de Isac Mihai | aug. 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
John Bolton, avertismente dure de la Kiev
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la militarizarea Crimeii anexată din 2014 de Rusia, ceea ce a complicat situaţia din regiunea Mării Negre, relatează publicaţia „Ukrainska Pravda”, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu aceasta. Avem mulţi aliaţi, membri ai NATO, la Marea Neagră. Ne aşteptăm să fie menţinut accesul la întreaga suprafaţă a Mării Negre pentru toate statele riverane şi alţi actori comerciali care utilizează această mare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Mării Baltice şi a zonei arctice. Acestea sunt probleme asupra cărora am avut discuţii dificile cu ruşii, precum şi asupra multor altor probleme, în care ei încearcă să intervină dincolo de limitele interesele lor legitime”, a afirmat Bolton într-un interviu acordat marţi filialei ucrainene a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), cu ocazia vizitei întreprinse în Ucraina.
Avertismente americane
John Bolton a afirmat că Statele Unite au avut ‘câteva discuţii foarte sincere’ cu Rusia cu privire la controlul armelor şi intenţionează să le continue. ‘SUA îşi vor proteja interesele în întreaga lume, precum şi interesele prietenilor şi aliaţilor lor’, a asigurat consilierul preşedintelui american.
În acest context, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că militarizarea Crimeii anexate de către Rusia şi ‘proliferarea armelor nucleare în regiunea Mării Negre’ reprezintă o provocare pentru ordinea şi securitatea internaţionale.
Într-un comunicat, MAE ucrainean subliniază că ‘regimul de la Moscova ameninţă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă’, conform Ukrainska Pravda.
Exerciții militare în forță la Marea Neagră
La 26 august, zece avioane de luptă Su-30SM de generaţia a patra din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud al Rusiei au efectuat exerciţii în Crimeea implicând lansări de rachete de tipul ‘aer-aer’ împotriva unor ţinte aeriene ale unui inamic imaginar, conform media ruse.
În interviul menţionat, Bolton a spus că SUA sunt dispuse să participe la negocierile cu privire la reglementarea situaţiei din Donbas în aşa-zisul format Normandia (Germania, Franţa, Ucraina, Rusia) dacă va fi necesar, conform Ukrinform.
‘Formatul Normandia poate să continue dacă ţările participante doresc. Dacă ele cred că acesta este un mod acceptabil de a se merge mai departe, atunci Statele Unite şi – sunt sigur – Marea Britanie vor fi fericite să participe’, a afirmat consilierul preşedintelui Donald Trump, adăugând că autorităţile ucrainene trebuie să decidă singure care este calea cea mai avantajoasă.
Potrivit lui Bolton, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va putea aborda problema participării Washingtonului la formatul de convorbiri Normandia în cadrul preconizatei întâlniri cu Donald Trump în timpul vizitei acestuia la Varşovia (31 august-2 septembrie).
Bomba chineză
Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, John Bolton, a avertizat anterior Ucraina să nu se lase atrasă pe orbita Chinei prin ceea ce el a numit „diplomaţia datoriilor’” practicată de Beijing. Bolton a făcut această declaraţie în timpul vizitei efectuate la Kiev şi avertismentul său vine în timp ce China încearcă să achiziţioneze societatea Motor Sich, o importantă companie ucraineană din sectorul aeronautic.
”Am transmis îngrijorările noastre în legătură cu (…) practici comerciale neloiale ale Chinei, ameninţări la adresa securităţii naţionale pe care le-am văzut în SUA”, a mai spus consilierul lui Trump în timpul unei conferinţe de presă în capitala ucraineană, transmite agenţia Reuters, citată de mass-media de la Kiev.
Compania chineză Skyrizon Aviation Industry Investment a semnat în anul 2016 un acord pentru achiziţia unui pachet de acţiuni în cadrul societăţii Motor Sich (producătoare de motoare pentru avioane şi elicoptere civile şi militare), dar înţelegerea a fost blocată de serviciile de securitate ucrainene, care au deschis o investigaţie pentru un presupus sabotaj.
A urmat un proces şi justiţia a decis că acele acţiuni pot fi vândute, dar contractul încă mai aşteaptă aprobarea organismului ucrainean din domeniul concurenţei. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 13, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Un tribunal din peninsula Crimeea (Ucraina), anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a condamnat opt tătari crimeeni la detenție preventivă pentru 2 luni, sub acuzația de extremism, relatează surse locale, citate de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei opt au fost arestati în urma unor operațiuni în forță ale trupelor Serviviului rus de Securitate (FSB), iar poliția le-a perchezitionat locuințele.
Acuzații contestate
Potrivit FSB-ului, cei opt etnici tătari crimeeni ar fi fost membri ai organizației islamice Hizb-ut-Tahrir, care este interzis in Rusia, dar nu și în Ucraina, stat care a controlat peninsula până în 2014.
O parte a comunității internaționale a condamnat arestările. Potrivit organizațiilor internaționale de apărarea a drepturilor omului și mai multor guverne occidentale, autoritățile ruse din peninsula anexată, duc o campanie susținută împotriva tătarilor din Crimeea și a celor care critică politica Moscovei.
Una din acuzațiile frecvente aduse etnicilor tătari crimeeni considerați indezirabili de către forțele de ocupație ruse este aparteneța la organizația islamică Hizb-ut-Tahrir, interzisă în Federația Rusă, Egipt, Turcia, China și majoritatea statelor arabe, datorită activismului său politic în favoarea reînfințării postului de calif (n.r.-lider spiritual și politic al tuturor musulmanilor sunniți, abolit în 1924 de liderul turc Mustafa Kemal Ataturk) și a unui stat islamic mondial.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Moștenirea geocidului
Guvernul ucrainean a cerut comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relata recent mass-media regională, citând MAE de la Kiev. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea de către URSS a tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie 2019 Mejils-ul, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor oficiale, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu etnicii tătarii din diferite republici federale ruse (Tatarstan, Bașkiria, etc.), au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, până când imperiul țarist a cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 22, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Colonelul Scott A. Weston, atașatul militar al Ambasadei SUA la București (foto stânga)
Atașatul militar al Ambasadei SUA la București, colonelul Scott Weston, a declarat joi în cadrul Atlantic – Black Sea Security Forum 2019, organizat de Institutul Aspen la București, că prezența militară a SUA în România este tot mai puternică și că militarii americani sunt pregătiți oricând de luptă.
„În baza de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța -n.r.), sunt în medie 1.000 de militari americani, tancuri și echipamente gata de luptă. La Deveselu, la baza de apărare antirachete balistice, sunt peste 100 de militari americani de la Marină. În aproape fiecare vară, avem formațiuni de luptă care vin în România pentru antrenamente și exerciții”, a declarat ofițerul american.
Declarațiile sale au fost făcute pe fondul unor dezbateri despre militarismul crescut al Rusiei în Marea Neagră din ultimii ani și despre manevrele militare și înarmarea excesivă pe care Moscova a ordonat-o în Marea Neagră, dup[ anexarea Crimeei în martie 2014.
„SUA mențin și au mai multe forțe în Europa decât în trecut. Ceea ce cere președintele [Donald Trump este ca membrii NATO să își îndeplinească responsabilitățile (…) Sunt de acord că politica noastră militară este mai realistă decât era în trecut.
Pe de altă parte, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu a declarat că în ultimii ani centrul gravitațional al NATO s-a mutat în Marea Neagră, acolo unde Rusia a devenit tot mai agresivă. El a mai menționat că NATO ar trebui să întărească nu numai flancul său estic, ci și țările aflate „în prima linie” pentru Ucraina, Moldova sau Georgia.
Oficialul român a mai precizat că anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, a dat Rusiei posibilitatea de ați consolida o prezență tot mai puternică în Marea Neagră prin aducerea de echipamente militare și forțe în Marea Neagră.
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
S-400-simbolul-ocupației-militare-ruse-din-Crimeea
Premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat luni că Rusia investeşte aproximativ 310 miliarde de ruble (4,7 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Crimeea, relatează agenţia DPA, preluată de mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Trimitem aproape jumătate din suma respectivă deja în acest an”, a declarat Medvedev în cadrul unei întâlniri cu adjuncţii săi, iar restul sumei urmează să fie alocată în următorii trei ani.
Investiții civile
Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina vecină în urmă cu aproape cinci ani, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare prooccidentale.
Crimeea a găzduit o mare bază navală rusească la Marea Neagră după ce destrămarea fostei URSS, la începutul anilor 1990, a dus la apariţia Rusiei şi a Ucrainei ca state separate. Federația Rusă a moștenit majoritatea navelor militare sovietice, grupate acum în Flota militară rusă a Mării Negre, grupare de forțe care a cunoscut un important proces de modernizare și dotare cu nave moderne în ultimii ani.
Banii vor fi folosiţi pentru investiții civile, precum şosele, reţele de apă şi electrice, precum şi pentru infrastructura socială, a afirmat Medvedev.
De la anexarea Crimeii în 2014, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina au ajuns la cel mai scăzut nivel. Economia Rusiei se confruntă cu sancţiunile impuse de către puterile occidentale, îndeosebi Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Investiții militare: fără număr
Moscova a alocat sume imense pentru modernizarea infrastructurii militare din peninsulă, acomodarea militarilor din noile forțe desfășurate în regiune și a familiilor acestora. Kremlinul a transformat Crimeea într-o fortăreață militară greu de cucerit, sistemele de rachete mobile sol-aer S-400 Triumf devenind un adevărat simbol al prezenței militare ruse.
În cursul ultimelor luni, autoritățile ruse au anunțat periodic desfășurarea în Crimeea a diferite divizioane de rachete mobile sol-aer S-400. Una dintre ele a fost instalată în Eupatoria, pe coasta vestică a Crimeei, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Potrivit presei, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina.
O sursă din cadrul complexului militar-industrial rus a declarat ulterior pentru RIA Novosti că un al patrulea divizion va fi desfăşurat în curând în Crimeea, în apropiere de localitatea Djankoe, din apropierea graniței impuse Ucrainei de ruși după ocuparea Crimeei.
‘Toate regimentele de S-400 de la Eupatoria, Sevastopol, Feodosia şi Djankoe vor fi acoperite de rachete sol-aer „Panţîr-1S” cu rază scurtă de acţiune. Obiectivul principal al acestor unităţi vizează respingerea unui atac masiv aerian la o distanţă de până la 400 de kilometri de peninsulă’, a indicat sursa citată de RIA Novosti.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 31, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Candidatul la funcția de președinte al Ucrainei și liderul Partidului „Batkivşcina”, Iulia Timoșenko, a declarat că noul șef de stat va trebui să reîntoarcă Donbasul și Crimeea în componența Ucrainei. Politiciana le-a povestit colegilor săi de partid acest lucru în cadrul „Forumului unității”, relatează publicația ucraineană Libertatea Cuvântului, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Liderul Partidului „Batkivşcina” consideră că negocierile privind situația din Donbas în formatul de la Minsk s-au epuizat, așa că noul președinte va trebui să revină la examinarea Memorandumului de la Budapesta. Documentul a fost încheiat în anul 1994 între Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit și a garantat securitatea Kievului în schimbul renunțării la armele nucleare. Potrivit planului lui Timoșenko, autoritățile trebuie să obțină de la cei care au semnat memorandumul ca Crimeea și Donbas-ul să fie reîntoarse Ucrainei.
Timoșenko a menționat că mulți dintre acești patrioți ucraineni locuiesc pe aceste teritorii, care „așteaptă cu nerăbdare eliberarea de inamic”. O altă sarcină importantă, în opinia politicianei este crearea unei noi armate care să corespundă tuturor standardelor NATO. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul partenerilor occidentali.
Saakașvili în ring
Controversatul politician Mihail Saakașvili, a declarat că o susține pe Iulia Timoșenko la alegerile prezidențiale din Ucraina din 31 martie curent. Saakașvili i-a mulțumit fostului premier Timoșenko pentru ajutorul acordat Georgiei în anul 2008.
„Vreau să îi mulțumesc Iuliei Timoșenko pentru faptul că guvernarea condusă de ea ne-a acordat atunci ajutor umanitar. Iulia Tmoșenko este una din primele care a venit în Varșovia să mă susțină, după ce am fost deposedat, în mod ilegal, de cetățenie”, a spus Saakașvili într-un video prezentat la adunarea partidului Uniunea panucraineană „Patria”, condus de Iulia Timoșenko.
Zelenski vs. Timoșenko
Dacă în timpul apropiat ar avea loc alegerile prezidențiale în Ucraina, atunci câștigător ar fi actorul Vladimir Zelenski, cu 19% din intenţiile de votare, arată un sondaj de opinie efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional, citat de mass-media de la Kiev.
Candidatul clasat pe poziţia a doua este fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, cu un procent de 18,2%, urmat de actualul şef al statului, Petro Poroşenko, care ar câştiga teren cu 15,1% din intenţiile de vot, Boiko – 10% și Grițenko – 8,5 %.
Conform sondajului citat, următorul în clasament este liderul Partidului Radical Oleg Lyashko (7,0%), liderul fracțiunii Nashi Evgheni Muraiev (3,6%), candidatul de la partidul Ukrop Alexander Shevchenko (2,9%), primarul din Lviv Andrey Sadovy 2,7%).
Sondajul a fost efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional din SUA. (N.G.)
