Isaccea, o nouă poartă a Ucrainei către UE

Isaccea, o nouă poartă a Ucrainei către UE

Noul punct de trecere Orlovka-Isaccea va facilita comerțul și turismul în regiunea Dunării

Noul punct de trecere Orlovka-Isaccea va facilita comerțul și turismul în regiunea Dunării

Guvernul României a publicat recent în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, relatează mass-media locală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialitățile române și ucrainene speră ca noul punct de trecere să impulsioneze dezvoltarea economică a zonelor adiacente frontierei, unele dintre cele mai sărace din cele două state. Printre domeniile vizate pentru a beneficia de finanțări suplimentare se numără și cel al turismului, având în vedere apropierea de zona Deltei Dunării, împărțită de Ucraina și România, precum și proximitatea Republicii Moldova. Autoritățile UE au salutat la rândul lor progresele pe acest dosar făcute de Kiev și București.

Hotărârea publicată zilele trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii”.

Planuri ambițioase

Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic cu autocamioane se va relua prin accesul din parcare. În cazul în care este necesară staţionarea autovehiculelor au fost amenajate două zone de parcare, înaintea zonelor de control autovehicule şi autocamioane. După zona de control se va circula pe o platformă betonată, spre unul dintre cele două puncte de îmbarcare. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare. În cazul în care este necesară staţionarea vehiculelor, a fost amenajată o zonă de parcare pentru 10 autocamioane, înaintea zonelor de control. (N.G.)

Share our work
Ucraina ar putea provoca un dezastru ecologic. Romania si R Moldova, in alerta

Ucraina ar putea provoca un dezastru ecologic. Romania si R Moldova, in alerta

Ministerul Mediului din România va analiza împreună cu ministerul omolog din Republica Moldova pericolul pe care îl reprezintă depozitul de deşeuri toxice de la frontiera vestică din Ucraina pentru apele Nistrului şi Delta Dunării.
„Avem o relaţie foarte bună cu ministrul Mediului din Republica Moldova şi vom intra într-o discuţie urgentă pentru a vedea cât de mare este pericolul la care se face referire în aşa fel încât să putem lucra pe prevenţie şi nu să se întâmple ceva şi apoi să intervenim pe cauză. Important e să lucrăm pe componenta de prevenţie”, a declarat vineri, în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Crişan, localitate din Delta Dunării, ministrul Mediului, Rovana Plumb. Comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, prezent la conferinţa de presă, a refuzat să comenteze informaţiile făcute publice de oficialii din Republica Moldova. Cei doi oficiali, alături de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, au susţinut vineri, la Crişan, o conferinţă de presă pe problemele Deltei Dunării.

Rezervor cu deşeuri toxice la Ivano-Frankivsk

Un rezervor cu deşeuri toxice din regiunea Ivano-Frankivsk, din vestul Ucrainei, se află într-o stare precară, pereţii acestuia având nevoie de o consolidare urgentă, în caz contrar ar putea provoca un dezastru ecologic pe Nistru, au tras un semnal de alarmă oficiali din cadrul Ministerului Ecologiei şi Mediului al Republicii Moldova. Viitura toxică ar putea ajunge şi în partea română a Deltei Dunării, au avertizat aceştia. Astfel, circa 2 milioane de tone de reziduuri toxice ar putea să se scurgă în Nistru, a avertizat avocatul poporului de la Chişinău, Aurelia Grigoriu.
Experţii moldoveni susţin la unison că rezervorul Dombrovski, din Ivano-Frankivsk, pune în pericol ecologia în întreaga regiune şi au cerut autorităţilor de la Kiev să ia măsuri urgente pentru a preveni un potenţial dezastru. „Rezervorul constituie o problemă mai veche. De mai mulţi ani purtăm negocieri cu partea ucraineană, dar fără niciun rezultat concret. Cu toate acestea, partenerii noştri ucraineni ar trebui să înţeleagă că dacă nu pot rezolva problema singuri atunci să ceară ajutor”, a afirmat ministrul moldovean pentru mediu Gheorghe Şalaru, care a subliniat că această chestiune este de o importanţă majoră atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova şi România.
În cazul unui dezastru, a spus el, va avea de suferit nu numai R.Moldova, unde vor rămâne fără apă teritorii întregi, inclusiv Chişinăul, ci şi regiunea Odesa din Ucraina, precum şi Delta Dunării din România. În acest context, ministrul Şalaru a menţionat că râurile Nistru şi Prut sunt principalele artere de apă ale republicii, care furnizează 80% din apa potabilă consumată pe teritoriul Moldovei. Ministerul Ecologiei şi Mediului de la Chişinău a anunţat organizarea în luna noiembrie a unei conferinţe internaţionale în capitala R.Moldova la care va fi abordată problema rezervorului de partea ucraineană a Nistrului.

Share our work
A trecut neobservata – Ziua Marii Negre

A trecut neobservata – Ziua Marii Negre

black_seaCa in fiecare an, de ziua ei, a ramas neobservata. Considerată cea mai izolată mare faţă de oceanul planetar, Marea Neagră se află în atenţia a trei proiecte derulate, în prezent, de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Astfel, proiectele reflectă activităţi legate de regiunea Mării Negre: Iniţiativa Regională Ramsar pentru zonele umede costiere ale Mării Negre, Black Sea Scientific Network şi ‘Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic din RBDD prin conştientizare, informare, vizitare’. În anul 1996, la finele lunii octombrie, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre. Documentul, conceput în spiritul Declaraţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi a Agendei 21, conţine un set cuprinzător de strategii şi măsuri pentru protecţia şi reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mări ale lumii. Planul reprezintă practic instrumentul prin care ţările riverane luptă pentru a proteja Marea Neagră împotriva poluării. Totodată, Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost semnată la Bucureşti, după şase ani de negocieri, în luna aprilie 1992, de reprezentanţii României, Bulgariei, Georgiei, Federaţiei Ruse, Turciei şi Ucrainei (care sunt Părţi la Convenţie). Depozitarul Convenţiei este România, iar Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost ratificată de ţara noastră prin Legea nr. 98/1992.

Share our work