Ardei și vinete, mită electorală în Turcia

Ardei și vinete, mită electorală în Turcia

Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei pozițiii politice

Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei poziții politice

Municipalităţile din Turcia vor începe să vândă alimente la preţuri reduse pentru a concura cu preţurile în creştere rapidă din supermarketuri şi magazinele mai mici, a anunţat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ţintind presupuşii speculanţi, relatează DPA, citată de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă unii oameni (fac speculă cu preţurile) în supermarketuri sau în alte părţi, atunci municipalităţile vor începe să vândă alimente”, a spus Erdogan la un miting de companie în oraşul Sivas din Anatolia. „Vom introduce acolo produse la cele mai mici preţuri”, a declarat el.

Alegeri sub semnul inflației

Turcia va organiza alegeri locale la 31 martie, iar starea economiei, în special inflaţia ridicată, rămâne o chestiune majoră pentru votanţi, sărăciți deja de politica economică deficitară a regimului Erdogan. Rata inflaţiei pentru 2018 a rămas la peste 20%, cu cea mai mare creştere anuală de 30,97% pentru alimente, a precizat recent Institutul de Statistică din Turcia (TurkStat).

Conform sursei citate, preţurile la ardei şi vinete, ambele fiind legume de bază în gospodăriile din Turcia, au crescut cu peste 80% în ianuarie 2019 comparativ cu luna anterioară.

Erdogan i-a acuzat vineri pe speculanţii de preţuri că încearcă să îi submineze guvernul. „George şi Hans vor să ne lovească, iar aceşti oameni îi ajută”, a spus el, folosind nume occidentale pentru a se referi la puteri străine, o temă frecventă de campanie folosită de regimul Erdogan ca armă politică împotriva opoziției.

Terorism alimentar

Şeful Trezoreriei şi ministru de finanţe Berat Albayrak, care este ginerele lui Erdogan, a mers chiar mai departe şi a vorbit miercuri despre un „terorism alimentar”, conform cotidianului Hurriyet. Municipalităţile vor deschide într-o primă fază depozite de vânzare la Istanbul şi la Ankara începând de săptămâna viitoare, a adăugat Albayrak.

Guvernul şi-a intensificat auditurile la depozitele alimentare, în timp ce poliţia locală a dat amenzi magazinelor mici şi supermarketurilor pentru preţuri considerate nejustificat de mari, au relatat mass-media din Turcia în această săptămână.

Sărăcirea opoziției

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat anterior că banca Isbank, cea mai mare bancă din ţară şi deţinută parţial de principalul partid de opoziţie, va trece sub controlul Trezoreriei statului, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Isbank, al cărui nume complet este Türkiye Is Bankasi, a fost înfiinţată în anul 1924 de fondatorul Turciei mondene, Mustafa Kemal Atatürk. La moartea sa, Atatürk a lăsat Isbank moştenire partidului său, Partidul Popular Republican (CHP), care în prezent deţine un pachet de 28% din acţiunile Isbank. Această participaţie are o valoare de aproximativ 7,32 miliarde lire (1,41 miliarde dolari) pe baza unei capitalizări de piaţă a Isbank de aproximativ 26,04 miliarde lire.

„Partidele politice nu au dreptul şi nici autoritatea de a lua parte în activităţile bancare. Cu voia Domnului, Isbank va deveni proprietatea Trezoreriei. Cred că Parlamentul va lua o decizie istorică şi pachetul de 28% din acţiunile Isbank va fi transferat la Trezoreria statului”, a declarat Tayyip Erdogan într-un discurs în faţa parlamentarilor din partidul său AK. Erdogan a adăugat că momentul în care va avea loc acest transer va depinde de cât de mult timp durează procesul parlamentar.

Economia în ruine

Aceste comentarii au dus la prăbuşirea cu 6% a preţului acţiunilor Isbank, pe fondul crizei economice tot mai profunde care zguduie Turcia regimului Erdogan.

În replică, Partidul Popular Republican (CHP), care numeşte patru membrii în boardul Isbank, s-a opus transferului participaţiei sale către Trezoreriei, în numele „respectării voinţei lui Atatürk” şi a subliniat că atât membrii săi care fac parte din board cât şi partidul CHP nu primesc dividende din partea băncii.

Potrivit Isbank, dividendele datorate CHP sunt transferate direct Institutului de limbă turcă (TDK) şi Societăţii de istorie a Turciei, conform testamentului fondatorului.

Pe lângă participaţia deţinută de CHP la Isbank, un pachet de 40,5% din acţiunile băncii este deţinut de fondul de pensii Isbank şi un pachet de 31,4% flotează liber la bursă.

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Sprijin naționalist

Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP) din Turcia îi va susţine pe candidaţii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan în alegerile locale de anul viitor, în trei oraşe-cheie, a anunţat anterior liderul MHP, Devlet Bahceli, declaraţie care îmbunătățește radical perspectivele electorale pentru AKP, informează agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Candidatul AKP la primăria Istanbul, fostul premier Binali Yıldırım, a salutat poziția MHP, promițând formarea unor coaliții la nivelul municipalităților câștigate de AKP, unde reprezentanții MHP vor primi diferite funcții.

AKP şi MHP au format o alianţă înainte de alegerile prezidenţiale din iunie, dar au avut de mai multe ori divergenţe în legătură cu apelul MHP la amnistierea unor infractori închişi.

Anterior, liderul MHP Devlet Bahceli a declarat că partidul său nu va face alianţă cu AKP pentru alegerile municipale ce vor fi organizate pe teritoriul Turciei în martie 2019. La acea vreme, declaraţiile lui au provocat o devalorizare a lirei, pe fondul temerilor că acest lucru va duce la instabilitate politică.

Oricum, Bahceli a anunţat o schimbare de poziţie, declarând că MHP nu va înainta candidaţi pentru primăriile oraşelor Istanbul, Ankara şi Izmir, cele mai mari ale Turciei. „Oricine ar fi candidaţii AKP în aceste trei oraşe mari, susţinerea noastră va fi totală”, a declarat Bahceli în faţa oficialilor partidului său, în cadrul unui discurs susţinut în Antalya.

Motive judiciare

Totodată, MHP va avea candidaţi în alte oraşe de pe teritoriul Turciei, a spus el, adăugând că nu există „un acord secret” în spatele deciziei partidului său. Nu este clar ce a determinat o schimbare a poziţiei lui Bahceli, presa speculând că la bază stă înghețarea anchetelor penale împotriva unor apropiați ai acestuia.

Bahceli şi partidul său MHP au fost critici vehemenţi ai partidului AKP al lui Erdogan înainte să ajungă la acordul lor de alianţă, anul acesta. Era aşteptat că alianţa lor va continua, în pofida deciziei de luna trecută de a nu coopera în alegerile locale.

Alegerile locale vor avea în general un impact redus asupra echilibrului de puteri în Turcia. În urma sistemului prezidenţial impus în urma alegerilor din iunie, Erdogan şi-a arogat deja puteri extinse. Cu toate acestea, AKP are nevoie de susţinerea parlamentarilor MHP pentru a obţine majoritatea şi a trece legi prin parlament. (M.B.)

Share our work
Erdogan nu extinde starea de urgență în Turcia

Erdogan nu extinde starea de urgență în Turcia

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, sigur de dominația politică absolută, nu prelungește starea de urgență

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, sigur de dominația politică absolută, nu prelungește starea de urgență

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi partenerul său de alianţă guvernamentală Devlet Bahceli, liderul partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP), au convenit să nu extindă starea de urgenţă după expirarea actualului termen de trei luni în iulie, a anunţat ziarul proguvernamental Sabah, citat de Agerpres, preluată de KARADENIZ PRESS. Starea de urgenţă a fost instituită după puciul eşuat în iulie 2016 şi a fost prelungită la fiecare trei luni de atunci. Erdogan declarase anterior că va ridica starea de urgenţă dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din 24 iunie.

Victorie deplină

Preşedintele turc a fost reales cu 53% din voturi la prezidenţialele de duminica trecută pentru un mandat până în 2023, dar beneficiind de acum încolo de puteri executive sporite, pe care turcii le-au votat la referendumul de anul trecut.
Anunţul privind decizia preşedintelui turc de a nu prelungi starea de urgenţă intervine după întâlnirea pe care Erdogan a avut-o miercuri după-amiază cu partenerul său de alianţă, Devlet Bahceli. Potrivit publicaţiei, Erdogan ar putea oferi posturi MHP în cabinetul său, recompensând sprijinul acestui partid pentru formaţiunea sa, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator) în parlament.

Motive politice

Erdogan a fost acuzat de opozanții săi de faptul că folosește starea de urgență pentru anihilarea opoziției. Starea de urgenţă le permite lui Erdogan şi guvernului turc să ocolească parlamentul în adoptarea noilor legi şi le permite să suspende drepturi şi libertăţi civice.
În schimb, autoritățile actuale de la Ankara susţin că au nevoie de această măsură pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii ţării.

Raport critic

Într-un raport extrem de critic la adresa Turciei, publicat acum câteva săptămâni de Comisia Europeană, Ankara este acuzată de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei eşuate de puci din iulie 2016. Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu întărirea puterilor prezidenţiale.
Documentul cerea de asemenea Ankarei să ridice starea de urgenţă care le permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guvernului său să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să suspende drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.
Raportul CE aminteşte că, de la introducerea stării de urgenţă, peste 150.000 de persoane au fost arestate, 78.000 încarcerate şi 110.000 de funcţionari publici au fost demişi. Potrivit autorităţilor turce, în jur de 40.000 dintre aceştia au fost repuşi în funcţii.
Turcia a început negocieri de aderare la UE în 2005, la 18 ani de la momentul depunerii cererii. După ce o serie de probleme, mai ales cea a Ciprului şi opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de o aderare a Turciei, au încetinit negocierile, acestea au intrat în blocaj din 2016. (M.B.)

Share our work
Erdogan, idolul extremei drepte din Turcia pentru alegerile prezidențiale din 2019

Erdogan, idolul extremei drepte din Turcia pentru alegerile prezidențiale din 2019

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, stăpânul incontestabil al Turciei

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, stăpânul incontestabil al Turciei

Liderul Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP) din Turcia, Devlet Bahceli, a declarat, în timpul unei întâlniri cu membrii ai partidului din provincia Șivas, că partidul său va susţine tabăra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în timpul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019. Declarațiile acestuia vin la câteva săptămâni după ce Bahceli după o afirmație publică similară, care a trezit nemulțumirea unei mari părți a membrilor partidului, care doresc menținerea unei identități politice separate a MHP.
„MHP nu va înainta un candidat la preşedinţia ţării. MHP va decide să-l susţină pe Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezidenţiale, acţionând în spiritul (mitingului din) Yenikapi”, a declarat Devlet Bahceli anterior, făcând referire la manifestaţia anti-puci care a avut loc în 2016 în districtul Yenikapi din Istanbul, la o lună după controversatele evenimente din vara lui 2016.
Turcia se află încă în stare de urgenţă, implementată după lovitura de stat eşuată din iulie 2016 şi extinsă pentru a cincea oară în octombrie, permiţându-i lui Erdogan să conducă prin decret. Mai mult de 150.000 de oameni au fost între timp suspendaţi sau concediaţi, iar 5.000 de persoane au fost arestate. Până în acest moment nu au fost contabilizate prejudiciile de ordin financiar suferite de victimele represiunii.

Sprijin total

Liderul MHP a susţinut propunerea lui Erdogan de a extinde puterile prezidenţiale în cadrul referendumului care a avut loc în Turcia în aprilie 2017 şi care a stârnit preocupare pe plan internaţional. Erdogan a câştigat referendumul, care a pavat drumul spre amendamente constituţionale asupra reformelor propuse, care au inclus mai mult control politic asupra justiţiei. Amendamentele la Constituţie vor fi implementate în mai multe etape, iar era unei preşedinţii executive va începe în Turcia după alegerile din 2019. Erdogan a insistat asupra faptului că noul sistem va moderniza şi stabiliza ţara, în timp ce criticii atenţionează că acesta va eroda echilibrul democratic.
MHP rămâne al treilea cel mai mare partid în urma alegerilor parlamentare din 2015. Oricum, după ce Bahceli şi-a exprimat sprijinul pentru sistemul prezidenţial, partidul său a devenit unul puternic dezbinat, sute de aleși locali și deputați ai partidului din Parlamentul turc părăsind MHP.

Devlet Bahceli, liderul MHP, a devenit unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui turc Erdogan

Devlet Bahceli, liderul MHP, a devenit unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui turc Erdogan

Alternativă prezidențială controversată

Concomitent cu fragmentarea dreptei naționaliste din Turcia, un fost ministru turc și deputat MHP, Meral Aksener, a lansat în urmă cu câteva săptămâni un nou partid de centru-dreapta pentru a concura cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan înaintea alegerilor din 2019. Meral Aksener a fost acuzată de unele medii din opoziția laică de susținere mascată a actualelor autorități de la Ankara prin participarea la procesul de fragmentare a electoratului care ar putea vota un candidat comun anti-Erdogan.
Potrivit experților politici turci, noul partid are câteva tente ascunse de naţionalism, în încercarea de a atrage membri respinşi de extrema-dreaptă şi de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan, un grup islamic conservator.
Meral Aksener a fost ministru în anii ’90, iar recent a fost membru al parlamentului din partea Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP), de extremă-dreapta, deşi ea s-a desprins de conducerea formaţiunii şi a luat cu ea mai mulţi membri, inclusiv persoane de la vârful partidului.

Opoziție de fațadă

În timpul referendumului de extindere a puterilor prezidenţiale, care a avut loc anul trecut și în care Erdogan a obţinut o victorie la limită, Meral Aksener s-a exprimat cu fermitate împotriva schimbărilor aduse Constituţiei, în timp ce vizibilitatea sa creştea.
Meral Aksener a atras atenţia că democraţia ţării este în pericol şi a evidenţiat nevoia de a întări justiţia şi statul de drept, acuzând în acelaşi timp nepotismul politic. Ea a făcut apel la o Turcie ‘liberă’, declarațiile sale fiind contestate de o parte a opoziției laice.
Sistemul din Turcia cere ca un partid să treacă de pragul de 10% din voturi pentru a putea intra în parlament, un obstacol pe care trebuie să îl depăşească partidele noi. În 2019, în Turcia vor avea loc de asemenea alegeri locale şi un scrutin prezidenţial, în care actualul președinte Recep Tayyip Erdogan este favorit.

Share our work