de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Consolidarea perspectivei europene a Republicii Moldova, modalităţi de revigorare a Parteneriatului Estic şi susţinerea pentru procesul de extindere al Uniunii Europene către Balcanii de Vest, au fost doar câteva dintre subiectele pe care ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, le-a ridicat luni, la întâlnirea cu omologul german, Guido Westerwelle.
Cei doi miniştri au subliniat cu satisfacţie stadiul excelent al colaborării în plan politic şi economic între România şi R.F. Germania, evidenţiat de contactele frecvente la nivel înalt din ultimii ani şi de consolidarea poziţiei Germaniei de prim partener comercial al României. La sfârşitul anului 2011, volumul schimburilor bilaterale cu R.F. Germania a depăşit 17 miliarde euro, înregistrând o creştere cu 25% faţă de anul precedent.
Şeful diplomaţiei române a reiterat determinarea guvernului român de a asigura un climat favorabil pentru investitorii străini şi a invitat partea germană să îşi sporească prezenţa investiţională în ţara noastră, cu precădere în sectoarele energetic, bancar, infrastructură, dezvoltare regională. Ministrul Diaconescu a evidenţiat contribuţia importantă a minorităţii germane din România, respectiv a comunităţii româneşti din Germania la dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
Mulţumiri pentru sprijinul în problema Schengen
Referitor la agenda europeană, ministrul Cristian Diaconescu a transmis aprecierea părţii române pentru poziţia favorabila adoptată de partenerii germani în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. “Doresc să mulţumesc ministrului Westerwelle pentru sprijinul şi abordarea constructivă a Germaniei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. Am explicat faptul că suntem pregătiţi să asigurăm securitatea graniţelor externe ale UE, aşa cum a fost confirmat şi la Consiliul din iunie 2011, astfel că îmi exprim speranţa că statele care încă au unele rezerve faţă de aderarea României la spaţiul Schengen vor fi de acord cu o decizie de aderare în septembrie 2012”, a declarat ministrul român de externe.
Convorbirile celor doi miniştri au inclus şi teme precum guvernanţa economică, perspectivele financiare ale UE, politica de vecinătate a UE în spaţiul estic, securitatea energetică. De asemenea, au fost menţionate posibilităţile de dezvoltare a unor proiecte împreună cu partenerii germani sub egida Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Cei doi oficiali au avut şi un schimb de vederi cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, cu accent pe evoluţiile recente din Siria.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
„Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, „Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie „sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. „Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: „Da, absolut, sigur că da”.
de Anatol Terzi | mart. 19, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de externe Cristian Diaconescu susţine că agenda bilaterală a relaţiei politice cu Rusia ar trebui să fie „upgradată”, iar România se aşteaptă în acest sens la „o atitudine ceva mai substanţială” a Moscovei după alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte.
Invitat recent la un post de televiziune de la Bucureşti, Diaconescu a menţionat că de pe agenda politică bilaterală lipsesc deocamdată chestiunile politice şi de securitate ale regiunii, deşi România şi Rusia sunte vecine la Marea Neagră. Cristian Diaconescu a mai spus că partea română încearcă reluarea activităţii comisiei mixte referitoare la tezaurul românesc aflat la Moscova. El a precizat că nu poate da multe detalii despre funcţionarea acesteia, pentru că trebuie întrebaţi preşedinţii român şi rus ai comisiei, care provind din zona societăţii academice, şi nu din cea politică.
La rândul său, preşedintele Senatului României,Vasile Blaga, a arătat, sâmbătă, în timpul unei întrevederi, la Paris, cu preşedintele Consiliului Federaţiei al Federaţiei Ruse, Valentina Matvienko, că România este interesată de intensificarea dialogului şi normalizarea relaţiilor cu Rusia printr-o abordare politică directă şi pragmatică.
Abordare pragmatică
Vasile Blaga a arătat, în cadrul dialogului, că este un moment favorabil pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi că ţara noastră este interesată de intensificarea dialogului şi normalizarea relaţiilor printr-o abordare politică directă şi pragmatică. “În acest sens, Vasile Blaga a reiterat invitatia adresată peşedintelui Consiliului Federaţiei de a efectua o vizită în România pentru consolidarea relaţiilor parlamentare, ceea ce ar duce şi la îmbunătăţirea generală a relaţiilor româno-ruse”.
Vasile Blaga a arătat, de asemenea, că România este interesată de continuarea consultărilor din octombrie 2011 pe problematica transnistreană. Blaga a asigurat-o pe Valentina Matvienko, că România consideră că Federaţia Rusă ar putea avea un rol important în soluţionarea, în timp, a acesteia, în condiţiile păstrării integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova. Vasile Blaga a arătat susţinerea României pentru parteneriatul strategic NATO-Rusia, aşa cum este reflectat în declaraţia adoptată cu ocazia summit-ului NATO de la Lisabona şi a răspuns preocupărilor exprimate de partea rusă în ceea ce priveste subiectul scutului de apărare anti-rachetă, arătând că scutul are exclusiv un caracter defensiv, fapt confirmat atât de conţinutul acordului româno-american, care este public, cât şi de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor respective.
de Anatol Terzi | feb. 29, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.
Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27’, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.
România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată. În concluziile reuniunii ministeriale de marţi, a fost anexată o declaraţie a Comisiei Europene în care aceasta reafirmă importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. În acelaşi timp, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 cu privire la progresele înregistrate.
Tadic acuză la televiziunea naţionala România
De la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. „Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers „ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el.
„Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic. Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei va reveni şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 care se vor reuni în summit joi şi vineri la Bruxelles.
Garanţii suplimentare
Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că România a cerut Serbiei ”garanţii suplimentare” despre intenţia de a asigura identitatea etnică, lingvistică şi religioasă a tuturor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv a celei române. Într-o declaraţie acordată România TV, şeful diplomaţiei române a precizat, referindu-se la decizia Consiliului pentru Afaceri Generale de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, că la începutul lunii martie va avea loc confirmarea de către Consiliul European.
El a subliniat că a avut ”o discuţie prelungită” pe tema respectării drepturilor minorităţilor din Serbia. ”Am avut o discuţie destul de prelungită, deoarece, aşa cum România a fost supusă unei monitorizări mari în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, este normal ca orice stat candidat să facă dovada faptului că respectă aceste standarde şi aceste valori, deci, din această perspectivă, până la Consiliu, urmează ca, pe de o parte, între Romania şi Serbia să fie semnat protocolul privind protecţia minorităţilor şi cadrul juridic de funcţionare a instituţiilor în acest domeniu, dar şi Comisia se va implica, atât printr-o monitorizare care va avea loc pe tot parcursul anului 2012, cat şi în încurajarea înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale de a participa la această evaluare. Nu am făcut decât să tratăm cât se poate de serios criteriile de validare a unei astfel de candidaturi din perspectiva standardelor stabilite la Copenhaga. În esenţă, este vorba de valorile europene pe domeniul minorităţilor”, a punctat ministrul.
România nu doreşte sancţionarea Serbiei
Diaconescu a precizat că România nu a dorit sancţionarea Serbiei, ”cu atât mai mult cu cât avem relaţii tradiţionale foarte bune”. ”Pur şi simplu, discutăm despre garanţii suplimentare, despre intenţia dovedită a statului sârb de a asigura respectarea identităţii etnice, lingvistice, religioase a tuturor minorităţilor, inclusiv a celei române. Nu este vorba decât de participarea la o decizie politică, dar de pe o poziţie cât se poate de clară şi cât se poate de cooperantă, fără însă a face rabat la ceea ce înseamnă valoare, ceea ce înseamnă identitate etnică, aspecte cu care trebuie în UE să ne obişnuim cu toţii ca fiind valori ce se respectă în mod predilect”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
În acelaşi timp, el a spus că poziţia României în cadrul CAG a fost una de ”substanţă” şi a opinat că atât partenerii din UE, cât şi celelalte state ”trebuie să se obişnuiască cu o Românie ceva mai activă şi mai implicată atunci când este vorba de protecţia valorilor sale, atât în interior, cât şi în exterior”, transmite Agerpres. ”Din această perspectivă, nu am făcut decât să avem o monitorizare cât se poate de atentă a respectării drepturilor minorităţilor. Este nu numai un interes naţional al României, ci şi o valoare europeană şi de altfel iată că până la sfârşitul zilei partenerii noştri din UE au luat o decizie corespunzătoare. În opinia mea, miniştrii de externe au recomandat în acest moment acordarea statutului de membru al UE (de ţară candidată la aderare – n.r.) pentru Serbia, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultările necesare, să se facă o serie de clarificări, inclusiv în relaţia bilaterală, şi şefii de stat sau de guvern să decidă începerea negocierilor,” a afirmat Cristian Diaconescu.
Radisa Dragojevic: Vlahii nu sunt români
„Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92. Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.
„Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic. Potrivit lui Dragojevic, „un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care „au creat problema apelând la autorităţile din România”.
250.000 de români fără drepturi
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, şi este editată revista bilingvă româno-sârbă “Vorba Noastră”, toate, făra suportul autoritatilor sârbe.
Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Anatol Terzi | feb. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Bucureştiul şi Chişinăul accelerează pregătirile pentru organizarea şedinţei comne de guvern ce va avea loc în luna martie. După recenta convorbire telefonică dintre premierii Mihai Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit joi cu ambasadorul Iurie Reniţă.
Cu acest prilej, cei doi oficiali au trecut în revistă priorităţile agendei bilaterale, inclusiv în urma vizitei întreprinse de ministrul român la 31 ianuarie 2012, la Chişinău, o atenţie specială fiind acordată organizării şedinţei comune de guvern România – Republica Moldova. Ministrul afacerilor externe a subliniat că Summitul interguvernamental reprezintă un proiect important pentru agenda bilaterală, care oferă oportunitatea stabilirii calendarului de cooperare pentru anul 2012 şi a semnării Planului de Acţiune pentru implementarea Declaraţiei privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la nivel de preşedinte, în aprilie 2010. Documentul asigură cadrul cooperării bilaterale în toate domeniile şi susţine consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.
Cristian Diaconescu a reiterat sprijinul ferm şi consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova şi a transmis felicitări pentru rezultatele pozitive înregistrate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană. Totodată, şeful diplomaţiei române a accentuat importanţa continuării, în acelaşi ritm susţinut, a procesului de democratizare şi a reformelor interne, condiţii obligatorii pentru aprofundarea dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles. În finalul întrevederii, s-a agreat necesitatea continuării eforturilor de consolidare a parteneriatului privilegiat dintre România şi Republica Moldova în vederea atingerii potenţialului maxim de cooperare bilaterală, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Convorbire între premieri
Şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova se va desfăşura la începutul lunii martie la Iaşi, a declarat miercuri, în cadrul şedinţei executivului de la Chişinău, prim-ministrul Vlad Filat. El a precizat că a convenit aceasta marţi, în cadrul unei discuţii telefonice cu premierul român Mihai Răzvan Ungureanu.
Filat a cerut ca membrii celor două guverne să elaboreze propuneri care să fie discutate în cadrul şedinţei. ‘Şedinţa comună trebuie să fie foarte rezultativă, cu proiecte concrete’, a declarat Filat. Mihai-Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat au discutat şi despre condiţiile meteo nefavorabile din ultimele două zile, menţionând acţiunile întreprinse pentru reluarea activităţii punctelor vamale de la frontiera dintre România şi Republica Moldova, care şi-au sistat temporar activitatea din aceasta cauză.
Şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău va oferi posibilitatea de a discuta pe larg subiectele de interes reciproc şi de a trasa noi proiecte pentru următorii ani, au apreciat marţi premierii Mihai-Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat, în cadrul convorbirii telefonice menţionate. Anterior, autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti au convenit organizarea unei şedinţe comune în luna iunie 2011 la Galaţi, ulterior însă aceasta a fost amânată de câteva ori.
