de Isac Mihai | oct. 19, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Comrat, capitală culturală a CSI
Municipiul Comrat, reședința UTA Gagauz-Yeri din Republica Moldova, a fost desemnat capitală culturală a Comunității Statelor Independente (CSI) pentru anul 2023. Decizia a fost luată la şedinţa şefilor de stat din CSI, desfăşurată la finele săptămânii trecute în regim online, relatează mass-media regională.
Programul interstatal „Capitalele culturale ale Comunităţii” a fost lansat în anul 2011 şi, până în prezent, a fost realizat în majoritatea ţărilor membre CSI.
Pentru desemnarea oraşului cu acest titlu, în ţările membre se desfăşoară proceduri de selectare, în urma cărora este înaintată propunerea privind oraşul-candidat, la Consiliul pentru colaborarea umanitară al CSI.
Comrat este un oraș cu statut de municipiu, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova. Orașul este situat în sudul țării și are o populație de peste 20.000 de locuitori.
Limba rusă are statut oficial în autonomie. Regiunea găgăuză este cunoscută pentru sentimentele pro-ruse ale populației. Partidele de stânga, cu platforme electorale pro-ruse, au câștigat toate alegerile din ultimii 30 de ani. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | nov. 22, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Președintele R. Moldova Igor Dodon, discurs în fața camerelor în Duma de Stat a Rusiei, 21 noiembrie 2018.
De ani buni de zile, PSRM nu reușește să ofere niciun lider autentic în afară de Igor Dodon. Și pentru aceste alegeri parlamentare, Dodon va călca din nou pe litera constituției și va juca rolul de locomotivă pentru partidul pe care de facto încă îl conduce.
Pentru el, legea supremă s-a dovedit de mai multe ori doar o chestiune arbitrară ce poate fi încălcată în picioare. O mentalitate pe care Dodon o perpetuează și epoca sovietică până în ziua de azi.
Poziționarea sa, la mitingul din 18 noiemberie, ca cel care îi așteaptă pe ceilalți lideri ai formațiuni în capul străzii ce dă în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dă măsura imagologică a cine este cu adevărat șeful în PSRM.
Igor Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine personală către partid, ci l-a ținut mai degrabă prizonier al propriilor interese. Nu a încurajat ridicarea vârfurilor din PSRM, deoarece în calitate de fost uzurpator al bătrânului Vladimir Voronin, îi este frică că într-o zi vor urma și alți tineri mai energici care îl vor detrona. Îi vor rupe partidul și îi va lua puterea prin mașinațiuni.
Dodon vede în PSRM doar un vehicul prin care își poate realiza visul. Acela de a deveni un președinte omnipotent pe modelul lui Lukașenko în Belarus sau Putin în Rusia, ceilalți de sub el fiind doar niște obedienți executanți.
În aceste alegeri parlamentare, Dodon a început deja să se comportent ca un agent de campanie pentru PSRM încă de la începutul toamnei. Atunci, Dodon a negociat cu oligarhul rus Konstatin Malofeev aducerea la Chișinău a Congresului Mondial al Familiei, un eveniment electoralo—ultraconservator pentru pe care Kremlinul îl păstorește din spate de ani buni de zile printr-o mână de „idioți utili”.
De altfel, Dodon a zburat din nou la Moscova, acolo unde a cerut din nou ajutorul Rusiei pentru aceste alegeri. Își va face câteva poze în care își va asocia imaginea cu o serie de lideri de la Moscova și va vorbi cu diaspora moldovenească de acolo. Marea lor majoritate sunt votanți de stânga pro-ruși și este poate cel mai fidel electoral al PSRM, astfel că Dodon a ales să acorde atenție primară acestui segment.
PSRM funcționează în continuare ca un colhoz politic subordonat figurii unui soi de pseudo-dictator populist. Plata dinspre neacealnic este generoasă și nimeni nu are obiecții sau ambiții de mai mult. Deocamdată, totul se păstrează în limite rezonabile.
Socialiștii nu au reușit să crească organic, ci doar ca alternativă oarbă la actuala guvernare care nu a rezolvat prea multe probleme în rândul populației, dar au flurat tot timpul steagul UE, susținând declarativ că s-ar afla sub valorile lui.
Dodon este doar un cărător politic al proiectului Moscovei la Chișinău de a îndepărta acest stat de drumul european. Rolul nu este de a construi, ci de a dărâma. De a face opoziție la orice tentativă de occidentalizare a spațiului R. Moldova. O mentalitate retrogradă care convine de minune Moscovei de a ține R. Moldova ostatică intereselor de pe orbita sa.
Personalitatea sa este una slugarnică, demnă de puțin respect, fapt pe care îl arată mai toți liderii CSI, dar și presa rusă care scrie despre el că este un „băgăcios”. Un copil agitat ce se chinuie să facă poze cu cei mari. Un fel de „domnul Goe” Dodon care face asta atât la Moscova, cât și de fiecare dată când apucă, in corpore, să participe la câte vreun eveniment de mari dimensiuni, așa cum a fost cel recent de la Paris, atunci când s-a marcat trecerea a 100 de ani de la finele Primului Război Mondial.
Republica Moldova are viitor numai dacă scapă de cei ca Dodon și PSRM și atât timp cât alege calea europeană cu adevărat. Cu forțe politice proaspete care să dea un nou impuls acestui parcurs și cu care Bruxelles-ul poate comunică fără rezerve și suspiciuni de iluzionism politic a la russe.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ucraina reneagă CSI
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a propus Guvernului de la Kiev să pregătească documentația necesară privind încetarea oficială a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poroșenko și-a exprimat poziția în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului. „Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participării noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizația de la Minsk”, a spus Poroșenko.
Demers politic
În același timp, președintele Ucrainei a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat în scopul verificării dacă se respectă interesele naționale ale statului. „Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.
CSI a fost fondata în decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.
Ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.
În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.
GUAM, relansat pe axa Chișinău-Kiev
GUAM pe val
Republica Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) în anul 2018, va organiza în luna iunie o reuniune a prim-miniştrilor statelor GUAM, precum şi un forum de afaceri, care va întruni reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu.
Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au relatat anterior pentru Infotag, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că despre aceasta s-a discutat la întrevederea la Chişinău a ministrului Tudor Ulianovschi cu secretarul general al GUAM, Altai Efendiev.
«Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al GUAM, abordează acest for drept o platformă pentru intensificarea şi amplificarea colaborării în cadrul organizaţiei», a spus ministrul, vorbind despre priorităţile RM în acest context.
Tudor Ulianovschi şi Altai Efendiev au avut un schimb de opinii privind formatul de colaborare GUAM +, care include diverse proiecte de colaborare între GUAM şi partenerii tradiţionali, în special, SUA şi Japonia, dar şi perspectivele dezvoltării unor relaţii cu membrii Grupului Vişegrad.
Agendă ambițioasă
În opinia ministrului de Externe de la Chișinău, scopul principal al acestui segment de activitate al GUAM este elaborarea şi implementarea proiectelor concrete în diverse domenii. Potrivit comunicatului, secretarul general al GUAM a spus că agenda propusă de preşedinţia în exerciţiu a RM este una «ambiţioasă, cu spirit practic în activitatea organizaţiei, care urmează să se soldeze atât cu rezultate palpabile pentru cetăţenii statelor-membre, cât şi să aprofundeze colaborarea statelor-membre al GUAM în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale».
Republica Moldova deţine preşedinţia rotativă în GUAM începând cu 1 ianuarie 2018, iar vizita Secretarului General al organizaţiei are drept scop examinarea în comun cu autorităţile ţării noastre a diverselor aspecte ce ţin de exercitarea preşedinţiei şi de activitatea organizaţiei.
Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică este o iniţiativă regională formată din patru state: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova. Aceasta a fost constituită la 23 mai 2006 la summit-ul GUAM de la Kiev, când şefii statelor au semnat Statutul Organizaţiei. Printre obiectivele sale principale se numără stabilirea valorilor democratice; asigurarea statului de drept şi respectarea drepturilor omului; asigurarea dezvoltării durabile; consolidarea securităţii şi a stabilităţii internaţionale şi regionale; aprofundarea integrării europene pentru a crea un spaţiu comun de securitate, precum şi extinderea cooperării economice şi umanitare. (M.B.)
de Madalin Necsutu | nov. 18, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Sub lozinca „Moldova are viitor!”, Dodon a devenit noul președinte al R. Moldova. Campania sa electorală s-a bazat în totalitate pe „black PR”, minciuni și atacuri murdare la persoană. Nimic nou și spectaculos până aici. Însă toate adunate nu fac decât să coloreze un tablou sinistru a ceea ce va urma pentru acel viitor atât de trâmbițat al R. Moldova. Unul pictat în toate cele 50 de nuanțe de cenușiu și încă ceva pe deasupra.
Să le luăm pe rând. În primul rând, Dodon a ales să meargă pe o carte a închiderii de culoare cu singurii său vecini – România și Ucraina. Acesta a folosit sperietoarea unionismului pentru a câștiga voturile așa-zișilor patrioți de teapa sa. Unii cu filii rusești și o fobie indusă față de România. Nu se așteaptă nimeni ca relațiile dintre București și Chișinău să fie înghețate pe acest considerent, dar cu siguranță România va menține un contact minimal cu „prezidentul” Dodon, pe care îl consideră doar copia mai infantilă a lui Vladimir Voronin. Nici cu Kievul lucrurile nu vor sta diferit. Ucraina nu se simte confortabil cu un lider pro-rus la Chișinău pe fundal tensiunilor din estul teritoriul său și cu militarii ruși din regiunea transnistreană în coasta sa.
Nici bine cocoțat în funcția supremă, Moscova a și început să-i trasee linii politice clare lui Dodon. Mai mulți oficiali ruși au declarat deja că dosarul transnistrean depinde statutul de confederație pe care speră că Dodon îl va implementa. Unul care, după spusele, șefului comisiei din Duma de Stat pentru CSI, Leonid Kalașnikov, ar putea deveni chiar model pentru Georgia și Ucraina, țări cărora Moscova „le-a băgat deja mortu-n casă” în zonele separatiste de pe teritoriilor lor. De altfel, Moscova i-a și desenat pașii ce îi are de făcut: să aleagă un nou Consiliu al Securității, să anunțe un referendum privind integrarea eurasiatică și să încerce să aleagă un nou Parlament. Nici bine confirmat în funcție, Dodon a rezonat cu gândurile Moscovei și și-a intensificat retorica privind declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Așa că totul decurge cum vrea scenaristul, iar marioneta execută mișcările trasate cu o audiență care fie îl sprijină orbește, fie nu și-a revenit din șoc.
Alegerea lui Dodon va duce inevitabil la divizarea și mai adâncă a societății, în ciuda gargarei de „președintele tuturor” sau a clișeul repetat obsedant că el îi „stimează pe toți”. O „stimă” care se va repercuta în măsuri precum federalizarea R. Moldova, fără acceptul populației, și un referendum pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică. Așa intenționează să-i umple Dodon pe toți de stimă.
Ceea mai mare constantă a acestei campanii a fost frica. Stimulent esențial prin care Dodon și-a mobilizat electoratul. Mai grav este că frica i se întipărește involuntar în discurs și lui Dodon. Încă din campanie acesta a încercat să facă paralele coloristice cu fularul galben purtat de Maia Sandu, spunând că această pregătește un nou Maidan la Chișinău. De altfel, la primele proteste de după alegeri, acel președinte care pozează într-un lider autoritar a arătat semne de slăbiciune, spunând că spiritele ar putea să se încingă și că „nimeni nu ar trebuie să se joace cu focul”. Ba mai mult, a spus că votanții săi nu așteaptă decât un semn pentru a declanșa contra proteste. Un președinte dominat la rândul său de sentimente de frică, nu poate fi decât un președinte slab. Unul gata să reprime în forță orice tentativă de a-i recunoaște puterea după o campanie cu multe probleme.
Nu în cele din urmă, matematica ne arată că Dodon a câștigat cu ajutorul electoratului găgăuz și transnistrean, ambele cu puternice tendințe separatiste față de autoritățile constituționale de la Chișinău, bașcă al cărui reprezentant va fi tocmai Dodon.
Continuare pe EvZ Moldova
de Razvan Iorga | iun. 26, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Inainte semnarii Acordului de Asociere la UE a Republicii Moldova, Rusia face presiuni imense pe toate nivelurile la adresa Chisinaului. Primul vizat este dosarul transnistrean, acolo unde Moscova a cerut joi amanarea urmatoarei runde de negocieri in formatul 5+2, care a fost propusa de emisarul special OSCE Radojko Bogojevici pentru perioada 17-18 iulie, pana la toamna, in septembrie, a anuntat un oficial rus de rang inalt, relateaza agentia Itar-Tass in pagina electronica. Este necesara pregatirea unei agende in vederea acestor „consultari” si sa se dea partilor timp sa lucreze la ea, a declarat miercuri ambasadorul Serghei Gubarev, citat de sursa mentionata. „Am trimis o scrisoare si am propus amanarea consultarilor pana in septembrie”, a precizat el, precizand ca Tiraspolul impartaseste punctul de vedere rus.
Anterior, emisarul special OSCE Radojko Bogojevici a propus organizarea urmatoarei runde a negocierilor intre Republica Moldova si Transnistria – cu OSCE, Rusia si Ucraina ca mediatori, UE si Statele Unite ca observatori – pentru perioada 17-18 iulie. Rusia „nu vede niciun motiv sa fie organizate negocieri de dragul negocierilor”, a apreciat Gubarev. „Am revenit la etapa initiala, in care partile formuleaza pretentii”, a continuat el. in opinia sa, „sarcina esentiala este ca intalnirile noastre sa fie eficiente. Daca runda din iulie nu conduce la niciun rezultat, acest lucru va discredita negocierile”. Negocierile in formatul 5+2 au fost intrerupte la sfarsitul lui 2006. Chisinaul si Tiraspolul au reluat dialogul cu asistenta Rusiei doi ani mai tarziu, la nivel de reprezentanti politici. in martie 2009, negocierile au fost reluate in urma unei intalniri trilaterale intre presedintii Rusiei si R. Moldova cu liderul regiunii separatiste moldovene Transnistria. in cadrul unor intalniri la Moscova, Vilnius anul trecut si la Dublin anul acesta, partile au fost de acord sa reia negocierile. Pe agenda acestor negocieri se afla trei seturi de probleme, si anume socio-economice, umanitare si privind drepturile omului, probleme de securitate si ajungerea la un acord cuprinzator – inclusiv la nivel institutional si politic.
Noile declaratii ale oficialilor de la Moscova intervin in contextul in care Republica Moldova, Ucraina si Georgia, trei foste republici sovietice, urmeaza sa semneze vineri acorduri de asociere cu Uniunea Europeana, un lucru care irita Moscova din cauza ca cei trei fosti sateliti sovietici urmeaza sa iasa din sfera sa de influenta. De asemenea, Moscova a amenintat miercuri ca va adopta „masuri de protectie” in cazul in care acordurile de asociere semnate de catre cele trei tari din Europa de Est vor „dauna” economiei ruse.
Avertisment economic
Cu toate acestea, pachetul de sanctiuni pregatit de la Moscova se va extinde cel mai probabil si in zona economica. Rusia a avertizat miercuri ca va introduce „masuri de protectie” daca se va dovedi ca Acordurile de Asociere ce urmeaza sa fie semnate vineri intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, Ucraina si Georgia ii vor afecta economia, a declarat seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, citat de Itar-Tass. „Important este sa intelegem un lucru, de indata ce acordurile semnate de partenerii nostri din zona de liber schimb CSI cu Uniunea Europeana vor intra in vigoare, si ne vom da seama ca ele afecteaza negativ asupra functionarii zonei de liber schimb CSI, in acest caz la sigur vom lua masuri de protectie, in conformitate cu normele OMC”, a spus Lavrov. Potrivit Ministrului rus de Externe, Rusia este gata sa participe la consultari „in orice format”.
