CC de la Chisinau a respins initiativa PLDM si PLR de organizare simultana a unui referendum in data alegerilor parlamentare

CC de la Chisinau a respins initiativa PLDM si PLR de organizare simultana a unui referendum in data alegerilor parlamentare

CC R. Moldova

Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a respins proiectul de hotarare pentru organizarea unui referendum privind modalitatea de alegere a presedintelui tarii, care urma sa fie organizat in ziua alegerilor, nu poate fi inaintat Parlamentului. Motivul invocat de judecatorii CC a fost pe ca initiativa nu respecta procedural normele constituționale. Potrivit magistratilor de CC, revizuirea articolelor la care face trimitere PLDM si PLR este constituționala, ea vine de la 37 de deputati din Parlament, adica o treime din numarul total al legiuitorilor, insa initiativa contravine exigențelor privind limitele temporale. Astfel spus, referendumul nu poate fi organizat la 30 noiembrie. Magistratii au explicat ca nu este respectat termenul de sase luni din momentul propunerii si pana la realizarea referendumului. De asemenea, CC a atentionat ca intrebarea supusa referendumului contine, de fapt, doua intrebari, cea referitoare la alegerea si, respectiv, la demiterea sefului statului.

O alta problema o constituie intrebarea formulata si textul constituțional din proiectul de lege.in intrebarea care se formuleaza se conțin doua chestiuni: „Sunteți de acord cu alegerea si demiterea presedintelui prin vot direct? ” Demiterea si alegerea presedintelui sunt incluse intr-o singura intrebare. Intrebarea generic formulata si textul proiectului de lege constituționala sunt diferite. Pe langa alegere si demiterea presedintelui, textul proiectului prevede si suspendarea din funcție a presedintelui ales de popor, ceea nu se regaseste in intrebarea generica supusa pentru referendumul constituțional. PLDM si PLR au depus saptamana trecuta o sesizare comuna la Curtea Constituționala, care se refera la organizarea unui referendum republican pentru revizuirea Constitutiei Republicii Moldova in partea ce tine de procedura de alegere si demitere a presedintelui Republicii Moldova prin votul direct al cetatenilor.

Share our work
Macedonia. Controverse pe marginea legii lustratiei

Macedonia. Controverse pe marginea legii lustratiei

MacedoniaCurtea Constituţională din Macedonia a anunţat miercuri că a suspendat o controversată lege zisă a lustraţiei pentru a discuta pe marginea unui articol care îi obligă pe intelectuali să spună dacă au fost colaboratori ai poliţiei politice comuniste.
Legea îi vizează pe demnitarii şi funcţionarii din administraţia de stat, dar şi pe ziarişti, angajaţi ai ONG-urilor, lideri religioşi, avocaţi şi profesori. În termenii articolului controversat, aceştia din urmă au obligaţia de a trimite autorităţilor, înainte de 31 ianuarie, o scrisoare autentificată la notar, în care să declare dacă au colaborat sau nu cu instituţia amintită în perioada în care Macedonia era inclusă în fosta federaţie iugoslavă comunistă, dezmembrată în anii 1990.
Guvernul a creat o comisie specială, după ce a primit la jumătatea lunii ianuarie 12.000 de scrisori, potrivit unui membru al comisiei, transmite Agerpres. Conform articolului de lege în cauză, dacă o persoană face declaraţii false în această privinţă, riscă să-şi piardă serviciul. Sesizată de opoziţia parlamentară de stânga, Curtea Constituţională urmează să dea un verdict în termen de două luni în legătură cu articolul litigios.

Share our work
Chisinau. AIE promite o solutie pentru criza politica

Chisinau. AIE promite o solutie pentru criza politica

Liderii AIEAIE va veni cu o soluţie cu privire la situaţia politică, până la 15 ianuarie, au anunţat joi seară liderii celor trei partide, la finele şedinţei Consiliului Alianţei. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, după 15 ianuarie, Alianţa va veni cu o poziţie clară, care să aibă ca finalitate alegerea preşedintelui. Preşedintele liberal-democraţilor a spus că AIE are o candidatură pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, însă decizia Curţii Constituţionale a făcut imposibilă înaintarea acesteia. Cu toate acestea, Vlad Filat a evitat să ofere nume. „Cel târziu la 15 ianuarie, AIE va veni cu agenda politică. De această dată, vom veni cu formula în care preşedintele sa fie ales. Regret că în acest proces de negocieri comuniştii au făcut un joc care nu reprezintă decât manipulare. Obiectivul dânşilor este declanşarea alegerilor anticipate. Timpul jocurilor şi al aşteptărilor sterile s-a terminat”, a adăugat Filat.
Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a menţionat că decizia Curţii Constituţionale a fost una corectă. El a adăugat că fracţiunea pe care o conduce rămâne deschisă pentru dialog, inclusiv cu PCRM, şi a adăugat că PL are o candidatură pentru preşedinţie, care va fi pusă în discuţie.
Liderul democraţilor, Marian Lupu, a spus că, chiar şi după decizia de azi a Curţii Constituţionale, el rămâne pe poziţia sa şi susţine că ceea ce s-a întâmplat la 16 decembrie nu contravine Constituţiei. „Au existat precedente la acest subiect, la alegerea preşedintelui Parlamentului în toamna lui 2009 şi în 2010, poate de o manieră mai puţin vizibilă”, a afirmat Lupu. Preşedintele PD a spus că va convoca duminică, 15 ianuarie, la ora 12.00, o şedinţă extraordinară a Legislativului, în care vor fi anulate o serie de hotărâri legate de scrutinul prezidenţial programat pentru duminică, inclusiv hotărârea ce ţine de organizarea şedinţei speciale.
Joi, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat scrutinul prezidenţial din 16 decembrie 2011 neconstituţional.

Share our work
Chisinau. Adio alegeri pe 15 ianuarie – Curtea Constitutionala a anulat tentativa din decembrie

Chisinau. Adio alegeri pe 15 ianuarie – Curtea Constitutionala a anulat tentativa din decembrie

R moldovaCurtea Constituţională a anulat organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în Republica Moldova.
Prin decizia sa de astăzi, CC a dat câştig de cauză deputatului Mihai Godea, care a cerut invalidarea turului din 16 decembrie pe motiv că deputaţii nu au păstrat secretul votului. După ce, la 23 decembrie, Parlamentul a luat act, printr-o hotărâre, de eşecul primului tur al prezidenţialelor, la 28 decembrie acesta a decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin la 15 ianuarie. Curtea Constituţională a R. Moldova a declarat neconstituţionale ambele hotărâri.
În pledoariile în faţa Curţii, reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului au argumentat că prevederea legală cu privire la secretul votului este un drept, nu o obligaţie. „Acesta a fost un mod al deputaţilor de a ţine un discurs”, a spus Vladimir Grosu, viceministru al Justiţiei. După anunţarea hotărârii CC, deputatul neafiliat Mihai Godea a spus că se aştepta la un astfel de verdict al Curţii Constituţionale, iar o altă hotărâre ar fi putut avea repercusiuni în cadrul tuturor tipurilor de alegeri. Mihai Godea a adăugat că actualul Legislativ s-a epuizat moral şi trebuie dizolvat.
Solicitat de Moldpres, Tudor Deliu, preşedintele comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui ţării, a comunicat că, după decizia CC, Legislativul va trebui să se întrunească şi să stabilească data alegerilor prezidenţiale ordinare. „Procedura va fi luată de la zero. Din păcate, legislaţia Republicii Moldova nu prevede în ce termen Legislativul va trebui să numească data alegerilor ordinare”, a opinat Deliu. El a adăugat că odată cu decizia Curţii nu mai există necesitatea ca AIE să se pronunţe asupra unei sau altei candidaturi pentru funcţia de preşedinte al ţării.
Consiliul AIE s-a reunit în şedinţă şi urmează să anunţe decizia alianţei cu privire hotărărea Curţii Constituţionale.

Share our work
Un presedinte pentru R. Moldova. Joi, ultima strigare

Un presedinte pentru R. Moldova. Joi, ultima strigare

presedintJoi expiră termenul limită în care candidaţii la funcţia de preşedinte al R. Moldova se mai pot înscrie în cursă, dar până în prezent, nu a fost înregistrat oficial nici un candidat. Tot joi, Curtea Constituţională se va pronunţa asupra sesizării deputatului Mihai Godea privind constituţionalitatea scrutinului din 16 decembrie 2011.
Dacă judecătorii vor decide că scrutinul din 16 decembrie a fost neconstituţional, atunci alegerile preconizate pentru 15 ianuarie nu vor mai avea loc, iar deputaţii vor fi nevoiţi să stabilească o nouă dată pentru alegerile ordinare. Tudor Deliu, preşedintele comisiei pentru desfăşurarea alegerilor, a menţionat că, până în prezent, nu a fost înregistrat oficial nici un candidat. „Leonid Talmaci, candidatul PCRM pentru preşedinţie, şi Oazu Nantoi, care şi-a anunţat ieri intenţia de a candida, au ridicat setul de acte necesare pentru înregistrare”, a spus Deliu.
Miercuri, analistul politic Oazu Nantoi şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Tot miercuri, fracţiunea PCRM a anunţat că îl va propune pentru funcţia de şef al statului pe fostul Guvernator al Băncii Naţionale, Leonid Talmaci. Iurie Muntean, deputat PCRM, a afirmat că formaţiunea din care face parte îl va înregistra pe Talmaci în cursa electorală, indiferent dacă acesta va fi sau nu va fi susţinut de toate partidele parlamentare.
Liderul socialiştilor moldoveni, Igor Dodon, consideră că Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi să susţină candidatul la preşedinţia ţării propus de PCRM. Socialiştii consideră că este meritul lor că au fost prezentate două candidaturi la preşedinţia R.Moldova. „Soluţia propusă de socialişti a permis deblocarea procedurii de alegere a preşedintelui şi s-a dovedit a fi cu adevărat unica opţiune realistă şi corectă în actualele circumstanţe politice. Ceea ce se întâmplă în aceste zile demonstrează justeţea soluţiei noastre”, anunţă grupul socialiştilor. Referindu-se la cei doi candidaţi, PSRM afirmă că îi apreciază pe amândoi, exprimând însă susţinere pentru candidatul propus de PCRM, Leonid Talmaci. Grupul Dodon aşteaptă o decizie a AIE, recomandând susţinerea candidaturii lui Talmaci.
Actele pentru funcţia de preşedinte la ţării pot fi depuse până joi, la ora 19.00, iar alegerile repetate ale şefului statului urmează să aibă loc la 15 ianuarie. Pentru a fi înregistrat de către comisie, candidatul la funcţia de şef al statului trebuie să fie susţinut de cel puţin 15 deputaţi. În plus, setul de acte necesare pentru a candida la funcţia de şef al statului mai include consimţământul scris al candidatului şi certificatul lui de sănătate, eliberat de instituţia medicală abilitată, declaraţia despre toate veniturile candidatului din anii 2010-2011, datele biografice ale candidatului, copia buletinului de identitate.

Share our work