de Isac Mihai | nov. 21, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Euromaidan, punct de cotitura in istoria recenta a Ucrainei
Ucraina a marcat cea de-a cincea aniversare a mişcării de protest Euromaidan, care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, într-o schimbare de direcţie a ţării către UE și Occident, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Succesorul lui Ianukovici, Petro Poroşenko, care a venit la putere cu promisiunea de a duce Ucraina în Uniunea Europeană (UE), a participat la ceremonia solemnă de la Kiev pentru omagierea celor peste 100 de oameni care şi-au pierdut vieţile în timpul protestelor din 2013-2014. Din 2014, ziua de 21 noiembrie în Ucraina este oficial sărbătorită ca „Zi a Demnitatii și Libertății”. Sărbătoarea este dedicată, de asemenea, și ”revoluției portocalii”, care a început tot intr-o zi de 21 noiembrie (în 2004).
„Astăzi Ucraina celebrează a cincea aniversare a Revoluţiei Demnităţii – Euromaidan – protestul paşnic pentru viitorul nostru european”, a declarat Poroşenko, într-un discurs separat susţinut în regiunea nordică Jitomir. „Demnitatea şi libertatea nu sunt pentru ucraineni simple cuvinte. Pentru poporul nostru acesta este sensul vieţii în decursul tuturor acestor secole. Lupta pentru pământul nostru, pentru neatârnare, pentru independenţă”, a spus el, într-un discurs considerat electoral de mass-media de la Kiev.
Mișcare de protest
Mişcarea de protest, care a avut loc în Piaţa Independenţei din Kiev (n.r.: Maidan Nezalejnosti în ucraineană), a durat mai multe luni, până în februarie 2014, când Ianukovici a fost destituit prin vot parlamentar.
Autorităţile ucrainene l-au acuzat pe Ianukovici că le-a ordonat forţelor de ordine să tragă în protestatari. Viktor Ianukovici a fugit în Rusia, fiind în acest moment internat în spiatal.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină se află la cel mai scăzut nivel din toate timpurile în condiţiile în care Ucraina îşi continuă cursul independent faţă de fostul său conducător sovietic, Moscova.
Rusia a reacţionat la destituirea lui Ianukovici prin anexarea Peninsulei Crimeea din sudul Ucrainei, veche bază a Flotei Ruse de la Marea Neagră.
În acelaşi timp, un conflict separatist prorus a izbucnit în cele mai estice două regiuni ale Ucrainei, Lugansk și Donețk, lângă frontiera cu Rusia. Mai mult de 10.000 de oameni au fost ucişi până acum în acest conflict, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
S-400, de veghe în Crimeea
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.
Peste 32 de mii de militari ruși sunt desfășurați în peninsulă
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Anterior, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO avertizează Kremlinul
NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.
Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.
Preocupări NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.
S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.
Asigurări ruse
Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 19, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri
Vladimir Putin a identificat autorii morali ai atentatului de la Kerci: globalizarea și SUA
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că masacrul comis la un liceu tehnic din Kerci, Crimeea, unde un elev a ucis 20 de persoane, după care s-a sinucis, este rezultatul ‘globalizării’, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Este rezultatul globalizării. Pe reţelele sociale, pe internet. Vedem că există o întreagă comunitate care a fost creată. Totul a început cu evenimentele tragice din şcolile din Statele Unite’, a spus Putin.
Fosta iubită a elevului de 18 ani care a deschis focul miercuri la liceul din Kerci la care învăţa a declarat că băiatul a vrut să se răzbune pe elevii care l-au umilit şi că el nu mai voia să trăiască. ‘El a spus că nu mai are încredere în oameni după ce colegi din clasa lui începuseră să-l umilească pentru că nu era ca ceilalţi’, a afirmat adolescenta în vârstă de 15 ani, sub rezerva anonimatului, citată de canalul de televiziune rus RT. Din acest motiv, Vladislav (numele ucigaşului) ‘nu mai voia să trăiască’ şi a vrut să se răzbune, a adăugat ea.
Martorii lui Iehova, influență criminală
Vladislav Rosliakov, un elev în vârstă de 18 ani, a fost identificat de autorităţi drept autorul atacului de miercuri în care 20 de persoane au fost ucise şi cel puțin 54 au fost rănite într-un liceu tehnic din Kerci, în peninsula Crimeea anexată în 2014 de Rusia.
Cotidianul Kommersant a afirmat că tânărul ‘a crescut într-o familie destul de săracă’: tatăl lui, cu handicap, nu locuia cu mama băiatului. Femeia lucrează într-o clinică şi este membră a Martorilor lui Iehova, organizaţie considerată ‘extremistă’ şi interzisă în Rusia.
Autorităţile ruse au declarat joi că elevul care a comis masacrul din liceul din Crimeea a avut probabil un complice. ‘Că a acţionat singur la faţa locului este de înţeles, însă pregătirile pentru ceea ce a urmat, în opinia mea şi a colegilor mei, nu le-ar fi putut face singur’, a declarat liderul prorus al Crimeii, Serghei Aksionov, citat de agenţia Tass.
Bilanț confuz
Primele rapoarte ale autorităților locale și ale serviciilor de securitate ruse, citate de mass-media regională, dau cifre diferite despre totalul victimelor, pe fondul confuziei generale. Până în acest moment mass-media a relatat că în urma atacului asupra colegiului din Kerci au murit cel puțin 18 persoane, majoritatea studenți ai colegiului. Surse anonime, citate pe rețelele sociale, au vehiculat un număr de cel puțin 30 de morți, inclusiv studenți și cadre didactice.
Directoarea Colegiului Tehnic din Kerci, un oraș de aproximativ 140 de mii de oameni din estul peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a declarat că instituția sa a suferit un atac terorist, comparând atacul cu criza de la Beslan.
O versiune vehiculată inițial de autoritățile locale acredita o explozie de gaze, în timp ce localnicii menționează pe rețelele sociale explozia repetată a unor grenade, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor colegiului atacat. Potrivit presei locale, martorii oculari și elevii colegiului au auzit mai multe explozii, iar ferestrele clădirilor s-au făcut ţăndări. Ulterior, autoritățile separatiste au mai declarat că mai multe explozii s-au datorat unor butelii de gaze, fapt dezmințit ulterior.
Kremlin: posibil atac terorist
Dmitry Peskov, purtatorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, a declarat anterior că serviciile de securitate anchetează posibilitatea unui atentat, pe fondul speculațiilor repetate vehiculate în mass-media rusă cu privire la existența în sânul populației tătare din peninsula Crimeea a unor celule radicale teroriste. Mass-media federală rusă a precizat că Moscova consideră acesta un atentat terorist, președintele Vladimir Putin dispunând serviciilor de spionaj rusesc să demareze o anchetă.
„În mod operativ a fost stabilită identitatea tânărului care a intrat în colegiu chiar înainte de incident, care ţinea în mână o armă de foc, conform imaginilor de pe camerele de supraveghere. S-a stabilit că acesta este Vladislav Rosliakov, de 18 ani, elev în anul patru la respectivul colegiu’, a indicat purtătoarea purtătoarei de cuvânt a comitetului de anchetă rus de pe lângă Parchetul General de la Moscova, Svetlana Petrenko, citată de mass-media.
Menționăm că majoritatea populației tătare s-a opus anexării de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol, susținând menținerea acesteia în cadrul Ucrainei. Această posiție a dus la declanșarea unei campanii de arestări în rândul activiștilor și liderilor tătari, doi dintre aceștia, Mustafa Djemilev și Refat Ciubarov, primind interdicție de a intra pe teritoriul crimeean.
Arme din belșug
În urma evenimentelor din primăvara anului 2014, care au dus la anexarea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, în regiune au avut loc acțiuni ale unor structuri paramilitare, susținute de către forțele speciale ale Federației Ruse, așa-numiții omuleți verzi. În timpul confuziei generate de retragerea rapidă a contingentelor militare ucrainene, un mare număr de arme au fost sustrase din depozitele militare, serviciilor de securitate și poliției.
Concomitent, Crimeea era recunoscută și înainte de 2014 pentru proliferarea unor structuri paramilitare căzăcești pro-ruse, care dispuneau de armament ușor, membrii lor efectuând exerciții regulate.
Atentatorul, Vladislav Rosliakov, este un recunoscut susținător al politicii ruse ăn Crimeea și Donbass, conform postărilor acestuia de pe rețelele sociale, publicate de mass-media rusă federală și regională.
Pe fondul acestor particularități și a acecsului ușor la arme, atentatul de astăzi de la Kerci nu este o surpriză pentru observatorii situației din regiune.
Părinții asasinului, sancționați
Părinții elevului Vladislav Rosliakov, care a comis masacrul de la Colegiul Tehnologic de la Kerci, vor fi amendați cu 500 de ruble pentru îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor părintești. Informaţia în cauză a fost comunicată „Izvestia” făcînd referire la o sursă anonimă. Potrivit interlocutorului publicației, pe numele părinților a fost întocmit un protocol cu privire la infracțiunea administrativă, însă acesta le va fi înmînat numai după înmormîntarea fiului lor, care s-a sinucis. Totodată, se știe că în momentul crimei, Rosliakov avea 18 ani şi el nu se încadrează în categoria minorilor, menționați în articolul relevant din Codul administrativ. O sursă apropiată investigației a comunicat ca Rosliakov tatăl l-a caracterizat pe fiul său ca fiind o persoană educată şi neagresivă, dar destul de retrasă. Bărbatul nu comunica, practic, cu fiul, căci în ultimii ani nu locuia cu el. Din articolul 5.35 al Codului cu privire la contravențiile administrative rezultă că părinții pot fi pedepsiți cu o amendă în mărime de la 100 la 500 de ruble pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor de întreținere, educare sau instruire a minorilor. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov-supărat-pe-NATO
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană, relatează mass-media franceză, citată de KARADENIZ PRESS. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina va construi o bază militară în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei, afirmă Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, afirmă şeful Statului Major al armatei ucrainene.
Ucraina, care acuză Rusia că a intensificat controalele maritime şi împiedică trecerea a zeci de nave ucrainene, intenţionează să construiască o bază militară în zona Mării Azov, la Berdyansk. Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei.
Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev
Nave vechi
La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea.
Cele două bătrâne nave, care au fost construite în anii 1970 și și utilizate de forțele navale sovietice, iar ulterior de flota militară a Ucrainei, se doresc a fi un răspuns politic la acțiunile ruse de impunere a unui control politic, economic și militar cât mai strict asupra Mării Azov. Încercarea timidă a Kiev-ului de creare a unei flote militare viabile în Marea Azov se mai bazează și pe desfășurarea în regiune a două vedere mici blindate de artilerie, de producție proprie, care au fost aduse, la începutul lunii septembrie, la Berdyansk, pe cale auto. La acestea se vor alătura, cel mai posibil și una dintre cele două nave de patrulare model Island, preluate de către Ucraina de la Statele Unite, unde au fost utilizate de Garda de Coastă americană.
Concomitent, autoritățile ucrainene au început alocarea unor resurse suplimentare pentru construirea unei infrastructuri specifice și formarea unor unități specializate de infanterie marină, rachete, artilerie de coastă, scafandri de luptă, aero-navale și alte unități de profil care să consolideze viitoarea flotă militară a Ucrainei din Marea Azov. Surse militare ucrainene au precizat că viitoarea structură navală va avea mai multe baze permanente, inclusiv la Mariuopol și Berdyansk, principalele porturi ucrainene de la Marea Azov.
Comandamentul Forțelor Navale ucrainene a acuzat Federația Rusă de „crearea de incidente periculoase” în legătură cu transferul navelor în Marea Azov, pe fondul unei prezențe masive a navelor și aeronavelor militare ruse în timpul deplasării navelor ucrainene, avioanele ruse manevrând agresiv. (Mihai Isac)
