucureşti din 2008, statele membre au promis că Ucraina şi Georgia se vor alătura în viitor alianţei.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va considera extrem de negativă extinderea în continuare a NATO, inclusiv aderarea Georgiei şi a Ucrainei.

Jocul de-a șoarecele și pisica

În ultimele luni, avioane de luptă britanice și canadiene au fost implicate în mai multe acțiuni de interceptare a unor avioane militare ale Federației Ruse deasupra spațiului aerian al Mării Negre.

Într-unul dintre incidente, care a avut loc pe 22 august, avioanele de vanatoare Typhoon ale RAF, aflate in misiune la baza Mihai Kogalniceanu din Constanta, au interceptat doua avioane de lupta rusesti care s-au apropiat de spatiul aerian al NATO, deasupra Marii Negre.

De asemenea, pe 14 august, aeronavele Typhoon ale RAF au decolat ca raspuns la prezenta suspecta a 6 aeronave Su-24 FENCER, care operau in apropierea spatiului aerian NATO.

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Exerciții militare ruse

La rândul său, Federația Rusă organizează frecvent exerciții militare pe teritoriul propriu și Peninsula Crimeea, acordând o atenție deosebită manevrelor din spațiul Mării Negre, testând permanent reacția statelor NATO din acest bazin. Astfel, la începutul lunii octombrie 2018, submarinele Krasnodar şi Novorossiisk, parte din Flota la Marea Neagră a Rusiei, au efectuat misiuni de antrenamente în Marea Neagră. „Submarinele Krasnodar şi Novorossiisk au început operaţiunile în conformitatecu planul de antrenament”, a declarat un oficial militar rus, citat de mass-media.

Cei de la bordul submarinelor au exersat, în mod special, controlul navelor şi algoritmul diverselor acţiuni, cum ar fi ajungerea la diferite adâncimi prin folosirea mai multor metode: atât de pe loc, cât şi în mişcare.

Krasnodar şi Novorossiisk fac parte din Proiectul 636 „Varșavianka”, fiind submarine diesel-electrice. Submarinele din Proiectul 636 sunt considerate a fi printre cele mai silenţioase submarine ruseşti, fiind supranumite „Gaura Neagră”. Ele beneficiază de sisteme mdoerne de radar şi comunicaţii şi rachete de croazieră Kalibr.

MIG-21 Lancer, nemodernizat

În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.

În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.

F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc

Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.

Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon  – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila  urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.

Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.

De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017. (M.B.)

Share our work
Medvedev: „Rusia nu poate ignora aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO”

Medvedev: „Rusia nu poate ignora aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO”

Premierul rus, Dmitrii Medvedev, nu accepta integrarea euroatlantica a Ucrainei si Georgiei

Premierul rus, Dmitrii Medvedev, nu accepta integrarea euroatlantica a Ucrainei si Georgiei

Federaţia Rusă nu poate face abstracţie de posibila aderare a Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică (NATO), a declarat premierul rus, Dmitri Medvedev, într-un interviu acordat publicaţiei georgiene Rustavi, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rusia nu poate ignora aderarea Georgiei sau a Ucrainei sau a oricărui alt stat la NATO”, a spus Medvedev. Șeful executivului rus consideră că nici Georgia, nici Ucraina nu vor avea de câştigat din aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
KARADENIZ-PRESS precizeaza că formațiunile de opoziție din legislativul de la Kiev au înregistrat un proiect de lege care prevede aderarea Ucrainei la NATO. Analiștii susțin că inițiativa opoziției are puține șanse să fie realizată, deoarece majoritatea parlamentară o deține Partidul Regiunilor care pledează pentru statutul de neutralitate al Ucrainei. Acestora li se mai alătură și Partidul Comunist, si o parte a deputatilor independenti.
În anul 2010, odată cu alegerea în funcția de șef de stat a lui Viktor Ianukovici, Ucraina a renunțat la cursul de aderare la Organizația Atlanticului de Nord, optând pentru statutul de neutralitate.

Share our work