Analiză: Moscova intenționează să revitalizeze planul de federalizare a R. Moldova

Analiză: Moscova intenționează să revitalizeze planul de federalizare a R. Moldova

Pe măsură ce se apropie alegerile –

Președintele R. Moldova Igor Dodon a avut la finele lunii septembrie o întrevedere la Moscova cu reprezentantul Kremlinului pentru R. Moldova și Transnistria, Dmitri Kozak

iar falia dintre Bruxelles și Chișinău se adâncește – Rusia insistă din nou pentru federalizarea Moldovei, ceea ce i-ar consolida influența asupra Moldovei, potrivit experților. Permanentul joc de șah din Moldova, dintre forțele pro-europene și cele pro-ruse, o bătătlie permanentă dintre Uniunea Europeană și Kremlin, se apropie de un alt moment decisiv, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. 

După ce, în iunie și iulie, guvernul pro-european al Moldovei a inclus problema retragerii trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană pe agenda ONU, OSCE și NATO, Moscova a reacționat numindu-l, în 12 iulie, pe vice-premierul Dmitri Kozak noul reprezentant însărcinat cu dezvoltarea relatiilor comerciale și economice cu Moldova.

Pe 6 septembrie, liderul separatist transnistrean Vladimir Krasnoselski s-a întâlnit cu președintele R. Moldova, Igor Dodon, lângă Chișinău pentru a discuta rezolvarea conflictului. O zi mai târziu, Krasnoselski a fost chemat la Moscova, unde s-a întâlnit cu Kozak și unde se pare că au discutat păstrarea misiunii de menținere a păcii în regiunea separatistă.

Ulterior, pe 26 septembrie, președintele Dodon a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu Kozak, cu care a discutat “în detaliu situația din Transnistria și despre… rezolvarea conflictului transistrean”.

Analistul politic Ion Tăbârță afirmă că Dodon și socialiștii lui pro-Kremlin întrețin o parte din planurile Rusiei pentru R. Moldova, inclusiv rezolvarea conflictului din Transistria prin federalizare.

Socialiștii au și explicat beneficiile federalizării pe site-ul lor. 

Dodon are misiunea de a pregăti societatea moldovenească pentru o posibilă federalizare a R. Moldova. El a susținut consecvent această idee în fața cetățenilor R. Moldova, ca fiind singura soluție viabilă pentru soluționarea conflictului transistrean ”, a declarat el pentru BIRN.

Odată cu apropierea alegerilor din 24 februarie 2019, Rusia încearcă tot mai mult să convingă Chișinăul și Tiraspolul să accepte o soluționare a conflictului prin federalizare, explică Tabarta. “Faptul că Rusia l-a solicitat pe Kozak înseamnă că Moscova consideră ca este un context favorabil pentru revitalizarea acestui plan”, a adăugat el.

El afirmă că Moscova a creat câteva proiecte politice în Moldova pentru a-și spori influența, inclusiv partidul de opoziție al socialiștilor și un alt partid ”marionetă”, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, actualmente fugit in Rusia. “Kremlinul apreciază că socialiștii au șanse mari să câștige majoritatea la aceste alegeri parlamentare“, spune el.

În plus, în acest moment relațiile Moldovei cu UE sunt complicate. După alegeri, este puțin probabil să se creeze o alianță evident pro-europeană“. Tăbârță subliniază că federalizarea e importantă pentru Moscova pentru că oferă Transnistriei putere de veto în cazul viitoarelor decizii importante, cum ar fi cele referitoare la UE.

La nivel regional, asta ar trasnforma Moldova într-un avanpost al Rusiei, exercitând presiuni asupra Ucrainei în regiunea sudică a Odesei, dar și asupra României, membră a UE și NATO.

Regiunea este importantă pentru Moscova, care deține un fel de triunghi geopolitic în nordul Mării Negre, format din Donbas, Crimeea și Transnistria“, a conchis el.

Și alți analiști îi împărtășesc punctul de vedere. “Pericolul există. Vorbim de federalizarea Moldovei și de transformarea ei într-o semi-colonie rusească, în condițiile acestei federalizări, afirmă Anatol Țăranu, fost ambasador al R. Moldova la Moscova.

Un alt analist politic, Vlad Țurcanu, a declarat pentru Radio Chișinău că Moldova ar trebui să fie îngrijorată de “episoade care arată intenția permanentă a Rusiei de a o forța să accepte anumite scenarii care o fac și mai vulnerabilă decât e acum“.

Omul potrivit la locul potrivit

Postul lui Kozak a fost deținut anterior de Dmitri Rogozin, declarat persona non grata în Moldova, în august 2017, după ce a supărat autoritățile afirmând că voia să decoreze luptători transnistreni care luptaseră împotriva armatei moldovene în timpul războiului transnistrean din 1992.

Un apropiat al lui Putin, fost ofițer GRU, Kozak a mai fost folosit de Kremlin în situații complicate care implicau armata rusă. În Moldova, numele lui este asociat cu un plan de federalizare din 2003, care ar fi trebuit să unească Moldova, provinica autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria într-un singur stat, în care ultimele două s-ar fi bucurat de o importată autonomie.

Oricând e vorba despre un proiect important, este trimis Kozak“ a declarat, pentru Moscow Times, Stanislav Belkovsky, șeful Institutului National de Strategie din Moscova. După negocierea așa-numitului Memorandum Kozak, în 2003, el a fost numit reprezentant prezidențial după asediul de la Beslan, în septembrie 2004, în timpul celui “de-al doilea război cecen“. După ce Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, el a avut rolul de a consolida incorporarea acesteia în Federația Rusă.

Urmând același tipar, Kozak s-a ocupat de conflictele etnice din Moldova, legate de Transnistria, de Găgăuzia, de Caucazul de Nord, Cecenia și minoritatea tătară din Crimeea. Potrivit condițiilor impuse de “Memorandumul Kozak“ din 2003, Moldova ar fi urmat să fie transformată într-o uniune a trei entități aflate pe poziții egale.

O nouă “Republică Federală a Moldovei“ ar urma să unifice, până în 2020, Moldova, Republica Moldovenească Nistreană și Teritoriul Autonom Găgăuzia În același timp, Rusia ar urma să ofere “garanții de securitate“, trimițând 2000 de soldați pentru asigurarea păcii și stabilității.

Planul a fost uitat în urma unor proteste din partea OSCE, a Uniunii Europene si a R. Moldova. Dar Rusia doar a înghețat planul, nu l-a abandonat.

Moscova își așteaptă șansele pe fondul tulburărilor politice

Kozak și-a reluat postul într-o perioadă de tulburări politice la Chișinău, chiar înainte de alegerile parlamentare programate în Moldova.

Numirea lui a survenit într-o perioadă când, pe 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să taie întregul sprijin bugetar pentru Moldova, nu doar să suspende prima tranșă a unui ajutor macrofinanciar promis, în valoare de 100 milioane de euro.

În prezent, Bruxelles-ul manifestă o mare neîncredere față de guvernul pro-european de la Chișinău, din cauza eșecului răsunător a acestuia de a-și respecta obligațiile asumate prin Acordul de Asociere din iunie 2014 cu privire la standardele democratice și la statul de drept și după ce el a schimbat sistemul electoral și a anulat rezultatul alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.

Totuși, în pofida acestor lucruri, Comisia nu a tăiat toți banii destinați Chișinăului. La puțin timp după acest episod, Partidul Democrat pro-european de guvernământ din Moldova a atacat decizia UE, susținând că guvernul nu poate interveni în sistemul juridic.

Șeful partidului, Vlad Plahotniuc, a încercat totodată să dea vina pe opoziție pentru aceste măsuri, afirmând că ea s-ar fi pronunțat la Bruxelles împotriva intereselor propriilor cetățeni ai Moldovei. Premierul Pavel Filip a mers chiar mai departe, afirmând că reducerea ajutorului acordat de UE ar tăia fondurile „destinate hranei copiilor din grădinițe și din școli și majorării salariilor pentru cei care lucrează în sistemul educațional”.

El i-a acuzat pe oficialii UE că îi trimit mesaje prin SMS, încercând să-l forțeze să intervină politic în sistemul juridic pentru a anula decizia vizând invalidarea alegerilor pentru primărie. În septembrie, partidul s-a reorientat în mod oficial, devenind dintr-un “partid pro-european”, ”un partid pro-moldovean”.

Planul Moscovei din nou de actualitate

Simțind ruptura dintre partidul de guvernământ și Bruxelles, Rusia l-a desemnat imediat pe Kozak să gestioneze noi negocieri în cel mai nepotrivit moment pentru Partidul Democrat pro-european, care se abate tot mai mult de la fostul său drum către UE.

Potrivit experților, în 2017 și 2018, Moldova negociase deja multe concesii făcute Tiraspolului la nivel social și economic, fără ca măcar să deschidă subiectul soluționării conflictului politic. Sprijinit de Moscova, Tiraspolul rămâne inflexibi, iar Moscova susține acum un nou acord în termeni la fel de favorabili Transnistriei pentru a obține, prin interpuși, un control și mai mare asupra Chișinăului.

În pofida încordatelor relații dintre Chișinău și Moscova, Kozak a fost salutat de președintele Parlamentului Moldovei, Andrian Candu, care l-a numit “o mână de ajutor”, subliniind totodată că nu s-a avut în vedere “niciun element de federalizare”. Pe de altă parte, președintele Dodon a plecat la Moscova ca să se întâlnească cu Kozak, la doar câteva zile după numirea acestuia, afirmând ulterior că oficialul rus cunoștea foarte bine specificul Moldovei și întreaga regiune.

Am discutat despre o gamă largă de probleme, legate de politica internă și externă a Moldovei, de relațiile comerciale dintre Moldova și Rusia, dar și de soluționarea conflictului transnistrean”, scria Dodon pe Facebook după întâlnirea din 15 iulie.

Ultimul sondaj independent din Moldova arată că Partidul Democrat al lui Dodon conduce în alte sondaje cu sprijinul a 36% dintre alegători, în timp ce Partidul Democrat este în urmă, cu numai 9 procente. Laolaltă, cele două partide ar putea ajunge la o majoritate parlamentară – coaliție pe care experții nu o mai consideră imposibilă.

Dodon și socialiștii s-au declarat de mai multe ori în favoarea procesului de federalizare. Dacă s-ar întâmpla, el ar aduce în Moldova noi alegători prosocialiști, proveniți din Transnistria, care ar schimba în permanență echilibrul intern de putere dintre Rusia și UE.

Noi șanse de repunere pe tapet a vechii agende

Igor Munteanu, șeful IDIS-Viitorul, un think-tank din Chișinău, a declarat pentru BIRN că acum Rusia intenționează să accelereze comunicarea dntre liderii Partidului Democrat din Chișinău și elitele transnistrene.

Cu cât guvernuil moldovean se îndepărtează de practicile și obligațiile asumate față de UE, cu atât mai mult ei se vor vedea siliți să îi facă Rusiei unele concesii extrem de generoase”, a declarat expertul, referindu-se la posibila revitalizare a unei forme de Memorandum Kozak, care ar viza din nou federalizarea Moldovei.

El afirmă că planul Moscovei este acela de încorpora elitele transnistrene într-un stat comun, cu funcționalitate federală distinctă, astfel încât să-și păstreze prezența militară în Transnistria. “În acest moment, Kozak este un emisar foarte important pentru conducerea PD, din cauză că ei încearcă să deschidă niște căi de comunicație cu Moscova. Dar nu este vorba despre o mână prietenească, e o mână plină cu ghimpi”, a adăugat el.

Într-o analiză pentru Jamestown Foundation, un alt analist moldovean, Dumitru Minzarari, afirmă că planul final al Rusiei viza “transnistrializarea” Moldovei. Numirea lui Kozak, pentru a pune în practică programul transnistrean în numele președintelui Putin, demonstrează că Rusia vede o ocazie de a repune pe tapet problema federalizării în programul destinat negocierilor pentru Transnistria”, a conchis el.

Totuși, analistul politic rus Andrei Deviatkov, a minimalizat asemenea idei într-un interviu acordat postului Radio Libertatea. “Cred că Kozak este mai degrabă un gestionar al crizei”, a spus el.

Share our work