Ucraina: Atac “ortodox” la Patriarhia Romana
Libertatea canonică a drept-credincioşilor români este călcată în picioare de pravoslavnicii din Ucraina. La recentul sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, au fost lansate acuzaţii şi atacuri la adresa Patriarhiei Române. Nemulţumirea ierarhilor ucraineni porneşte de la ridicarea şi sfiinţirea unei biserici româneşti pe teritoriul Ucrainei, la Hagi-Curda (Kamyshivka). Astfel, agenţia KARADENIZ PRESS informează că, în data de 26 august, în Sala Sinodală a Mitropoliei Kievului, s-a desfăşurat, sub patronatul Mitropolitului Volodymyr, sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei. Printre altele, sinodului i-a fost prezentat, de către şeful Departamentului de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aerhiepiscopul Oleksandr al Pereiaslav-Khmelnytskyi şi Vyshnevskyi, situaţia privind sfinţirea, la 16 iulie 2011, a Bisericii cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel, în satul Kamyshivka (Hagi-Curda), din raionul Izmail, regiunea Odesa, de către preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Oficialii Bisericii Ortodoxe Ucrainene susţin că Patriarhia Română nu s-a conslultat cu ierarhii săi şi nici nu a cerut aprobarea de a sfinţi biserica amintită, în jurisdicaţia canonică a Kievului.Participanţii la sinod au căzut de acord “că aceste acţiuni contravin ordinii canonice a Bisericii Ortodoxe şi că nu sunt deloc folositoare relaţiilor frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Ucraineană”. În consecinţă, sinodul a decis să îşi exprime îngrijorarea în legătură cu activitatea Mitropoliei Basarabiei (subordonată canonic Patriarhiei Române) în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De asemenea, sinodul a propus ca Mitropolitul Volodymyr al Kievului şi Ucrainei să trimită o scrisoare “corespunzătoare” Prea Fericitului Daniel, Patriarhul României.
Hagi-Curda, Biserica ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’
Pe 16 iule, la slujba de sfinţire a participat Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Biserica a fost construită cu sprijinul lui Nicolae Popa, secretarul general al Consiliului Mondial Român din SUA, care a donat peste 50.000 de dolari, şi al Departamentului pentru românii de pretutindeni. La eveniment vor participa mai mulţi studenţi din România şi Republica Moldova, informează Romanian Global News. Deşi teritoriul aparţine Ucrainei, în ţinutul istoric al Bugeacului (sau Basarabia de Sud) se face simţit şi astăzi spiritul românesc, ce s-a păstrat în vechile aşezări româneşti de ţărani moldoveni. Satul Hagi-Curda este o astfel de aşezare străveche, scrie Basilica.ro. Mândria sătenilor era Biserica ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’, ridicată în 1875 de episcopul cărturar al Dunării de Jos, Melchisedec Ştefănescu, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. După instalarea puterii sovietice, lăcaşul a fost mai întâi închis şi apoi demolat în 1979, pe locul său fiind înălţat Monumentul eroilor sovietici. Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reuşit reînfiinţarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române. După cum atestă o notaţie de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, acesta a fost înfiinţat prin unirea a mai multor cătune din zonă şi au format o aşezare mai mare, cu numele de Frumuşica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail. În anul 1947, autorităţile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagi-Curda în cea de Komîşivka. În anul 1954, regiunea Ismail a fost desfiinţată, iar localităţile componente au fost incluse în regiunea Odessa. În prezent, în Hagi-Curda locuiesc aproape 4.000 de oameni, 99% dintre ei fiind români.
Mitropolia Basarabiei, confruntata cu atacuri similare
Mitropolia Basarabiei a decis să răspundă, in luna iulie, la atacuri similare, lansate într-o publicaţie de protoiereul Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse. “Biserica românească din satul Kamâşovca-Kamyshivka (n.red. – Hagi-Curda, sudul Basarabiei, deocamdată Ucraina) aparţine aşa-numitei Mitropolia Basarabiei. Aceasta este situată pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse şi noi nu putem recunoaşte nici existenţa acestui lăcaş, nici slujbele care se efectuează acolo”, susţinea, pentru Regnum, Andrei Novikov. “Chiar dacă, în biserică, se oficiază slujbe de către preoţii hirotoniţi legal, acestea nu au o putere harică”, a afirmat Novikov, care considera că, „din punct de vedere politic, la mijloc sunt interesele României, care are pretenţii teritoriale în regiune”. Într-un comunicat intitulat “Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice”, Mitropolia Basarabiei răspunde acestor atacuri. În legătură cu declaraţiile protoiereului Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse, făcute, în data de 23 iulie 2011, pentru agenţia de ştiri REGNUM, potrivit căruia slujbele oficiate de către preoţii Mitropoliei Basarabiei, în biserica nou-sfinţită din Kamâşovka (Hagi Curda), raionul Ismail, „n-ar avea putere divină”, reluând, totodată, acuzaţiile nefondate şi pline de ostilitate la adresa Mitropoliei Basarabiei, numind-o „schismatică şi necanonică”, biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei precizează:
1. Mitropolia Basarabiei respinge hotărât orice acuzaţii şi atacuri privind canonicitatea sau validitatea slujbelor oficiate de clericii săi canonici.
2. Aceste atacuri asupra Mitropoliei Basarabiei sunt motivate secular-politic şi nu au nimic în comun cu adevăratul duh al Ortodoxiei, care este unul al păcii, al bunei înţelegeri, al împreună-lucrării şi al dragostei. Respectivele atacuri, evident românofobe, se produc în situaţia în care Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) desfăşoară de mai mulţi ani de zile activităţi de legitimare morală, încurajare şi susţinere făţişă a regimului politic ilegal şi banditesc instalat la Tiraspol. Astfel, prin faptele şi implicaţiile sale de natură politică, Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) subminează interesul firesc de bună-vecinătate şi de cooperare între Republica Moldova şi Ucraina. Mai mult, aceste fapte şi implicaţii politice sunt îndreptate împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
3. Mitropolia Basarabiei aminteşte tuturor că este o structură ortodoxă canonică, parte componentă a Patriarhiei Române, iar ierarhul ei este mitropolit canonic, membru cu drepturi depline al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei este Republica Moldova, având ca drept să primească sub oblăduirea sa părintească, la cerere liber exprimată, orice comunitate de etnici români ordodocşi din spaţiul ex-sovietic.
4. Unul dintre principiile de organizare a Bisericilor Ortodoxe este cel etnic (canonul 34 Apostolic). Acest principiu oferă oricărei comunităţi dreptul să aparţină de Biserica lor naţională autocefală. Aşa, etnicii ruşi de confesiune ortodoxă din Europa (inclusiv din Republica Moldova şi din Ucraina), precum şi cei din cele două Americi sau din Australia aparţin de Biserica Ortodoxă Rusă. Acelaşi situaţie este şi în cazul etnicilor sârbi, bulgari şi greci. În fiecare ţară europeană există comunităţi ortodoxe care aparţin de Bisericile lor naţionale. În această situaţie, este legitim să ne punem întrebarea: De ce consângenii noştri ortodocşi din Kamâşovka (Hagi Curda) n-ar avea aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi ortodocşi? Ce ne facem cu drepturile omului de a se ruga în limba maternă şi de a se afla în comuniune spirituală cu fraţii de un neam şi de o credinţă? De altfel, comunitatea din Kamâşovca (Hagi Curda) nu a încălcat nici o lege a statului ucrainean sau internaţională. Dimpotrivă, această comunitate, înzestrată cu personalitate juridică ucraineană, a fost înregistrată oficial de către Secţia pentru Problemele Religiilor din cadrul Administraţiei de Stat a regiunii Odesa, având denumirea: Parohia Ortodoxă Autonomă “Sfinţii Petru şi Pavel” din satul Komâşivka, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina. Potrivit Statutului său de organizare şi funcţionare înregistrat de autorităţile competente ale Ucrainei, parohia îşi alege în mod liber şi independent jurisdicţia canonică. Astfel, parohia a optat pentru jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).
5. Mitropolia Basarabiei aminteşte, de asemenea, în acest context că ameninţările împotriva credincioşilor săi de la Kamâşovka (Hagi Curda) au existat şi înainte de sfinţirea bisericii (16 iulie 2011), iar după sfinţire presiunile şi intimidările s-au intensificat. Asupra epitropului Vasile Iordăchescu se exercită diverse şi puternice presiuni, dumnealui fiind nevoit să facă faţă diferitor inspecţii. Mesajele venite de la Eparhia de Odesa (Patriarhia Moscovei), structură eclesiastică care desfăşoară, de ani buni, o campanie de deznaţionalizare a etnicilor români, urmăresc să-i descurajeze pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să fregventeze sfântul locaş al Mitropoliei Basarabiei. Cazul este ieşit din comun: ortodocşii sunt ameninţaţi de către ortodocşi. Este regretabil că asemenea lucruri se întâmplă în secolul XXI.
6. Mitropolia Basarabiei îi îndeamnă pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să nu se lase influenţaţi de neadevărurile formulate de către susnumitul cleric, făcute în numele Eparhiei de Odesa (Patriarhia Moscovei), şi nici de zvonurile otrăvitoare răspândite în localitate, ci să rămână în credinţa noastră strămoşească, să frecventeze biserica şi să fie alături de preotul lor, aducând împreună slavă lui Dumnezeu pentru binecuvântările primite.
7. Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Kamâşovca (Hagi Curda) este parte componentă a Episcopiei Basarabiei de Sud (Mitropolia Basarabiei), la care poate adera benevol orice parohie din sudul istoric al Basarabiei, cuprins în Euroregiunea moldo-română-ucraineană „Dunărea de Jos”. În acest context, Mitropolia Basarabie face apel la conducerea Euroregiunii „Dunărea de Jos” să monitorizeze respectarea drepturilor şi libertăţile religioase a credincioşilor din localitatea Kamâşovka (Hagi Curda).
8. Mitropolia Basarabiei rămâne deschisă spre dialog şi colaborare cu structura locală a Bisericii Ruse de la Odesa, pentru a depăşi orice neînţelegere, spre binele Ortodoxiei şi al Bisericii lui Hristos. Pericolul cel mare pentru comunitatea românească din Ucraina, ortodoxă de două mii de ani, ca şi pentru cea din Republica Moldova, îl constituie nu Mitropolia Basarabiei, ci prozelitismul sectar făcut în limba română de către misionari străini. Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice.
Duminică, 28 august 2011, în oraşul Nisporeni se va desfăşura ceremonia de inaugurare a complexului „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, proiect iniţiat cu ani în urmă şi adus la finalitate acum cu bunăvoinţa Domnului şi prin contribuţia numeroasă şi generoasă a populaţiei din Republica Moldova şi România, anunta Radio Vocea Basarabiei. Primul eveniment – slujba de sfinţire a Crucii, a Capelei, a Clopotniţei şi inaugurarea oficială a Complexului – va începe la ora 16.00, în Dealul Zghihara, înălţime care domină Nisporenii dinspre răsărit; cel de-al doilea va avea loc pe stadionul din localitate la ora 20.00 şi va consemna momentul solemn de Aprindere a Luminilor Crucii, urmat de un concert. Invitat să participe la slujba de sfinţire, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a binecuvântat în această misiune pe ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, PS Corneliu, Episcop al Episcopiei Huşilor. La eveniment au fost invitaţi să participe deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană, Preşedintele interimar al Republicii şi Preşedintele Parlamentului, Primul Ministru al Guvernului Republicii Moldova, miniştri, personalităţi ale vieţii publice din Republica Moldova şi din România. Crucea Mântuirii Neamului Românesc este fabricată din bare de metal, are o înalţime de 35 de metri şi este instalată la o cotă de 316 metri de-asupra nivelului mării. Sistemul de iluminare este bazat pe LED-uri – ultima realizare tehnologică a timpului în domeniu. Sistemul este compus din diode emiţătoare de lumină de înaltă fiabilitate care consumă energie electrică de 10 ori mai puţin decât lămpile incandescente, au o durată de exploatare de cel puţin 10 ani şi nu produc căldură. Lungimea emiţătoarelor de lumină montate pe toate cele patru laturi ale Crucii este de 140 de metri bandă cu diode flexibile. Intr-o scrisoare deschisă, adresată recent premierului Vlad Filat, 40 de personalitati din R. Moldova au cerut invitarea oficială, de către autorităţile de la Chişinău, a PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:
Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, asociaţie neguvernamentală, de cultură şi drept, cu peste 250 mii de aderenţi din Republica Moldova şi din afara ei, se adresează către Dvs. cu rugămintea să binevoiţi a face demersurile de rigoare privind invitaţia Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a sfinţi Complexul „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” de la Nisporeni, care a fost construit din donaţia familiei Dohotaru din Oneşti, România, şi din fonduri colectate prin intermediul radiodonurilor de la radioascultătorii postului de radio „Vocea Basarabiei”.