de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Ucraina, Ucraina
Ucraina asteapta o noua ofensiva rusa in luna decembrie
Ambasadorul ucrainean la București, Oleksandr Bankov, consideră că o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei la Marea Azov poate duce, în cele din urmă, la închiderea accesului părții ucrainene la Marea Neagră, relatează agenția RADOR, citată de mass-media. „Moscova are astfel de planuri și acest lucru se poate constata analizând informațiile despre concentrarea de trupe la frontiera cu Ucraina. Rusia pregătește o ofensivă” – a avertizat diplomatul, la o întâlnire cu presa, organizată la ambasada fostei republici sovietice la București. Bankov a precizat că, potrivit informațiilor pe care le dețin serviciile secrete ucrainene și partenere, Rusia planifică să desfășoare o ofensivă împotriva Ucrainei în cursul lunii decembrie 2018.
Război de sărbători
„Este o perioadă în care lumea își concentrează atenția pe altceva. Vin sărbătorile, concediile. Rusia profită de context, știind că mobilizarea partenerilor pentru o reacție sau un răspuns la o ofensivă este mai dificilă în această perioadă” – a explicat Oleksandr Bankov, citat de RADOR, preluat de mass-media. Întrebat în ce mod ar putea organiza forțele ruse o ofensivă împotriva Ucrainei, ambasadorul a sugerat că poate fi vorba despre un scenariu similar celui aplicat de Rusia împotriva Georgiei, în 2008, când militarii ruși i-au provocat pe georgieni. Atunci, trupele georgiene au tras în legitimă apărare, reacția respectivă fiind considerată de ruși un pretext, un motiv pentru o intervenție în forță.
Militarizare masivă
Ambasadorul a mai atras atenția asupra militarizării Crimeii după anexarea ilegală de către Rusia, menționând că numărul militarilor din peninsulă a ajuns la 44.000, de la 23.000 câți erau înaine ca acest teritoriu ucrainean să fie ocupat de Federația Rusă, în primăvara anului 2014. „Rusia are nevoie de acces terestru către Crimeea, mai ales în condițiile în care aprovizionarea peninsulei este un proces foarte complicat. Ucraina continentală nu mai furnizează apă în Crimeea, regiunea întâmpinând probleme în acest sens inclusiv în domeniul irigațiilor. Iar podul peste strâmtoarea Kerci, construit ilegal de Rusia și pe unde partea rusă furnizează acum apă în Crimeea, a început să aibă probleme de rezistență” – a remarcat Oleksandr Bankov, explicând de ce este important pentru Rusia să aibă acces pe uscat spre peninsula anexată.
Incident naval
În pivința atacului pe care Rusia l-a lansat, pe 25 noiembrie, asupra unor vase militare ucrainene în Marea Azov, diplomatul a atras atenția că „trebuie să fim foarte atenți la termenii cu care operăm”. Potrivit ambasadorului, Moscova afirmă că forțele sale au tras înspre marinarii ucraineni după ce aceștia ar fi „încălcat legislația rusă, intrând în apele teritoriale rusești”, însă, dacă analizăm mai bine situația, observăm că Rusia și-a însușit aceste ape în contextul anexării Crimeii, ceea ce înseamnă că a făcut-o în mod ilegal și împotriva dreptului internațional. Cu toate acestea, ambasadorul menționează că, ținând cont de acordul din 2003 dintre Ucraina și Rusia, care vorbește despre cooperarea în folosirea în comun a Mării Azov și a strâmtorii Kerci, partea ucraineană a notificat în prealabil partea rusă cu privire la faptul că navele sale vor tranzita zona. În acest context, Oleksandr Bankov a amintit că Moscova a răspândit în ultimele zile ideea că Ucraina nu a atenționat Rusia despre mișcarea vaselor respective și că acestea ar fi intrat în apele rusești, cu toate că zona respectivă nu aparține Rusiei. Potrivit ambasadorului, Ucraina nici nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară.
Strategia terorii
Oleksandr Bankov susține că atacul Rusiei asupra vaselor militare ucrainene face parte din planul Moscovei de a tensiona și mai mult situația din regiune. În acest sens, diplomatul ucrainean menționează că Rusia a desfășurat 200 de avioane de război în zona Rostov, la frontiera cu Ucraina. Ținând cont de această amenințare, diplomatul ucrainean a subliniat că pentru țara sa este important sprijinul internațional. „Nu ne mai așteptăm doar la declarații politice de susținere. Apreciem și declarațiile, dar, în situația pe care o avem acum, nu este suficient. Este necesară o prezență militară consolidată în Marea Neagră. Sunt necesare sancțiuni, pentru că, deși Rusia nu recunoaște, acestea produc efecte” – a remarcat ambasadorul Ucrainei la București.
Sprijin românesc
În privința sprijinului României, Oleksandr Bankov a apreciat că partea română este foarte vocală în cadrul NATO atunci când este vorba despre întârirea prezenței militare în zona Mării Negre. „Avem în acest sens sprijinul necondiționat din partea României. Prezența militară în Marea Neagră este în interesul ambelor state” – a menționat Oleksandr Bankov, ambasador al Ucrainei la București, citat de RADOR.
Reamintim că Parlamentul de la Kiev a aprobat, luni, un decret al preşedintelui Petro Poroşenko privind instituirea Legii marţiale în regiunile aflate la frontiera cu Rusia, cu teritoriul separatist transnistrean şi în cele care au acces la Marea Neagră şi Marea Azov. Legea marţială, care a intrat în vigoare pe 28 noiembrie, este instituită pe o perioadă de 30 de zile în regiunile Odesa, Mikolaiv, Herson, Zaporijjia, Luhansk, Doneţk, Sumi, Harkiv, Cernihiv, Vinniţa. Kievul a luat această măsură după ce trei nave ucrainene au fost sechestrate de forțele speciale rusești, într-o acțiune militară soldată cu răniți, în strâmtoarea Kerci, în zona de acces a Mării Azov. Toți cei 24 de marinari ucraineni aflați la bordul navelor au fost capturaţi de Rusia și, ulterior, plasați în arest pentru următoarele două luni. Marinarii ucraineni, dintre care unii grav răniți în atacul din strâmtoarea Kerci, au fost condamnați de „instanțe” din Crimeea aflate sub controlul forțelor de ocupație rusești, majoritatea fiind transferați deja la închisori din regiunea Moscova. Kievul consideră marinarii capturați drept prizonieri de război. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul-SUA-Donald-Trump. pregătit pentru întrevederea cu Putin
Întrevederea dintre preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, va avea loc în marja summitului G20 de la Buenos Aires, după cum a fost prevăzut, în pofida ameninţărilor liderului american de a anula această întrevedere, a anunţat joi Kremlinul, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Washingtonul a confirmat întrevederea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, precizând că aceasta va avea lor sâmbătă, „1 decembrie, în jur de miezul zilei” şi „ar putea dura circa o oră”.
Subiecte sensibile
Printre subiectele ce ar putea fi abordate de către cei doi şefi de stat se numără „relaţiile bilaterale, securitatea strategică, dezarmarea şi conflictele regionale”, a adăugat Peskov. „Nu trebuie neapărat să fim de acord asupra tuturor problemelor, de altfel aceasta este imposibil, însă este necesar să discutăm. Este nu doar în interesul ţărilor noastre, ci şi al lumii întregi”, a explicat Peskov.
Confruntarea dintre Ucraina şi Rusia, reactivată de sechestrarea, duminică, în largul Peninsulei Crimeea a trei nave militare ucrainene de către paza de coastă rusă, ameninţa să aibă repercusiuni asupra summitului G20 care îşi începe lucrările vineri, în Argentina.
„Poate că nu voi face această întrevedere” prevăzută cu Putin în acest cadru, a avertizat marţi Donald Trump într-un interviu pentru Washington Post, subliniind că „nu-i place această agresiune”.
Amenințări SUA
Preşedintele american Donald Trump a anunţat, la rândul său, că îşi anulează întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, prevăzută în marja summitului G20 de la Buenos Aires (Argentina), menţionând actuala criză în Ucraina. ”Pe baza faptului că navele şi marinarii nu au revenit în Ucraina din Rusia, am decis că pentru toate părţile interesate ar fi mai bine să-mi anulez întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin în Argentina”, a anunţat Donald Trump într-o postare pe Twitter, scrisă la bordul avionului care îl duce la Buenos Aires. ”Aştept cu nerăbdare un summit semnificativ (americano-rus) imediat ce situaţia actuală va fi soluţionată”, mai spune în mesajul său Donald Trump.
Înainte de a se îmbarca pentru zborul către Argentina, el declarase presei că va avea în avion un raport complet asupra acestui incident şi că în urma acestuia va decide dacă se întâlneşte sau nu cu preşedintele rus.
Confruntarea între Ucraina şi Rusia, reactivată de interceptarea prin forţă şi sechestrarea duminica trecută în largul Crimeii a trei nave militare ucrainene, s-a repercutat astfel asupra întrevederii Putin-Trump la summitul G20 din Buenos Aires. Toţi cei 24 de marinari ucraineni capturaţi la bordul navelor au fost plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile de către Rusia, iar joi s-a aflat că ei au fost transferaţi din Crimeea – unde au fost duşi iniţial – la Moscova, în închisoarea Lefortovo.
Mediere refuzată
Moscova nu vede nevoia unor eforturi de mediere pentru normalizarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, iar cei care vor să ajute pot să intervină pe lângă Kiev, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de mass-media internațională. ‘Moscova este recunoscătoare tuturor celor care sunt dispuşi să contribuie la dezescaladarea tensiunilor provocate de partea ucraineană. Dar nu vede nevoia unor eforturi de mediere: cei dornici şi care dispun de astfel de posibilităţi ar putea să ajute intervenind pe lângă autorităţile de la Kiev’, a afirmat Peskov, reiterând poziţia oficială a Rusiei cu privire la incidentul din weekendul trecut în Marea Neagră. Partea rusă insistă că cele trei nave ucrainene interceptate prin forţă şi sechestrate de gărzile de coastă ruse încălcaseră apele teritoriale ruse în apropiere de Crimeea, anexată în 2014 de Rusia, dar considerată în continuare de către Kiev drept teritoriu al său.
Navele militare ucrainene ‘nu au fost atacate, ci s-au întreprins măsuri de reţinere a lor pentru încălcarea frontierei de stat a Federaţiei Ruse’, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat de ce gărzile de coastă ruse au atacat vasele marinei ucrainene în apele neutre.
Variantă rusă
Potrivit Moscovei, trei nave ale Forţelor navale ucrainene – două vedete blindate (‘Berdiansk’ şi ‘Nikopol’) şi remorecherul ‘Ianî Kapu’ – au intrat în apele teritoriale ruse într-o zonă provizoriu închisă şi au încercat să pătrundă în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov. Gărzile de coastă ruse au invocat ‘manevre periculoase din partea acestora’, deşi în imaginile video postate de Kiev pe internet se poate vedea cum o navă de patrulare rusească loveşte în plin remorcherul, iar gărzile de coastă ruse deschid focul asupra vaselor ucrainene, după cum au relatat agenţiile ucrainene de presă. Trei marinari ucraineni au fost răniţi în urma acestui incident, fiind în prezent spitalizaţi în Crimeea ocupată. Aceştia împreună cu alţi 21 de membri ai echipajelor au fost capturaţi, iar cele trei nave ucrainene sechestrate.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă între Moscova şi Kiev după anexarea Crimeii în 2014 şi declanşarea în acelaşi an a unui conflict armat în estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi.
Convenția de la Montreaux, armă diplomatică
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că a propus Rusiei şi Ucrainei să medieze criza dintre cele două ţări în urma incidentului din Marea Azov, conform AFP.
De altfel, şeful marinei ucrainene Igor Voroncenko a declarat joi că Ucraina va cere Turciei – ţară membră a NATO – să blocheze accesul în strâmtoarea Bosfor pentru navele ruseşti, ca răspuns la incidentul de lângă strâmtoarea Kerci, în baza articolului 19 al Conveției de la Montreaux privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
‘Vom cere Republicii Turcia să închidă Bosforul pentru ca ruşii să ştie cum e să încalce dreptul internaţional’, a declarat amiralul Igor Voroncenko la Kiev în cadrul unei conferinţe dedicate securităţii maritime, citat de mass-media de la Kiev. ‘Cred, comunitatea internaţională va recunoaşte că a fost comis un act de agresiune împotriva Ucrainei’, şi-a exprimat convingerea amiralul Voroncenko. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Marinarii ucraineni capturați duminică de FSB în Marea Neagră sunt evacuați din peninsula Crimeea, după ce un tribunal din Simferopol i-a plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, relatează rbc.ua, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit rbc.ua, care citează avocații marinarilor, toți sunt evacuați în Moscova, în închisoarea Lefortovo, urmând ca ulterior să ajungă în alte regiuni ale Federației, inclusiv zona siberiană. Concomitent, marinarii care au fost răniți au fost transportați din spitalul din Kerci în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Simferopol.
Tactică obișnuită
Oficialitățile de la Kiev au declarat, pentru KARADENIZ PRESS, că nu sunt surprinse de decizia autorităților ruse, evacuarea ostatecilor ucraineni în interiorul Federației Ruse fiind o practică standart a Moscovei în ceea ce privește majoritatea cetățenilor Ucrainei aflați în închisorile rusești, sub diferite pretexte.
Reamintim că duminică flota militară rusă a Mării Negre și unități FSB au atacat trei nave ucrainene în apropierea strâmtorii Kerci, care face legătura dintre Marea Azov și Marea Neagră. În urma tacului rușii au capturat navele și 24 de marinari ucraineni. La 28-29 noiembrie un tribunal din Simferolop a plasat toți prizonierii în arest pentru două luni.
NATO, UE, SUA, dar și organizațiile internaținale au cerut Moscovei eliberarea tuturor prizonierilor capturați duminică, lucru refuzat de autoritățile ruse.
6 tipuri de atacuri
Marinarii ucraineni, capturați pe 25 noiembrie în strâmtoarea Kerci, au fost supuși la 6 tipuri de atacuri diferite, a declarat vicepreședintele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Oleg Frolov, la o conferinta de presa susținuta la Kiev. „Navele ucrainene au devenit ținte pentru militarii ruși care în mod cinic și-a exersat abilitățile în utilizarea diferitelor tipuri de arme. De fapt, marinarii ucraineni au supraviețuit printr-un miracol, deoarece au fost supusi la 6 tipuri de atacuri”, a spus Frolov.
Oficialul SBU a remarcat că remorcherul „Jana Kapu” a fost lovit de nava ruseasca „Don”. Totodata, a avut loc lansarea asupra navelor a doua rachete anti-nava de catre un avion multi-rol Su-30, si alte doua rachete de catre un elicopter de asalt Ka-52. În plus, rușii au folosit arme navale de calibru mare – a fost supus foculului timoneria, unde se aflau marinarii.
La final au recurs la abordaj cu forțele speciale Spetsnaz, împotriva marinarilor ucraineni fiind folosita forta fizică excesiva.
Potrivit lui Frolov, al șaselea tip de violență se produce în prezent – „presiunea fizică și psihologică și arestarea ilegală a tuturor celor 24 de marinari, precum și ascunderea de informații cu privire la starea de sănătate a celor trei prizonieri raniti în timpul atacului armat al Rusiei”. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat miercuri pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko de orchestrarea ‘provocării’ navale în Marea Neagră în weekend pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de popularitate în vederea alegerilor prezidenţiale din martie 2019, expunându-şi în premieră punctul de vedere asupra evenimentelor care au dus la escaladarea crizei ruso-ucrainene a treia zi după incident, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘În ceea ce priveşte incidentul din Marea Neagră, aceasta este o provocare, bineînţeles. Provocarea a fost orchestrată de puterea în exerciţiu (de la Kiev) şi cred că şi de actualul preşedinte, înaintea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, preconizate pentru luna martie a anului viitor’, a afirmat Putin, adăugând, în ton cu cele declarate anterior de alţi oficiali ruşi, că Petro Poroşenko se situează undeva pe poziţia a cincea în sondaje şi ar putea nici să nu ajungă în al doilea tur de scrutin, astfel că s-a folosit de incident ca de un pretext pentru a introduce legea marţială.
Datorie militară
‘De aceea, a trebuit să facă ceva pentru a tensiona situaţia şi de a crea obstacole insurmontabile pentru contracandidaţii săi, în primul rând din partea opoziţiei’, a afirmat Putin, exprimându-se în marja forumului organizat sub egida băncii VTB ‘Rusia cheamă!’.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene şi a capturat echipajele lor duminică pe motiv că acestea ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ceea ce Ucraina neagă.
Potrivit şefului statului rus, gărzile de coastă ruse şi-au îndeplinit duminică ‘datoria lor militară’ reţinând cele trei nave militare ucrainene în largul Crimeii. ‘Ele şi-au îndeplinit datoria militară la perfecţie, cu precizie’, a spus el, în cursul forumului economic desfăşurat la Moscova, explicând această acţiune militară, soldată cu rănirea a trei marinari ucraineni, prin faptul că navele ucrainene nu au răspuns la somaţia gărzilor de coastă ruse.
‘Ce s-a întâmplat de fapt? Ei (ucrainenii) nu au răspuns la cererile gărzilor noastre de coastă. Ei au intrat în apele noastre teritoriale’, a insistat Putin în declaraţia difuzată de televiziunile publice ruse şi preluată de AFP. ‘Şi cum ar fi trebuit să reacţioneze grănicerii? Navele militare intraseră în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse şi nu răspundeau la somaţie şi nu era clar ce avea de gând să facă. Dacă ar fi acţionat diferit, ar fi ajuns la tribunal. Dar şi-au îndeplinit datoria militară, practic, şi-au îndeplinit funcţiile legitime pentru protejarea integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse’, a insistat Vladimir Putin, luând practic apărarea gărzilor de coastă ruse, care au deschis focul asupra vaselor ucrainene, iar una din navele ruseşti de patrulare a lovit direct remorcherul ucrainean.
Tirade politice
Preşedintele Vladimir Putin a calificat cele întâmplate drept o ‘provocare’ şi un ‘incident frontalier’, denunţând că Ucraina s-a servit cu succes de episod pentru a vinde sentimente antiruseşti. El a amintit că în septembrie nave de război ucrainene au trecut ‘liniştite’ prin strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
Preşedintele rus a mai spus că ‘spuma’ actuală a politicii de la Kiev se va retrage, iar poporul ucrainean va face o evaluare cândva cu privire la actuala conducere, la fel ca poporul georgian care a evaluat activitatea lui (Mihail) Saakaşvili’ (fost preşedinte georgian).
Vladimir Putin şi-a exprimat convingerea că, în pofida tuturor dificultăţilor în relaţiile dintre cele două ţări, popoarele rus şi ucrainean vor fi mereu apropiate unul de celălalt.
Acest episod a suscitat temeri în Occident privind un conflict mai vast între cele două ţări, în timp ce Kievul a instituit începând de miercuri legea marţială în 10 regiuni ale ţării la frontiera cu Federaţia Rusia şi cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei, evocând posibilitatea unei invazii ruse.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă dintre Moscova şi Kiev de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi începutul în acelaşi an a conflictului armat din estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”
Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel – , în interviuri acordate mass-media germane – să vină în ajutorul Kievului în această criză, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti – o acuzaţie respinsă puternic de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov – o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk – a fost o provocare.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”, a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.
Visuri imperiale
„Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”, a spus el. „Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa”, a adăugat Poroşenko.
Moscova a anexat Crimeea după ce președintele Iușcenko a fost răsturnat la Kiev, iar mai târziu Kremlin-ul a sprijinit separatiştii proruşi în estul Ucrainei într-un conflict în care au fost ucise peste 10.000 de persoane. Cele mai mari lupte s-au încheiat cu o încetare a focului în 2015, dar schimburi mortale de tiruri încă sunt frecvente.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Poroşenko a cerut de asemenea staţionarea navelor NATO în Marea Azov, sugestie respinsă deja de cancelarul Angela Merkel. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | nov. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Federaţia Rusă va desfăşura în curând o a patra divizie de sisteme antirachetă S-400 sol-aer în peninsula Crimeea, a anunţat reprezentantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, locotenentul Vadim Astafiev, citat de mass-media regională. Potrivit lui Astafiev, după trageri reuşite de pe poligonul din regiunea Astrahan, sistemele S-400 vor fi aduse la locul de desfăşurare permanentă în Crimeea. Tragerile de pe poligon au fost întreprinse pe ţinte care au imitat rachete de joasă altitudine, de mare viteză şi balistice.
Înainte de aceasta, apărarea antirachetă a Peninsulei Crimeea era asigurată de trei divizii de sisteme S-400, urmând ca până în 2025 contingentul apecializat să ajungă la 8 divizii.
Legea marțială, motiv de militarizare
Informaţiile privind desfăşurarea unei noi divizii de S-400 în Crimeea survin după ce Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării, duminică, de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
Potrivit agenţiei de presă RIA Novosti, sistemele S-400 vor fi operaţionale până la sfârşitul acestui an.
Peninsula, militarizată excesiv
După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară imensă, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei. (N.G)
