Rusia, războiul declarațiilor pentru Crimeea

Rusia, războiul declarațiilor pentru Crimeea

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Kremlinul va lua măsuri adecvate în cazul în care frontiera sa de stat din Marea Neagră va fi încălcată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Aceste afirmații au venit ca un răspuns la declaraţiile făcute anterior de ministrul britanic de externe Dominic Raab, potrivit căruia navele Regatului Unit ‘vor continua să treacă prin apele ucrainene’ în Marea Neagră.

‘Atât la nivelul preşedintelui Rusiei, cât şi la alte niveluri s-a spus în repetate rânduri că partea rusă va lua măsuri adecvate în cazul unei încălcări a frontierei de stat maritime ruse. Prin urmare, de fiecare dată când frontiera de stat rusă va fi încălcată, vor fi luate măsurile care se impun’, a insistat Peskov, adăugând că grănicerii vor acţiona conform instrucţiunilor în cazul încălcării frontierei de stat şi, desigur, se va recurge la toate instrumentele diplomatice.

Amenințări voalate

Întrebat dacă există posibilitatea de a fi evitate excesele, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: ‘Pur şi simplu nu trebuie încălcată frontiera de stat a Federaţiei Ruse, mai ales într-un mod absolut provocator’.

Peskov a mai spus că Moscova şi Londra nu au în prezent consultări cu privire la trecerea navelor prin Marea Neagră. „Nu, nu există consultări. De fapt, relaţiile dintre noi sunt într-o stare cvasi-îngheţată”, a spus el.

Dominic Raab declarase miercuri, comentând recentele acţiuni ale distrugătorului britanic Defender în apropiere de coasta Crimeii, că nava britanică a urmat cea mai scurtă rută directă recunoscută la nivel internaţional, iar Marea Britanie „avea tot dreptul sa efectueze o astfel de traversare paşnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional”. Londra va continua să acţioneze într-un mod similar şi pe viitor, a spus Raab, citat de TASS.

Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune

Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune

Butoi de pubere

La 23 iunie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că un distrugător britanic a intrat în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse în zona Capului Fiolent din lângă Crimeea. Militari şi grăniceri ruşi au executat foc de avertisment pentru a atenţiona distrugătorul britanic, versiune infirmată de Londra. Marea Britanie nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, prin urmare apele din jurul Crimeii sunt ucrainene şi nu ruseşti, a fost răspunsul autorităţilor britanice.

În acelaşi timp, Rusia monitorizează cu atenţie desfăşurarea exerciţiilor Sea Breeze 2021. Miercuri, Flota rusă din Marea Neagră a anunţat că supraveghează nava de patrulare spaniolă Rayo, care intrase în cursul zilei în apele Mării Negre pentru a participa la respectivele manevre, potrivit EFE şi Interfax.

Sea Breeze, joc militar

Manevrele Sea Breeze reunesc anul acesta cel mai mare număr de trupe din istoria sa, cu peste 30 de ţări participante, între care Ucraina, SUA, Canada, Regatul Unit, Olanda şi Turcia, implicând 5.000 de militari, 32 de nave şi 40 de avioane.

Marina ucraineană şi Flota a 6-a a SUA coordonează aceste exerciţii, desfăşurate din 1997, a căror importanţă a crescut de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Manevrele Sea Breeze 2021, a căror anulare fusese cerută de Ambasada Rusiei din SUA pentru a se evita noi incidente, sunt programate să dureze până la sfârşitul lunii iulie şi constau în exerciţii de război amfibiu, manevre terestre, operaţiuni de blocadă maritimă, apărare aeriană, integrarea operaţiunilor speciale, lupte antisubmarin şi acţiuni de căutare şi salvare.

Noi incidente

Mai devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că două avioane de vânătoare Su-30 au fost ridicate marţi seara de la sol pentru a împiedica un avion de recunoaştere american de tipul Boeing P-8 Poseidon să se apropie de graniţa rusă în Marea Neagră, potrivit RIA Novosti.

„În seara zilei de 6 iulie, dispozitivele ruseşti de control aerian peste apele neutre ale Mării Negre au detectat o ţintă aeriană care se apropia de graniţa de stat rusă’, citează agenţia de presă menţionată un comunicat al instituţiei de apărare de la Moscova. Două avioane Su-30 au identificat ţinta aeriană ca fiind un Boeing P-8 Poseidon şi au escortat-o până la îndepărtarea acesteia, se mai spune în text.

Totodată, bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune de tipul Tu-22M3, însoţite de avioane Su-30M2, au efectuat un zbor peste apele neutre din Marea Neagră în cadrul unei misiuni ce a durat cinci ore, după cum a informat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS. (K.P.)

Share our work
Crimeea, redută anti-Sea Breeze

Crimeea, redută anti-Sea Breeze

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Într-un aparent răspuns la lansarea Sea Breeze 2021, Rusia a efectuat verificări ale stadiului de pregătire a sistemului său de apărare antiaeriană din Crimeea. Exercițiul la care participă Ucraina și diferite ţări membre NATO este aprig contestat de partea rusă.

Tensiuni militare

Exerciţiile militare Sea Breeze intervin pe fondul unei creşteri a tensiunilor dintre NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe în direcţia unei nave de război britanice pentru a o alunga din apele din jurul Crimeii. Rusia le consideră ca fiind apele sale teritoriale, în timp ce restul lumii le consideră ca fiind ape ucrainene, nerecunoscând anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.

Circa 20 de avioane şi elicoptere, precum şi câteva subunităţi de sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi Panţir -S au efectuat un antrenament combinat luni, potrivit Interfax.
La aceste exerciţii au participat ‘în total aproape 20 de avioane şi elicoptere, între care avioane de recunoaştere Su-24MR, avioane de luptă multirol Su-30SM, avioane de atac Su-24M şi elicoptere Mi-8 şi Ka-27, precum şi subunităţi de sisteme de rachete S-400 Triumf şi Panţir din cadrul Forţelor aeriene şi al Sistemului antiaerian al Districtului militar Sud’ , a comunicat marţi Flota rusă din Marea Neagră.

Monitorizare rusă

Flota Rusiei din Marea Neagră monitorizează navele NATO şi ale altor ţări care participă la exerciţiul Sea Breeze, a indicat în acelaşi timp Centrul naţional de gestionare a problemelor din domeniul apărării de la Moscova.

‘Forţe şi mijloace ale flotei ruse efectuează un set de măsuri pentru a ţine sub control acţiunile navelor NATO şi altor ţări participante la Sea Breeze 2021, ce au debutat luni în partea de nord-vest a Mării Negre’, se menţionează într-un comunicat al acestui centru, citat de mass-media.

La exerciţiile Sea Breeze 2021 participă aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane, precum şi distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.

S-400, pavăză pentru Crimeea

S-400, pavăză pentru Crimeea

Acuzații dure

Delegaţia rusă la discuţiile privind securitatea militară şi controlul armelor de la Viena a subliniat luni că Statele Unite ar trebui să îşi retragă în mod transparent armele după finalizarea exerciţiilor comune cu Ucraina Sea Breeze-2021, potrivit TASS. ‘Amploarea şi agresivitatea acestor exerciţii nu contribuie la securitatea în regiunea Mării Negre’, se afirma într-o declaraţie a delegaţiei ruse, citată de Kommersant.

Ca răspuns la exerciţiul Sea Breeze – destinat să constituie o dovadă fermă a sprijinului SUA şi NATO pentru Ucraina – Rusia face o demonstraţie de forţă în faţa Alianţei Nord-Atlantice în Marea Mediterană, lansând încă de vineri ample manevre navale, şi supraveghează îndeaproape grupul aeronaval condus de portavionul Queen Elizabeth, nava amiral a Royal Navy, comenta luni publicaţia citată.

Două avioane MiG-31, capabile să transporte rachete hipersonice ‘Kinjal’, au fost trimise la baza aeriană rusă Hmeimim, în Siria, pentru a participa la manevrele din Marea Mediterană, potrivit Ministerului rus al Apărării. Este pentru prima oară când avioane de luptă capabile să transporte rachete „Kinjal” sunt desfăşurate în afara frontierelor Rusiei, conform Interfax. Armata rusă afirmă că rachetele „Kinjal” au o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului şi o rază de acţiune până la 2.000 de kilometri.(K.P.)

Share our work
Rusia, războiul declarațiilor pentru Crimeea

Sea Breeze 2021 supără Moscova

Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune

Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune

Ucraina şi SUA au început luni un exerciţiu implicând 30 de ţări în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, respingând demersurile Rusiei de a anula aceste manevre.

Exerciţiul Sea Breeze 2021 intervine după o creştere a tensiunilor între NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras tiruri de avertisment şi a lansat bombe în calea distrugătorului britanic HMS Defender pentru a-l îndepărta din apele Mării Negre în largul Crimeii. Marea Britanie a respins versiunea incidentului prezentată de Moscova.

Opoziție rusă

Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi pretinde că este teritoriu rusesc, dar peninsula este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei.

Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor Sea Breeze, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei.

Sea Breeze 2021 este programat să dureze două săptămâni, implicând aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.

Ucraina afirmă că obiectivul principal este de a câştiga experienţă în acţiuni comune în cadrul unor operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii şi de securitate.

Relaţiile între Kiev şi Moscova s-au deteriorat semnificativ după anexarea Crimeii de către Rusia, care acordă sprijin rebelilor separatişti în estul Ucrainei.

Tensiuni militare

Tensiunile au escaladat după ce Rusia a comasat în primăvară efective importante de trupe şi tehnică militară la frontiera cu Ucraina, dintre care o parte au rămas pe loc, deşi la 22 aprilie Moscova anunţase retragerea lor.

În contextul exerciţiilor Sea Breeze-2021, Rusia a blocat în zona coastei de vest a peninsulei Crimeea accesul navelor de război ale Alianţei Nord-Atlantice, a comunicat miercuri dimineaţă portalul rusesc Avio.pro, citat de mass-media.

Astfel, în largul coastelor Crimeii au fost stabilite zone de interdicţie în care navele NATO nu pot intra. Orice acţiune agresivă a navelor Alianţei va fi oprită instantaneu, scria Avia.pro.

Potrivit portalului citat, Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza mijloacele de război electronic sau organizarea propriilor exerciţii cu tiruri de rachetă, ca răspuns la exerciţiile NATO.

Ulterior Ministerul rus al Apărării anunța miercuri, 23 iunie, că o „navă de patrulare de frontieră” rusă a „tras focuri de avertizare”, iar un avion Su-24M a efectuat un „bombardament preventiv de-a lungul rutei distrugătorului” britanic HMS Defender, care ar fi intrat într-o zonă din apropierea peninsulei Crimeea, ale cărei ape teritoriale Rusia le revendică drept ale sale.

Participare românească

Peste 300 de marinari militari ai Forţelor Navale Române participă, în perioada 28 iunie – 10 iulie, la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de forţele navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei, în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa.

Potrivit unui comunicat transmis luni de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), corveta „Contraamiral Horia Macellariu” (265) a plecat sâmbătă, din portul militar Mangalia, şi a luat cap-compas portul Odessa din Ucraina, unde a acostat duminică, alături de alte nave militare străine care participă la „Sea Breeze 21”.

Cea de a doua navă militară care va reprezenta Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina este fregata „Regina Maria” (222), cu un elicopter IAR 330 „Puma Naval” ambarcat la bord. Fregata va pleca miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanţa, va executa o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză HNLMS „Evertsen”, după care se va integra în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice SNMG-2 care operează în Marea Neagră şi va participa la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina.

Pe timpul desfăşurării exerciţiului, doi elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” se vor afla, în perioada 29 iunie – 7 iulie, la bordul unui distrugător al Forţelor Navale ale SUA în Europa care participă la „Sea Breeze 21”, unde vor efectua un stagiu de pregătire practică, coordonat de marinarii american. (K.P.)

Share our work
Zelenski acuză Rusia că s-a retras „doar în vorbe”

Zelenski acuză Rusia că s-a retras „doar în vorbe”

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Kremlinul şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina „doar în vorbe”, pentru că în realitate nu a retras mai mult de 10.000 de soldaţi mobilizaţi în martie-aprilie. Volodimir Zelenski a făcut  aceste acuzații într-o întâlnire cu o delegaţie a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev.

Zelenski a denunţat concentrarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei Ucrainei cu Rusia şi în Donbas (est), precum şi în Crimeea anexată. El a subliniat că atât la frontiera dintre cele două ţări, cât şi în peninsula „temporar ocupată”, Rusia şi-a suplimentat numărul de avioane şi de armament greu.

Desant senatorial american

Comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak, i-a informat pe senatorii americani despre situaţia din Doneţk şi Lugansk. „Conducătorii ruşi merg înainte cu planurile lor de agresiune împotriva Ucraina”, a afirmat Homceak în cadrul discuţiei cu senatorii Jeanne Shaheen, Chris Murphy (democraţi) şi Rob Portman (republican).

Oficialul militar a indicat că Rusia menţine trupe în regiunile învecinate Rostov, Belgorod şi Voronej, pe lângă Crimeea.

El a denunţat, de asemenea, că miliţiile separatiste din Doneţk şi Lugansk continuă să atace poziţiile ucrainene. Pentru rebeli ar lupta un număr important de lunetişti provenind din Rusia.

Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite

Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite

Zelenski, mulțumiri pentru SUA

Zelenski a mulţumit SUA pentru sprijinul lor politic şi militar, în speranţa că acesta din urmă va creşte. El a cerut schimbarea formatului de sancţiuni împotriva Kremlinului.

„Actualele sancţiuni ale Uniunii Europene şi SUA împotriva Rusiei nu mai funcţionează. Rusia s-a obişnuit să trăiască cu ele, în timp ce anexează alte teritorii şi ameninţă Europa. Lumea civilizată nu trebuie să permită aşa ceva. Din acest motiv, consider că trebuie nu doar să exercităm presiune, ci şi să gândim un nou format de sancţiuni”, a declarat şeful statului ucrainean. Zelenski acuză frecvent Rusia că s-a retras doar în vorbe, citat de mass-media.

Semnal puternic

La rândul său, senatoarea Jeanne Shaheen a subliniat importanţa trimiterii unui „semnal puternic” către Rusia. În acest mod aceasta ar putea să-și retragă toate trupele de la graniţa.

După mai multe săptămâni de tensiune cu Kievul, ceea ce a generat temeri privind izbucnirea unui nou conflict în estul Ucrainei, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat la sfârşitul lunii aprilie retragerea trupelor pe care Moscova le mobilizase în apropiere de frontiera ucraineană, sub pretextul unor exerciţii.

De atunci, Rusia acuză NATO că a contribuit la creşterea tensiunii militare odată cu majorarea numărului de trupe în regiune. Moscova a avertizat SUA să „stea departe” de Crimeea şi de Marea Neagră. (N.G.)

Share our work
Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Germania respinge avansurile militare ale Ucrainei

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.

„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.

„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el

Doleanțe prezidențiale

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.

Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.

„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.

Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Zelenski, așteptări mai mari de la Germania

Arme defensive

Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.

Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.

„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.

Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.

Critici politice

Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.

Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.

Ucraina nucleară

Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.

„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.

Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.

Aspirații atlantice

Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)

Share our work