Baza militara de la Deveselu, inaugurata oficial de catre Romania si SUA

Baza militara de la Deveselu, inaugurata oficial de catre Romania si SUA

Basescu Deveselu am2

Autoritatiile romane si oficiali americani au dat, luni, startul celui mai complex proiect militar de aparare din istoria Romaniei. Lucrarile principale de constructie la Facilitatea de aparare antiracheta din Baza militara Deveselu au fost inaugurate luni, evenimentul fiind marcat printr-o ceremonie oficiala la care au participat presedintele Traian Basescu, ministrul Apararii, Mircea Dusa, adjunctul secretarului apararii al SUA pentru politica de aparare, James Miller, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si alti oficiali romani, precum si oficiali americani si reprezentanti ai NATO. Presedintele Traian Basescu a subliniat importanta evenimentului care arata si faptul ca tarile membre NATO au capacitatea de a-si apara cetatenii de orice tip de amenintare. „Faptul ca SUA si NATO sunt reprezentate la un nivel atat de inalt este pentru noi semnul importantei pe care o dati evenimentului de astazi. Pentru noi, pentru romani, evenimentul de astazi poate are o semnificatie mai adanca, iar aceasta semnificatie este integrarea Romaniei in sistemele si structurile NATO. Romania intra in clubul statelor membre NATO care vor asigura una din cele mai perfectionate solutii de protejare a cetatenilor europeni si a cetatenilor americani impotriva amenintarilor reale pe care-l reprezinta atacul cu rachete balistice. Semnificatia evenimentului de astazi arata ca aliatii au capacitatea sa isi apere cetatenii de orice tip de amenintare”, a spus Basescu, in discursul sustinut la ceremonia de la Deveselu. La randul sau, ministrul Apararii Nationale, Mircea Dusa, a declarat luni la Deveselu ca valoarea cheltuielilor pe care le va derula partea romana pentru baza militara pana la operationalizarea acesteia se ridica la aproximativ 40 de milioane lei, din care in cursul acestui an au fost cheltuite aproximativ 5 milioane de lei, dar urmeaza sa se mai faca si alte cheltuieli.

Relatii bilaterale intarite

De aceleasi cuvinte s-a folosit si delegatia americana. James Miller, adjunctul secretarului Apararii al SUA pentru politica de aparare, a declarat ca inaugurarea lucrarilor de constructie la Facilitatea antiracheta de la Deveselu reprezinta inceputul unei noi etape pentru relatiile dintre Statele Unite si Romania si pentru Alianta Nord-Atlantica. „Participam astazi la un nou inceput, la propriu si la figurat. Lucrarile de constructie care incep odata cu aceasta ceremonie marcheaza inceputul unei noi etape pentru relatiile dintre Statele Unite si Romania si pentru Alianta Nord-Atlantica”, a spus dr. John Miller, cu ocazia ceremoniei de la Deveselu. El a mai declarat ca inceperea lucrarilor la Baza Deveselu reflecta, de asemenea, „puternicul si durabilul parteneriat strategic pe care Romania il are cu Statele Unite” si ca Washingtonul vede un mare potential in constructia pe viitor a acestei relatii. in opinia sa, atunci cand Etapa a doua a EPAA va fi finalizata, in orizontul de timp 2015, Europa va beneficia de mai multa securitate, fortele Statelor Unite vor fi mai bine protejate, iar Alianta NATO va deveni mai puternica. La evenimentul de la Deveselu a participat si Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO pentru amenintari emergente de securitate. Au fost prezenti, de asemenea, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe din Polonia si Turcia, state care gazduiesc sau vor gazdui componente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice si care contribuie, astfel, la sistemul antiracheta al NATO. La inaugurarea lucrarilor principale de constructie la Facilitatea de aparare antiracheta de la Deveselu a fost prezent si secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, precum si alti oficiali romani.

Rusia nu vrea sa renunte la negocieri pe scut

In timp oficialii romani si americani inaugurat lucrarile la baza de la Deveselu, Rusia preciza ca nu va renunta la ideea unui compromis cu Washingtonul pe acest proiect. Moscova este dispusa sa aiba un dialog constructiv cu SUA si NATO pentru a ajunge la un compromis in ceea ce priveste proiectul scutului antiracheta in Europa, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Noi suntem gata pentru un dialog constructiv cu SUA si NATO si suntem deschisi pentru gasirea unui compromis, dar nu ne vom preface ca suntem satisfacuti de afirmatiile invariabile prin care se asigura ca nimic nu trebuie modificat in aceasta schema (a scutului) creata de americani si ca aceasta nu este indreptata impotriva Rusiei”, a declarat seful diplomatiei ruse, cu prilejul unei reuniuni a Comisiei ruso-ucrainene pentru cooperare internationala, informeaza RIA Novosti. Moscova, a adaugat ministrul Lavrov, este interesata de consolidarea tuturor aspectelor privind stabilitatea strategica si regionala si de neutralizarea amenintarilor prin mijloace politice si diplomatice.

Share our work
SUA si Romania nu renunta la sistemul anti-racheta de la Deveselu

SUA si Romania nu renunta la sistemul anti-racheta de la Deveselu

Deveselu, o problema spinoasa in relatiile Rusia-NATO

Sistemul strategic de la Deveselu, o problema spinoasa in relatiile Rusia-NATO

Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a salutat, in timpul unei recente convorbiri telefonice cu presedintele roman Traian Basescu, începerea lucrărilor la situl pentru amplasarea sistemului antirachetă de la Baza din Deveselu, o componentă a securității și a structurii de apărare a NATO, relateaza serviciul de presa al Administratiei Prezidentiale de la Bucuresti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, vicepreşedintele SUA și-a exprimat recunoștința față de președintele României pentru modul în care țara noastră se implică în proiectele politice și militare care privesc securitatea internațională, precum și pentru participarea trupelor românești în misiunile militare din Afganistan.
Reamintim ca preşedintele roman Traian Băsescu a participat la Reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, convorbirea dintre cei doi oficiali avand loc la scurt timp după ce premierul roman Victor Ponta a fost primit la Casa Albă de către Joe Biden.

Start pentru Deveselu

La randul sau, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, joi, la Sibiu, că lucrările la baza de la Deveselu (Olt) vor începe de luni, statul român având misiunea de a realiza lucrări de amenajare, iar americanii de dotare a bazei, care trebuie să fie operaţională din 2015. „Vă anunţ în premieră că, luni, la Deveselu, împreună cu partea americană, cu partenerii din Statele Unite, de la Pentagon, de la Ministerul Apărării, vom inaugura la Deveselu lucrările la acea locaţie, la ceea ce dumneavoastră cunoaşteţi ca scut anti-rachetă, dar, de fapt, este vorba despre interceptări de rachete balistice, lucrare care trebuie să se realizeze în perioada următoare. Acest scut anti-rachetă trebuie să fie funcţional în 2015. Este prima facilitate de acest gen care se realizează în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al Uniunii Europene. Chiar domnul Hagel (Chuck Hagel, secretarul american al Apărării – n.r. ) aprecia că, deşi nu s-a ajuns la o înţelegere cu partenerul rus, vor începe lucrările”, a declarat Mircea Duşă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, citat de mass-media regionala.

Parteneriat romano-american

Conform sursei citate, o parte dintre lucrări trebuie realizate de statul român, iar o altă parte, respectiv cele care ţin de dotarea bazei, revin în sarcina partenerului american. „În acest parteneriat o parte de lucrări se realizează de către partea română, prin MApN, iar cele privind interceptările, de către partea americană. Noi am început încă din vară lucrările de amenajare la Deveselu şi le-am şi finalizat, mai sunt câteva lucrări cu termen anul viitor. Toate operaţiunile de pregătire şi operaţionalizare a bazei se fac şi sunt în grafic”, a mai precizat Mircea Duşa.
Potrivit acestuia, statul român a alocat 8 milioane de lei în 2013 pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând a aloca bani şi în 2014 şi 2015 pentru această facilitate militară, chiar dacă suma pentru următorii doi ani nu a fost încă stabilită. Dusa a mai declarat ca, în 2014 statul român trebuie să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români.
„Prin Ministerul Dezvoltării sunt bani alocaţi administraţiei din Deveselu pentru amenajarea drumului de acces din drumul naţional către această locaţie, realizarea staţiei de epurare, a canalizării şi a aducţiunii de apă. Sigur că de aceste facilităţi va beneficia şi comunitatea de la Deveselu, dar vor deservi şi facilitatea militară de la Deveselu. Acum elaborăm bugetul şi vom vedea (câţi bani se vor aloca în 2014 – n.r), dar vom asigura banii astfel încât facilitatea de la Deveselu să fie operaţională şi lucrările pe care le mai are partea română de realizat să se realizeze conform graficului”, a mai spus Mircea Duşa.

NATO și Rusia, eşec în discuțiile privind apărarea antirachetă

Țările membre NATO și Rusia nu au reușit să-și rezolve profundele divergențe în legătură cu dosarul sensibil al apărării antirachetă, în cursul recentei lor de la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu am reușit să găsim împreună o soluție la acest dosar, iar îngrijorările ruse rămân, însă vom continua să discutăm”, a declarat ministrul rus al apărării rus, Serghei Șoigu, la sfârșitul primului Consiliu NATO-Rusia la nivel ministerial din 2011.
Cele două părți trebuie „să continue să discute sincer și direct pentru a depăși divergențele”, a afirmat la rândul său secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Nu este un secret că nu am găsit încă modalitatea de a colabora în ceea ce privește apărarea antirachetă”, a afirmat oficialul.

Ingrijorare rusa

Acest program, bazat pe tehnologie americană, este de mai mulți ani principalul motiv de discordie între NATO și Rusia. NATO afirmă despre acest program că are drept scop protejarea membrilor europeni ai Alianței în fața unei eventuale amenințări balistice iraniene, însă Rusia îl consideră o amenințare pentru securitatea sa.
„Înainte de a analiza proiecte comune, am dori să obținem garanții juridice că acest program nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a reiterat Serghei Șoigu. În pofida neînțelegerilor privind acest dosar, NATO și Rusia „colaborează acum mai mult decât oricând înainte”, a dat asigurări Rasmussen. „Lupta împotriva terorismului se află în centrul acestei cooperări”, a afirmat el, referindu-se la exercițiile comune desfășurate în ultimele luni.

NATO: Construcția AEGIS începe până la sfârșitul lunii

Construcția în România a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, în conformitate cu proiectul scutului antirachetă în Europa, va începe până la sfârșitul lunii octombrie, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Bruxelles, după reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, relateaza mass-media rusa. Într-o declarație de presă făcută pentru ziariștii ruși înainte de începerea reuniunii, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a afirmat, de asemenea, că scutul antirachetă din Europa va proteja până în 2018 întreaga populație a țărilor membre ale NATO.
„Considerăm amenințarea unui atac cu rachetă ca fiind reală, de aceea avem nevoie de un sistem corespunzător de apărare. Până în anul 2018, acest sistem de apărare antirachetă va proteja întreaga populație a Europei și a țărilor membre ale NATO”, a afirmat Rasmussen, într-o declarație de presă făcută pentru ziariștii ruși, înaintea reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale blocului nord-atlantic și a Consiliului Rusia-NATO, relatează RIA Novosti.

Oferta occidentala

Anders Fogh Rasmussen a mai insistat că scutul antirachetă are un caracter strict defensiv și a propus Rusiei, țară care consideră că acest sistem este îndreptat împotriva sa, să participe la acest proiect. „Nu pretindem că Rusia ne crede pur și simplu pe cuvânt. În acest context, propunem să fie puse la punct două centre de apărare antiaeriană — unul rus și unul al NATO—, care să poată face schimb de informații, să pregătească exerciții comune, să analizeze amenințările externe”, a subliniat secretarul general al NATO.
În opinia sa, cea mai bună modalitate de a convinge Rusia de obiectivele reale ale scutului antirachetă european este de a face ca această țară să participe la proiect. „Noi suntem deschiși pentru continuarea dialogului și pentru a răspunde la toate întrebările pe care Rusia ar putea să ni le pună”, a adăugat Rasmussen, potrivit aceleiași surse.

Turcia continua razboiul declaratiilor cu NATO

NATO a cerut Turciei sa nu uite de apartenenta ei la Alianta Nord-Atlantica in cadrul achizitiei unui sistem anti-racheta de productie chineza. La randul sau, premierul turc a subliniat ca „nimeni nu are dreptul sa intervina in deciziile independente” ale tarii sale. Recep Tayyip Erdogan, a revenit miercuri asupra subiectului, confirmand ca Ankara a ales o companie chineza din domeniul apararii care sa echipeze Turcia cu rachete cu raza medie de actiune. O decizie care a derajat atat Statele Unite, cat si NATO.
Poate pentru a calma spiritele si a preveni o deteriorare nedorita a relatiilor cu Occidentul, Erdogan a afirmat ca decizia finala va fi anunta in zilele urmatoare. „Dar deocamdata, China a oferit cele mai bune conditii”, a adaugat seful guvernului de la Ankara, amintind ca societatea China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC), aflata sub embargo si care este pasibila de sanctiuni pentru ca a livrat armament Iranului si Siriei, s-a angajat la o productie comuna cu Turcia. O conditie sine qua non pentru tara sa.

NATO suparat

In acest context, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat speranta ca Turcia va respecta punctul de vedere al Aliantei in cazul semnarii unui acord cu China privind achizitia de rachete. „Din punctul de vedere al NATO, esential este ca sistemele pe care un stat membru doreste sa le cumpere sa poata functiona in concordanta cu sistemele similare prezente in alte tari ale Aliantei”, a explicat Rasmussen la o conferinta de presa.
„Tarile membre au intotdeauna in inventarul lor material si arme rusesti”, a venit replica premierului Erdogan. Nimeni, a continuat el, „nu are dreptul sa intervina in deciziile independente” ale Turciei. „Pozitia noastra este foarte clara. Alegerea pe care o tara o face in privinta echipamentului militar pe care vrea sa-l cumpere releva suveranitatea ei nationala”, a raspuns secretarul general al NATO.
Reamintim ca Turcia este membru NATO si un aliat regional cheie al Statelor Unite, desfasurand la frontiera sa cu Siria sisteme de racheta americane Patriot pentru a descuraja orice eventual atac provenit din aceasta tara. Luna trecuta, Ankara a anuntat deschiderea de negocieri cu societatea CPMIEC, care produce rachete Hongqui (sau HQ-9 SAM).

Expert rus: Sistemul antirachetă de la Deveselu, un mare pericol pentru Rusia

Directorul Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev, a declarat pentru postul de radio Vocea Rusiei că încă o bază NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina.  „România este o alegere logică pentru Statele Unite din punct de vedere logistic” a spus expertul. Acesta este motivul pentru care de mai mulţi ani acolo există două baze NATO, iar acum va fi şi a treia, la Constanţa. „Acolo este un aeroport destul de serios, de aceea alegerea americanilor este logică“, a subliniat Gusev. Cu toate acestea, retragerea SUA din Kîrgîzstan ridică multe întrebări. Baza „Manas“ a fost de importanţă strategică pentru Washington. Potrivit lui Gusev, armata americană ar putea cu uşurinţă să mai rămînă cîţiva ani în Kîrgîzstan. „60 milioane de dolari plătite anual, pentru SUA nu erau o sumă mare, a explicat expertul. „Sunt convins că aceasta este o acţiune politică bine gândită a armatei SUA. Sistemul de apărare antirachetă al SUA va fi implementat în România în 2015, pe locul fostei baze sovietice din Deveselu. Acesta este un mare pericol pentru Rusia, pentru Flota Mării Negre. Între ea şi baza noastră de la Sevastopol sunt doar 1500 km”. Preocuparea este că în regiune apar prea multe baze militare, dar este prematur să vorbim despre un conflict. „Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“,a spus Gusev.

Share our work
Ce caută Mircea Duşa la Ministerul Apărării Naţionale?

Ce caută Mircea Duşa la Ministerul Apărării Naţionale?

Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa: ""vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi".

Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa: „”vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi”.

Şi, totuşi, ce caută Mircea Duşa la Ministerul Apărării Naţionale? Mai precis, în fruntea acestui minster?
Un răspuns destul de greu de obţinut, dacă s-ar lua în calcul elemente ce ar putea avea legătură, cât de cât, cu logica. Personajul nu are nici în clin, nici în mânecă, cu nimic, darămite cu Apărarea, unul dintre cele mai importante domenii esenţiale ale funcţionării unui stat de orice factură, cu atât mai mult membru al NATO. Totuşi, dacă ar fi să luăm aşa, în glumă, subiectul, se găsesc ceva puncte comune.
Adică, Mircea Duşa, la bază, e pădurar. Şi, se ştie, şi pădurarii au uniforme kaki, la fel ca militarii.
Asupra “calităţilor” sale, care îl “recomandă” pentru funcţia importantă de ministru al Apărării, vom reveni mai jos. Până atunci, să vedem câteva dintre “faptele de arme” şi declaraţiile de toată jena cu care s-a remarcat domnul ministru Mircea Duşa.

Who the frack is Duşa? Americanii zic Dobriţoiu

Trebuie, totuşi, să recunosc că un un rol important în scrierea acestui articol îl are prestaţia din cadrul vizitei pe care a întreprins-o în SUA. Aşa că o să încep cu acest episod.
În primul rând, se dovedeşte că domnul ministru al Apărării Mircea Duşa este atât de cunoscut şi apreciat în Statele Unite ale Americii, încât majoritatea publicaţiilor de peste Ocean (de fapt, cam din întreaga lume, penru că ştirea fost preluată şi distribuită), atunci când au scris despre preconizata întâlnire cu Hagel (şeful Pentagonului), l-au botezat Corneliu Dobriţoiu: “The tentative plan will be discussed Friday when Pentagon chief Chuck Hagel hosts Romania’s Defense Minister Corneliu Dobriţoiu for talks, said two Pentagon officials, who spoke on condition of anonymity” (n.red. – “The tentative plan” se referă la retragerea militarilor SUA din Afganistan, cu escală în România)
Oarecum explicabilă “eroarea”, având în vedere că, spre deosebire de Mircea Duşa, Corneliu Dobriţoiu, cu toate “bubele” sale din Justiţie, nu numai că avea stofă şi se comporta ca un ministru, dar avea habar de domeniu, mai mult decât ultimii cinci miniştri ai Apărării la un loc.

Flutură în vânt…

Momentul penibil a fost trecut cu vederea de presa centrală din România, care este obişnuită să pupe poala stăpânirii din ce în ce mai mult, având în vedere acţiunile de forţă ale Guvernului Ponta împotriva presei, în general, şi a organelor de presă care îi critică regimul, în particular. Oricum, cu asemenea exemplare de miniştri, nici nu e greu să critici Guvernul. Se adaugă, aici, şi lipsa din ce în ce mai mare de profesioninalism a jurnaliştilor.
Să revenim la oile noastre. Astfel, pe lângă începutul “cu dreptul” în SUA, domnul ministru al Apărării Mircea Duşa şi-a demonstrat “competenţa” printr-o declaraţie care ar face să se înroşească de ruşine şi ultimul absolvent de “Ştefan Gheorghiu” (prietenii ştiu de ce). Astfel, Mircea Duşa s-a arătat foarte mândru de faptul că tricolorul românesc flutura pe instituţiile oficiale pe care le-a vizitat. Probabil că niciunul dintre consilierii săi nu i-a spus că, atunci când merge într-o vizită oficială într-o ţară străină, statul gazdă arborează drapelul naţional al statului pe care îl reprezintă invitatul.
Poate este şi obişnuinţa din perioada când era prefect în judeţul Harghita, unde drapelul oficial românesc lipseşte. De aici şi mirarea domniei sale că îl mai vede fluturând pe clădiri oficiale.

Limba noastră-i…

Din fotografiile din timpul vizitei în SUA, postate pe site-ul MApN, domnul ministru Mircea Duşa se dovedeşte a fi un excelent comunicator prin gesturi. Datul din mâini şi privirea tristă, cu cearcăne acoperite de păr în ochi, să trăiască! De înţeles, totuşi, având în vedere că susţine că vorbeşte franceza şi maghiara (Limbi străine). Îl cred pe cuvânt. Însă, dacă le vorbeşte la fel ca pe limba română, cred că le “vorbeşte” degeaba, pentru că nimeni nu o să-l înţeleagă. Este antologică fraza „vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi”.

Avion cu motor şi brevet de-aviator

O altă intervenţie celebră, care a dat naştere la discuţii aprinse în presă, a fost cea referitoare la spaţiul aerian al României. Vrând să pară informat, după ce, probabil, a citit nişte rapoarte grele, domnul ministru Mircea Duşa a lansat în spaţiul public o elucubraţie: “Să ştiţi că este foarte necesar să achiziţionăm avioanele pentru că aproape zilnic spaţiul aerian al ţării este forţat, probabil n-ar trebui să vă spun asta, de avioane care nu sunt identificate sau care nu au aprobare de survol şi în acel moment suntem nevoiţi să ridicăm în aer avioanele de vânătoare cu procedurile de somare pentru că acele avioane să iasă din spaţiul de survol al ţării. Aceste lucruri de întâmplă destul de des…”.
Încercarea de a drege busuiocul, după această nefericită sesiune de dat cu părerea, a fost, de asemenea, un eşec răsunător, mai ales că a decis să se certe exact cu cine nu trebuie şi nu era de vină: cu presa.
Mai exact, i-a acuzat pe jurnalişti că sunt “cârcotaşi”, că “vorbesc prostii” şi că “nu sunt în temă”. Din păcate, pentru domnul ministru Mircea Duşa, tocmai jurnaliştii erau în temă, spre deosebire de domnia sa, care era undeva pe deasupra ei sau pe lângă ea.
Însă, puţul gândirii domnului ministru al Apărării Mircea Duşa dă semne că este nesecat. Astfel, după ce a făcut nişte teste medicale pentru a putea fi declarat apt pentru zborul supersonic cu MiG- 21, a declarat tare mândru că a obţinut „brevet medical de pilot de supersonic”. Cireaşa de pe tort (sau căciula de pe ochi) a fost motivul pentru care a zburat cu supersonicul: a vrut să vadă “dacă într-adevăr aviaţia de vânătoare este necesară pentru Armata Română” (sic!).

Afară-i vopsit gardu’…NATO

Din păcate, seria gafelor acestui ministru, ce ar trebui să devină cât mai repede amintire, chiar dacă tristă, a continuat la Deveselu, locul celebru cu scutul antirachetă. În luna septembrie, după ce a vizitat baza cu pricina, Mircea Duşa a făcut din nou dovada calităţilor sale, afirmând: „Partea română asta avea datoria să facă, să asigure împrejmuirea bazei de la Deveselu cu un gard, dar şi să realizeze un drum de patrulare în perimetrul bazei. La ultima mea vizită aici am fost nemulţumit de tipul de gard folosit, am schimbat documentaţia şi am cerut înlocuirea cu un gard de tip NATO. Aşa cum vă spuneam, acum observ că acest gard s-a finalizat, suntem cu mult înainte de termen, acesta fiind estimat în cursul anului 2014, dar iată că s-a făcut. De asemenea, am vrut să verific calitatea drumului şi modul în care au fost realizate rigolele de scurgere a apelor pluviale. Gardul este realizat complet, la drum încă se lucrează, astfel încât în cel mai scurt timp lucrările părţii române să fie asigurate şi să poată veni americanii să realizeze partea lor de lucrări, la pavilioane şi la baza propriu-zisă”.
Atât a înţeles, atât poate, atât spune. Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi sub căciulă!

Pădurar “Ştefan Gheorghiu”, la Apărare

De la pădurar, la Ştefan Gheorghiu. Şi, treptat, cu funcţii în administraţia locală. Apoi, în Parlament şi Guvern. Cam asta ar fi, pe scurt, evoluţia celui care ocupă în prezent, din păcate, funcţia de ministru al Apărării. Un pădurar, care, după ce a trecut pe la Interne, face de râs Apărarea şi, implicit, România.
O să prezint mai jos CV-ul oficial al ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa. Până atunci, trebuie reamintit faptul că, potrivit unei investigaţii a jurnaliştilor de la revista Kamikaze, domnul Mircea Duşa este absolvent al fostei Academii de Studii Social-Politice “Ştefan Gheorghiu”, posesor al diplomei seria F, nr. 4939/589, eliberată la data de 30.12.1988 (diplomă atestată de Ministerul Învăţământului, Direcţia Generală a Învăţămîntului Superior). Acest aspect aduce lumină asupra menţiunii din CV-ul oficial: “Institutul pentru Pregătirea cadrelor în problemele conducerii social- politice Bucureşti”

DATE BIOGRAFICE
• Data şi locul naşterii: 01.04.1955, Topliţa, jud. Harghita • Stare civilă: căsătorit, doi copii
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
• Decembrie 2012 – prezent – Ministrul Apărării Naţionale
• August 2012 – Decembrie 2012 – Ministru al Administraţiei şi Internelor
• Mai 2012 – August 2012 – Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul
• 2004 – 2012 – Parlamentul României – deputat
• 2001 – 2004 – Prefectura Harghita – prefect
• 1996 – 2000 – Consiliul local al oraşului Topliţa – primar
• 1990 – 1996 – Consiliul local al oraşului Topliţa – viceprimar
• 1986 – 1990 – Consiliul popular al oraşului Topliţa – vicepreşedinte – ales
• 1976 – 1986 – Consiliul popular al oraşului Topliţa – funcţionar de conducere
• 1974 – 1976 – Stagiu militar (sublocotenent)

FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ÎNTR-UN PARTID POLITIC

• 1996 – prezent, membru PSD, preşedintele Organizaţiei Judeţene Harghita PSD

FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ÎNTR-O ORGANIZAŢIE DIN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CENTRALĂ SAU LOCALĂ

• 1996 – 2001 – prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România

FUNCŢII, ACTIVITĂŢI PARLAMENTARE ANTERIOARE

• Septembrie 2010 – mai 2012 – lider al Grupului Parlamentar PSD
• Februarie 2010 – septembrie 2010 – vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor
• 2008 – martie 2010 – vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
• 2004-2008 – deputat, vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

STUDII ŞI SPECIALIZĂRI

• 2003 – 2005 – Masterat – Managementul Instituţiilor Europene – Universitatea
‘’Lucian Blaga’’ din Sibiu
• 2003 – 2004 – Studii de specializare postuniversitare – Managementul Instituţiilor Europene – Institutul Naţional de Administraţie, Universitatea ‘’Lucian Blaga’’ din Sibiu
• 1983-1988 – Ştiinţe economice (Institutul pentru Pregătirea cadrelor în problemele conducerii social- politice Bucureşti)
• 1970 -1974 – Liceul Silvic Gurghiu

Share our work
Baza americana de la Deveselu, evaluata la peste 134 de milioane USD

Baza americana de la Deveselu, evaluata la peste 134 de milioane USD

Baza Deveselu, obiectiv strategic al SUA

Baza Deveselu, obiectiv strategic al SUA

Pentagonul a anunțat că firma Kellogg Brown & Root Services Inc. (KBR) a câştigat licitaţia pentru construirea sistemului de apărare antirachetă la baza de la Deveselu (judeţul Olt), unde urmează să fie amplasaţi interceptori de tip SM-3. Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington (statul american Virginia), a câştigat un contract cu preţ fix în valoare maximă de 134.151.953 dolari pentru dezvoltarea şi construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România, a anunţat recent Ministerul american al Apărării pe site-ul său, citat de mass-media din Romania. „Lucrările vor fi realizate în România şi la Morrestown, New Jersey. Pentru această licitaţie este alocat un mixt de fonduri pentru construcţii militare din anul fiscal 2013 şi fonduri din anul fiscal 2013 pentru cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari”, potrivit anunţului făcut de Pentagon.
Ministerul american al Apărării a mai precizat că licitaţia a fost anunţată pe Internet şi că s-au primit opt oferte. Activitatea de contractare a revenit în sarcina Corpului de Ingineri al Armatei din Wiesbaden (Germania).

Aliati strategici

Potrivit site-ului MAE de la Bucuresti, la 17 septembrie 2009, preşedintele SUA a anunţat decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa într-o abordare nouă, adaptivă, în etape (EPAA / European Phased, Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense), care să protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al aliaţilor lor.
În februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la sistemul antirachetă. În aceeaşi zi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat propunerea de a găzdui interceptori tereştri de tipul SM-3 ca parte a planului administraţiei Barack Obama de abordare adaptivă în etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa.
După mai multe runde de consultări, la 13 septembrie 2011 a avut loc semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România. La 6 decembrie 2011, acordul bilateral a fost ratificat de Parlamentul României.

Share our work
Scutul antiracheta: Reuniune a comitetului mixt romano-american

Scutul antiracheta: Reuniune a comitetului mixt romano-american

Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare din MApN a organizat vineri, la Bucureşti, reuniunea Comitetului Mixt româno-american pentru implementarea a două acorduri semnate cu SUA.
Este vorba despre „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României”, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi  „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România”, semnat la Washington la 13 septembrie 2011. Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Sebastian Huluban, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
La activitate a fost invitat să participe din partea Ministerului Afacerilor Externe şi  secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu. Delegaţia SUA a fost condusă de generalul-maior Mark O. Schissler, director pentru probleme strategice în cadrul Comandamentului SUA din Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul US EUCOM, Comandamentului Forţelor Terestre în Europa (USAREUR), Comandamentului Forţelor Aeriene (USAFE), Agenţiei de Apărare Antirachetă (MDA) precum şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.
În cadrul reuniunii, oficialii români şi americani au trecut în revistă activităţile desfăşurate de la reuniunea din luna decembrie 2011 a Comitetului Mixt şi lecţiile învăţate desprinse din exerciţiile de instruire bilaterală şi multinaţională desfăşurate în acest an în facilităţile şi zonele puse la dispoziţia partenerului american prin Acordul de Acces. De asemenea, au fost prezentate situaţia actuală şi de perspectivă a proiectelor de construcţii ale partenerului american în facilităţile şi zonele convenite, precum şi în baza militară de la Deveselu.

Kogălniceanu, bază de tranzit spre Afganistan

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei a fost utilizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi portului Constanţa ca puncte logistice centrale pentru tranzitul materialului militar al SUA, înspre şi dinspre Afganistan şi alte zone de operaţiuni.
În cadrul reuniunii Comitetului Mixt a avut loc şi ceremonia de semnare, de către cei doi co-preşedinţi, a două aranjamente de implementare noi care reglementează folosirea suprafeţelor de teren din jurul Bazei Deveselu şi utilizarea spaţiului aerian de deasupra şi din jurul unităţii, precum şi a trei amendamente la aranjamentele de implementare încheiate în anii 2007 şi 2008 în baza Acordului de Acces, care vizează organizarea şi funcţionarea Comitetului Mixt, securitatea transporturilor şi operaţiunile cu proprietăţi imobiliare şi managementul proprietăţii imobiliare.
Cu aceasta ocazie co-preşedintele american  a declarat: “Aduc mulţumirile mele pentru progresul incredibil realizat  şi impresionantul efort  depus într-un interval de timp destul de scurt în finalizarea celor cinci Aranjamente de Implementare semnate astăzi. Nu a fost uşor şi acest lucru reprezintă un model de urmat.”
La rândul său, co-preşedintele român a subliniat: „Această reuniune este un mod concret de a demonstra nivelul foarte înalt de încredere şi cooperarea impresionantă între forţele noastre armate, între ministerele noastre, instituţiile de apărare şi reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi la asigurarea securităţii europene şi euroatlantice.”
De asemenea, co-preşedinţii Comitetului Mixt au stabilit domeniile pentru care cele două părţi vor continua, la nivel de experţi, discuţiile privind elaborarea şi negocierea unor aranjamente de implementare noi, precum şi amendarea altor aranjamente de aplicare anterior încheiate, care vor asigura cadrul juridic şi tehnic necesar pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Share our work