Marile puteri au facut apel la Iran sa coopereze cu AIEA
Marile puteri au facut apel din nou miercuri la Iran sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica in ceea ce priveste controversatul sau program nuclear, motiv de disputa intre Teheran si actorii internationali de mai multi ani, relateaza presa internationala. „Facem apel la Iran sa coopereze pe deplin cu AIEA”, a precizat grupul 5+1 in primul sau comunicat transmis in decurs de doi ani Consiliului guvernatorilor organizatiei, reunit in aceste zile la Viena. Grupul 5+1 ii reuneste pe cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – China, SUA, Franta, Marea Britanie si Rusia – plus Germania. Acesta se afla in contact cu republica islamica pe tema dosarului nuclear, in conditiile in care occidentalii se tem ca Iranul urmareste sa se doteze cu bomba atomica sub masca unui program civil, ipoteza dezmintita insa de Teheran. De la ultimul lor demers comun pe linga Consiliul guvernatorilor in martie 2009, cele sase tari au participat la doua sesiuni de negocieri cu Iranul, la Geneva in decembrie si la Istanbul in ianuarie, fara a reusi sa ajunga la un acord asupra acestui dosar aflat in impas de mai multi ani.
Deputatii europeni solicita noi sanctiuni
Executia iraniano-olandezei Zahra Bahrami a fost condamnata in mod ferm de Parlamentul European intr-o rezolutie votata joi, 10 martie. Relatiile viitoare UE-Iran, inclusiv posibile noi sanctiuni, ar trebui sa se concentreze nu numai pe dosarul nuclear, dar si pe abuzurile privind drepturile omului inregistrate dupa alegerile prezidentiale din 2009, au subliniat deputatii. In rezolutia elaborata de deputatul Bastiaan Belder (EFD, NL), membrii Parlamentului European se declara consternati cu privire la faptul ca „autoritatile iraniene i-au refuzat dnei Bahrami accesul la asistenta consulara si ca nu i-au asigurat un act de justitie transparent si echitabil”. Eurodeputatii solicita de asemenea Inaltului Reprezentant pentru afaceri externe Cathrine Ashton sa aduca in discutie cazurile lui Sakineh Mohammadi Ashtiani si al lui Zahra Bahrami in contactelor cu autoritatile iraniene. Uniunea Europeana trebuie sa elaboreze o noua strategie privind Iranul, care sa depaseasca cadrul dosarului nuclear si sa abordeze situatia drepturilor omului din Iran si rolul jucat de aceasta tara pe plan regional. Deputatii solicita ministrilor de externe ai statelor membre impunerea de sanctiuni impotriva oficialitatilor iraniene considerate responsabile pentru implicarea in abuzurile privind drepturile omului comise in Iran din momentul controversatelor alegeri prezidentiale din iunie 2009, masuri similare celor adoptate de SUA in septembrie 2010.
Amenintarea nucleara iraniana
Privitor la refuzul Iranului de a coopera pe deplin cu AIEA (Agentia Internationala pentru Energie Atomica), consecinta logica a necooperarii este impunerea unor sanctiuni suplimentare, considera deputatii. Ei solicita de asemenea Inaltului Reprezentant Ashton sa evalueze impactul si eficienta masurilor restrictive aplicate de UE. Deputatii subliniaza insa faptul ca aceste masuri vizeaza oficialitatile iraniene si nu trebuie sa aiba efecte negative asupra populatiei in general. Parlamentul European regreta faptul ca numarul executiilor in Iran a fost, in 2009, cel mai ridicat din ultimii zece ani, Iranul fiind astfel, la nivel mondial, tara cu cel mai mare numar de executii raportat la numarul de locuitori. Membrii Parlamentului solicita guvernului impunerea unui moratoriu privind executiile si abolirea definitiva a executiilor minorilor. Deputatii europeni iau act de miscarile populare care au urmat alegerilor prezidentiale din 2009 si care demonstreaza aspiratiile poporului iranian pentru o schimbare democratica. Situatia interna din Iran a continuat sa se deterioreze, iar Presedintele Ahmadinejad continua o politica radicala antioccidentala si impotriva Israelului. Membrii PE avertizeaza ca dezvoltarea unui rol tot mai proeminent al Garzii Revolutionare Iraniene in societatea iraniana ar putea duce la escaladarea violentei si oprimarea opozantilor politici.
Membrii Parlamentului European solicita o noua revizuire a legislatiei ungare privind presa in ciuda amendamentelor adoptat in aceasta saptamana de parlamentul de la Budapesta, intr-o rezolutie semnata de patru grupuri politice. Deputatii mai solicita prezentarea unei propuneri de directiva europeana privind libertatea mass-media, pluralismul si guvernanta independenta inca in acest an. In rezolutia adoptata astazi de Parlament, cu 316 voturi pentru, 264 impotriva si 33 de abtineri, semnata de grupurile politice S&D, ALDE, grupul Verzilor/ALE si GUE/NGL, Parlamentul solicita autoritatilor ungare o noua revizuire a legii privind mass-media, in baza observatiilor si propunerilor facute de mai multe organizatii europene, inclusiv PE, OSCE si Consiliul Europei si chiar „sa abroge si sa nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile” cu Tratatele UE, Carta Drepturilor Fundamentale si Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Rezolutia alternativa depusa de grupul PPE, care saluta modificarile aduse de autoritatile ungare, a fost retrasa inaintea sesiunii de vot. In plus, se solicita autoritatilor ungare sa restabileasca independenta guvernantei mass-media si sa puna capat interferentei statului in ceea ce priveste libertatea de exprimare si spatiul editorial. Mai mult, reglementarea excesiva a mass-mediei este contra-productiva pentru existenta unui pluralism eficient in sfera publica, mentioneaza rezolutia. Parlamentul saluta cooperarea dintre Comisia Europeana si autoritatile ungare pentru a alinia prevederile legii maghiare privind presa la tratatele si legislatia UE, ca si aprobarea amendamentelor la nivel national. In rezolutie se deplange insa „decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte in ceea ce priveste punerea in aplicare a acquis-ului comunitar de catre Ungaria” si i se solicita Comisiei sa examineze respectarea de catre Ungaria si a altor acte legislative in materie.