Coaliția de la București, sub presiune prezidențială
Președintele român Klaus Iohannis, nemulțumit de activitatea ministrului Justiției
Președintele român Klaus Iohannis își dorește remanierea ministrului Justiției, Stelian Ion, relatează mass-media locală. Acesta este susținut de liderii USR PLUS, iar o încercare de remaniere fără acordul partidului său ar putea provoca o criză guvernamentală mult mai profundă decât în cazul îndepărtării lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății.
Iohannis nemulțumit
Președintele român Iohannis este nemulțumit că Stelian Ion a lansat fără acordul său concursul pentru ocuparea posturilor – cheie de procuror șef DIICOT, procuror șef adjunct la DNA și șefi de secție la DNA și Parchetul General. Ministrul a intensificat demersurile de desființare a Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) într-o formă pe care președintele nu o acceptă.
Potrivit informațiilor G4Media.ro, ministrul Justiției i-a transmis președintelui încă din primăvară intenția de a demara concursurile pentru posturile de conducere din parchete, dar Iohannis nu i-a dat undă verde. Pus în situația de a fi blamat pentru inacțiune, Stelian Ion a demarat procedura, care ar urma să se încheie pe 16 septembrie cu transmiterea către CSM a propunerilor de la minister. Or, Iohannis ar fi vrut ca numirile să fie agreate cu el, așa cum s-a întâmplat în 2020, când fostul ministru Cătălin Predoiu a propus trei nume de procurori-șefi aprobate imediat de Iohannis, deși CSM dăduse aviz negativ pentru doi (Giorgiana Hosu la DIICOT și Gabriela Scutea la Parchetul General).
Răvașe politice pe Facebook
De altfel, Stelian Ion a transmis un mesaj clar într-o postare pe Facebook la adresa Klaus Iohannis, scriind că ”de-a lungul timpului, Secția pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, și nu ignorate”.
Iohannis și-a exprimat și public nemulțumirea față de Stelian Ion miercuri, 4 august. Întrebat despre funcționarea coaliției de guvernare, Iohannis a spus că ”SIIJ nu a fost desființat, chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită; legile justiției – nici nu există un proiect acceptat în coaliție. Și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri și sunt și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și se discută”.
Stelian Ion a răspuns în aceeași zi printr-o postare pe Facebook în care a tratat pe larg subiectele fierbinți. El a listat marile probleme și a spus că ”blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției”. Ministrul Justiției a mai scris că ”îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj”, trimitere la faptul că Iohannis nu a organizat consultări pe tema justiției, deși UDMR a anunțat public că blochează desființarea SIIJ.
România, amenințată de o posibilă criză guvernamentală
Războiul pentru SIIJ
În ceea ce privește desființarea SIIJ, președintele Iohannis e mai degrabă înclinat să păstreze situația actuală, potrivit surselor G4Media.ro, în timp ce ministrul vrea să adopte o soluție radicală de desființare, așa cum de altfel a cerut și Comisia Europeană.
Un alt punct de divergență între cei doi este modificarea procedurii de numire a procurorilor-șefi. Stelian Ion a propus soluția cerută de Comisia Europeană, prin care avizul CSM să fie conform (adică obligatoriu), ceea ce ar diminua prerogativele președintelui. Iohannis a anunțat public că nu este de acord cu această propunere, deși ea este prinsă explicit în programul de guvernare și în ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene. ”Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secției pentru procurori este esențial”, a scis Stelian Ion în postarea sa de răspuns la criticile lui Iohannis.
PNL, atac la ministrul Justiției
Deputatul PNL Cristian Băcanu, fost secretar de stat la ministerul Justiției în mandatul lui Cătălin Predoiu, îl critică dur pe actualul ministru Stelian Ion pentru că nu ar fi realizat un proiect de informatizare în domeniu.
Băcanu îl critică pe Ion pentru că nu ar fi elaborat caietul de sarcini pentru proiectul Ecris V şi al dosarului electronic, dar și pentru că i-ar fi răspuns evaziv la o interpelare parlamentară.
Acuzații dure
”Nu, domnule Ministru Stelian Ion, nu asa! Anul trecut, pe 18 noiembrie, anunțam deblocarea proiectului Ecris V şi a dosarului electronic şi, totodată, faptul că fusese semnată şi cererea de finanțare pentru fonduri europene. Proiectul are ca scop modernizarea și adaptarea sistemului electronic de management al cauzelor (ECRIS) pentru a răspunde actualelor nevoi ale sistemului judiciar şi pentru a îi ajuta pe justițiabili.
Vorbim despre un proiect de aproximativ 26 milioane de Euro, mare parte fonduri europene nerambursabile pentru care semnasem cererea de finanțare pe 16 noiembrie împreună cu toată documentația necesară. Inutil să spun câtă nevoie este în sistem de digitalizare, cu atât mai mult cu cât am promis cu toții debirocratizare.
În decembrie 2020, când am plecat din Ministerul Justiției, lăsasem un calendar bine stabilit pentru implementare: primul pas consta în realizarea caietului de sarcini pentru licitație până în luna februarie. Respectarea termenelor este vitală pentru absorbția banilor europeni, nu-i aşa? Le-am promis atunci colegilor de la tehnic că voi urmări proiectul din Parlament şi m-am ținut de cuvânt.
Finanțare în pericol?
Spre marea mea uimire, proiectul nu a reprezentat o prioritate pentru actualul Ministru al Justiției. La începutul verii am transmis o interpelare domnului Ministru, solicitând informații cu privire la stadiul de implementare. Nu mică mi-a fost mirarea când am primit un răspuns evaziv şi neclar (documentele sunt publice), lucru pe care îl consider greu de acceptat – sunt totuşi deputat şi atunci când lansez o întrebare către un Ministru, nu o fac spre a primi adrese care nu oferă informațiile solicitate. Nu cer informații spre a mă afla în treabă. Am fost aşadar nevoit să transmit o nouă interpelare.
Am aflat de curând că nici acum nu este finalizat caietul de sarcini, lucru care mă revoltă; riscăm să pierdem finanțarea şi să îi dezamagim atât pe justițiabili cât şi pe profesioniştii dreptului.
Dacă nu avem caiet de sarcini, este evident că licitația nu este lansată; digitalizarea poate să aştepte. Tot parlamentul să fie de vină? Vă spun sincer, sunt dezamăgit unele lucruri din activitatea Ministerului. Vorbesc despre un Minister pe care îl cunosc foarte bine şi care are un rol determinant în realizarea unui serviciu public crucial – actul de justiție, a mai scris deputatul liberal.
Mandatul premierului Florin Citu se poate finaliza prematur
Dezvăluiri ministeriale
Ministrul Justiției a acuzat că în perioada octombrie 2018 – 31 ianuarie 2021, SIIJ a cheltuit aproximativ 17 milioane de lei pentru a realiza aproximativ șase rechizitorii, dintre care niciunul nu a fost pentru cazuri de corupție. În acest caz, Stelian Ion a susținut că trebuie refăcută competența DNA.
„Această secție a fost concepută de Liviu Dragnea pentru a ținti anumiți clienți incomozi, să spunem așa, și pare că a fost creată și pentru a proteja anumite zone.
Dacă vorbim de procurori, au fost cinci, apoi au venit doi, sunt 7. De la înființare, din octombrie 2018, până la finele lunii ianuarie 2021 s-au cheltuit aproximativ 17 milioane de lei, deci o sumă considerabilă, având în vedere că acolo sunt, în perioada aceasta, circa rechizitorii. Șase rechizitorii în trei ani, deci o medie de două rechizitorii pe an, niciunul pentru corupție.
Nu e o fabrică de șuruburi să se lucreze pe bandă rulantă, dar faptul că niciun rechizitoriu nu a fost întocmit pentru fapte de corupție în perioada asta ar trebui să ne dea serios de gândit, pentru că această secție a fost concepută de Liviu Dragnea pentru a ținti anumiți clienți incomozi, să spunem așa, și pare că a fost creată și pentru a proteja anumite zone”, a declarat Stelian Ion.
DNA reloaded
Reprezentatul Justiției din România a mai declarat că în sistemul de justiție nu există un fenomen al corupției. În cazul în care SIIJ nu va fi desființată însă, „și nu ne vom ocupa și de partea asta, corupția, așa cum pe un teren viran apar bălării, așa va răsări și ea”, s-a exprimat ministrul Stelian Ion.
Acesta a mai punctat că secția a fost concepută greșit de la bun început, din cauză că nu poate instrumenta toate infracțiunile comise. „Nu poate o singură secție să se ocupe de toate infracțiunile. Au fost trimiteri în judecată pentru infracțiuni de conducere sub influența alcoolului… Repet: niciuna pentru fapte de corupție!”, a menționat Stelian Ion.
„Trebuie să vedem instituțional ca DNA să-și recapete competența”, a mai declarat ministrul.
Rețineri oficiale
Acuzațiile aduse de ministrul Justiției la adresa SIIJ atârnă de capul șefului celebrei secții, procurorul Nicolae Marin, care a instrumentat cazul Popoviciu-Băneasa. În același timp, judecătorul care a dat sentința, Corneliu Bogdan Ion Tudoran, este vizat de un dosar de corupție chiar la SIIJ, care stă la naftalină chiar cu aprobarea șefului.
Date fiind aceste circumstanțe, Stelian Ion a fost întrebat ce măsuri a luat România, în urma palmei primite de la Înalta Curte de la Londra, care a respins extrădarea lui Puiu Popoviciu. Ministrul Justiției a preferat să evite să ofere un răspuns concret, subliniind că, din informațiile pe care le deține, procuratura britanică ar fi acționat cu recurs în acest sens. Lucru care nu are nicio legătură cu lucrurile grave precizate în sentința Înaltei Curți, care dezvăluie că, în procesul lui Popoviciu, a fost încălcat dreptul la apărare.
„Am informația că acea decizie a Curții din Marea Britanie a fost contestată. Trebuie să vedem dacă decizia va rămâne definitivă. Abia după aceea, dacă va rămâne definitivă, vom vedea ce e de făcut”, a răspuns, evaziv, ministrul Justiției, Stelian Ion, relatează mass-media locală. (K.P.)
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au trimis în judecată pe cetăţeanul irakian Al Dulaimi Ali Asae Mohamad, acesta fiind acuzat că a înlesnit intrarea şi ieşirea din România a cinci cetăţeni irakieni, ce au săvârşit acte teroriste în favoarea organizaţiei Al Qaeda.
“Adresez mulţumiri sincere Guvernului României şi poporului român pentru cooperarea şi parteneriatul excelente cu DEA şi Statele Unite ale Americii în lupta comună împotriva traficanţilor de droguri şi a narco-teroriştilor din întreaga lume”, declară ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, într-un comunicat trimis presei, referitor la cazul traficantului Viktor Bout. În data de 2 noiembrie 2011, Viktor Bout a fost găsit vinovat de conspiraţie în vederea vinderii de armament în valoare de câteva milioane de dolari către Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), organizaţie teroristă columbiană. Armele urmau a fi folosite pentru a ucide americani aflaţi în Columbia. Aşa cum a comunicat în data de 2 noiembrie 2011, Preet Bharara, procuror federal al districtului sudic al oraşului New York, un juriu federal l-a găsit pe Viktor Bout vinovat de: (1) conspiraţie la uciderea de cetăţeni americani; (2) conspiraţie la uciderea de funcţionari şi angajaţi americani; (3) conspiraţie în vederea obţinerii şi utilizării de rachete antiaeriene; (4) conspiraţie în vederea furnizării de ajutor material unei organizaţii teroriste. În cadrul procesului s-au prezentat dovezi care au arătat că Viktor Bout era pregătit să vândă arme teroriştilor membri ai FARC, care aveau să le folosească pentru a ucide cetăţeni americani. Ancheta în acest caz s-a realizat împreună cu autorităţile române şi cu autorităţile din alte câteva ţări. În replică la verdict, Eric Holder, Procurorul general al SUA, a declarat: „Astăzi, unul dintre cei mai activi traficanţi de arme este tras la răspundere pentru trecutul său josnic. Traficul de arme şi susţinerea acordată de Viktor Bout conflictelor armate au îngrijorat întreaga lume timp de câteva decenii. Acum, el şi-ar putea petrece întreaga viaţă în închisoare ca urmare a eforturilor sale de a vinde teroriştilor armament în valoare de milioane de dolari, ce urma a fi folosit pentru a ucide cetăţeni americani.” “Rezultatele anchetei şi succesul procurorilor ilustrează strânsul parteneriat pe care Agenţia Antidrog Americană (DEA) are privilegiul de a-l avea atât cu procurorii români din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cât şi cu anchetatorii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române. Poporul american datorează recunoştinţă Guvernului României şi poporului român pentru eforturile exemplare şi neobosite depuse de autorităţile române în sprijinul acestei anchete”, mai spune diplomatul american.
Trei grupări infracţionale organizate transfrontaliere, specializate în comiterea de fraude informatice pe site-urile de comerţ electronic, au fost destructurate, în urma unei acţiuni complexe cu forţe extinse DCCO – IGPR şi DIICOT, în colaborare cu FBI şi Secret Service. Prejudiciul estimat până în prezent este de aproximativ 20 milioane USD, fiind identificate în acest sens peste 1.000 de victime, majoritatea cetăţeni americani. Joi dimineaţă, poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din cadrul DCCO – IGPR, împreună cu procurorii DIICOT, efectuau 117 percheziţii domiciliare, pe raza municipiilor Bucureşti, Craiova, Tg. Jiu, Timişoara, Râmnicu-Vâlcea, Zimnicea, Alexandria, Reşiţa şi Piteşti, în vederea reţinerii membrilor grupurilor infracţionale şi a ridicării mijloacelor materiale de probă, transmite 
Un număr de 30 de percheziţii au avut loc, miercuri dimineaţă, la Roman şi Suceava, acţiunea, organizată de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Neamţ, vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în contrabanda de ţigări introduse ilegal din Ucraina sau din Republica Moldova. 20 de persoane sunt suspectate de poliţişti şi procurori DIICOT că fac parte dintr-o grupare specializată în introducerea ilegală pe teritoriul României de ţigarete. Poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din cadrul B.C.C.O. Bacău şi S.C.C.O. Neamţ, împreună cu procurori ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamţ au efectuat, în această dimineaţă, 30 de percheziţii pe raza municipiilor Roman şi Suceava, în vederea destructurării unui grup infracţional organizat, specializat în contrabanda cu ţigări introduse ilegal pe teritoriul României, din Ucraina sau din Republica Moldova. Din cercetări a rezultat faptul că din gruparea infracţională fac parte atât cetăţeni români, cât şi cetăţeni din Republica Moldova. La sediul DIICOT urmează a fi conduse pentru audieri şi luarea măsurilor legale 20 de persoane, faţă de care s-a dispus anterior începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi contrabandă. Comercializarea produselor din tutun in spatiul UE a devenit extrem de profitabila dupa majorarea abrupta a accizelor, in special pe timp de criza, cand venitul disponibil al societatilor comerciale a scazut considerabil. Pretul din ce in ce mai ridicat din cauza taxelor si impozitelor al acestui viciu nu-i face pe oameni sa renunte la fumat, ci ii indreapta spre piata neagra. Investigatiile au confirmat faptul ca o mare parte din gruparile specializate in contrabanda cu tigari din Republica Moldova in spatiul UE, in ultima perioada, s-au recalificat activitatile prin instalarea liniilor clandestine de producere a tigarilor in Romania. In perioada aprilie – iulie 2010 au fost retinute in vederea confiscarii 10.000.000 tigarete (500.000 pachete) de diferite marci (de provenienta Ucraina si Republica Moldova), introduse in mod fraudulos peste frontiera de stat pe teritoriul vamal al Romaniei. Prejudiciul intermediar stabilit doar pentru aceste capturi se ridica in acest moment la suma de 5.000.000 de lei (echivalentul a peste 1.000.000 Euro). Activand in baza unui plan bilateral de cooperare semnat intre Serviciul Vamal al Republicii Moldova si Autoritatea Nationala a Vamilor din Romania, in luna iulie 2010, au fost inregistrate primele rezultate a activitatii comune de contracarare a fraudelor vamale la frontiera moldo-romana. Directorului general al Serviciului Vamal, Tudor Balitchi, si omologul sau din Romania, seful Autoritatii Nationale a Vamilor din Romania, Radu Traian Marginean, au semnat la data de 24 iulie un Plan bilateral de cooperare, care are drept scop corelarea si coordonarea procedurilor de control vamal si eficientizarea masurilor antifrauda implementate de autoritatilor vamale din cele doua tari.