Grupare navală NATO intră în Constanța. SNMCMG-2 declanșează ample exerciții de minare-deminare. Marea Azov, minată de Kremlin. Montreux, zid împotriva NATO

Grupare navală NATO intră în Constanța. SNMCMG-2 declanșează ample exerciții de minare-deminare. Marea Azov, minată de Kremlin. Montreux, zid împotriva NATO

NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre

NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre

Navele militare ale Grupării navale NATO de luptă împotriva minelor marine SNMCMG-2 vor sosi în perioada 28-31 iulie în Portul Militar Constanţa, urmând să ia parte la ample exerciții de instruire și misiuni de supraveghere a traficului maritim, se arată într-un comunicat la Forţelor Navale Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că după escalele în porturile Burgas din Bulgaria şi Odessa din Ucraina, Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, vânătorul de mine turcesc „TCG Anamur” şi nava germană de comandament şi aprovizionare „FGS Rhein” se află la a treia staţionare la cheu din această jumătate a lunii, perioadă în care au participat la exerciţiul multinaţional Breeze 18, organizat de Forţele Navale Bulgare, în apele teritoriale ale Bulgariei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, dar şi la exerciţiile comune, pe mare, cu navele militare ucrainene.

Program public

“Activităţile echipajelor celor trei nave militare prevăd, în prima zi a escalei în România, şi o vizită oficială la Comandamentul Flotei din Constanţa, unde vor fi analizate aspecte ale colaborării din timpul acestei misiuni din bazinul Mării Negre”,se arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Militarii germani, români şi turci vor deschide duminică, 29 iulie, porţile navelor, care vor putea fi vizitate în Portul Constanţa, la Dana Pasagere, între orele 10.00-12.00 şi 14.00-18.00.
După escala din Portul Militar Constanţa, navele Grupării navale NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) vor naviga, începând cu ziua de marţi, 31 iulie, în largul Mării Negre, pentru a continua activităţile de instrucţie şi misiunile de supraveghere a traficului maritim, care se vor încheia cu câteva zile înainte de începerea pregătirilor pentru sărbătorirea Zilei Marinei Române, eveniment la care va participa şi Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, dar şi Fregata „Regele Ferdinand”, navă integrată în Gruparea navală NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group).
Gruparea navală NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) face parte dintre cele patru grupări NATO ale MARCOM (Allied Maritime Command), formate din forţe maritime multinaţionale integrate, nave din ţări aliate.

Manevre ruse

Peiodic, Flota militară rusă a Mării Negre declanșează ample manevre militare, blocând vaste spații din Marea Neagră și Marea Azov. În luna mai, pentru manevrele din bazinul Mării Negre, autoritățile ruse au interzis accesul navelor pe o porţiune de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţ.
În unele zone aflate sub incidenţa acestor restricţii, distanţa până la coasta ucraineană este de mai puţin de zece mile marine (în jur de 16 km), ceea ce contravine prevederilor Convenţiei internaţionale asupra dreptului mării, relata mass-media de la Kiev.

SNMG-2-exercitii-masive-de-minare-deminare

SNMG-2, exercitii masive de minare-deminare

Conflict latent

Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei, subliniază TSN. „Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei”, susţine Nikolai Leviţki, cadru de comandă în securitatea maritimă a Ucrainei, citat de TSN.
Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral.
De aceea, potrivit unor experţi ucraineni, a fost posibilă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care ameninţă deja economia zonei din jurul Mării Azov, întrucât limitează mărimea navelor care pot trece prin această strâmtoare. Astfel, 144 de nave au refuzat deja să se deplaseze spre portul ucrainean Mariupol, iar orice situaţie critică creată în jurul acestui pod poate constitui un motiv pentru autorităţile ruse de a bloca accesul prin strâmtoare, afirmă experţi ucraineni.

Fortăreața Kerci

Reamintim că în data de 15 mai 2018, autoritățile de la Moscova au inaugurat oficial un pod de 19 km peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală (regiunea Krasnodar), suscitând un val de proteste din partea Kievului şi a Occidentului, care au denunţat această construcţie drept o încălcare a suveranităţii de stat a Ucrainei.
În prezent, Ucraina efectuează o evaluare a modului în care este afectat mediul înconjurător de construirea acestui pod. În caz de confirmare a unui risc ecologic, Kievul va sesiza Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).
Concomitent, surse militare de la Kiev, citate de mass-media au menționat faptul că forțele navale ruse au pregătit planuri de minare a strâmtorii Kerci, precum și a căilor de acces către porturile ucrainene Mariupol și Berdyansk. Sursele citate au menționat că pentru deminarea acestora Ucraina ar putea apela la asistența NATO.

Montreux, zid împotriva NATO

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit Convenției, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată Krasnaia Zvezda, citat de mass-media regională.
Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.
Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Grupare navală NATO intră în Constanța. SNMCMG-2 declanșează ample exerciții de minare-deminare. Marea Azov, minată de Kremlin. Montreux, zid împotriva NATO

NATO SUMMIT 2018: Apărarea Frontului de Est, Rusia – agresorul și cine va plăti pentru asta?

Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului

Președintele Sua, Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului

În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre.

La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. Din ce în ce mai mult, NATO își reafirmă determinarea în zona Mării Negre și în toată regiunea flancului de est. Astfel, cei 29 de șefi de stat, membrii Alianței au adoptat în unanimitate o rezoluție privind Crimeea și Donbas. În aceasta declarație se condamnă agresiunea rusă, documentul vizând și Republica Moldova, solicitînd Rusiei retragerea trupelor militare din Transnistria (similare demersurilor din Rezoluția Adunării Generale ONU de săptămîna trecută). În același timp, astăzi, apelurile politice snt consolidate de acțiunile practice ale Alianței în regiune. Printre acestea se numără deschiderea biroului NATO în Moldova, plasarea sistemelor anti-rachetă în România și în Polonia, un statut «de absolvent» pentru Ucraina (statut de aspirant euro-atlantic), și așa mai departe. NATO a reiterat angajamentul pentru a oferi sprijin Georgiei și Ucrainei, însă nu le-a fost conferit Planul de Acțiune de membru – MAP (Membership Action Plan). NATO a solicitat ca cele două state să își facă mai bine «temele», demonstrând dorința de a deveni parteneri de încredere, dar să nu piardă ocazia de a-și promova interesele la nivel diplomatic.

Trump nefericit

În prima zi a summit-ului NATO din 2018, care a avut loc la Bruxelles, atenția a fost îndreptată către președintele american Donald Trump – și anume la declarațiile sale dure, în contextul viitoarei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, programată pentru data de 16 iulie la Helsinki (Finlanda). În special, Trump a fost indignat de alocările financiare inadecvat de mici ale țărilor membre NATO. Conform liderului SUA, doar 5 țări membre ale Alianței au contribuții financiare egale cu 2% din PIB. În plus, Trump a criticat aspru acțiunile Germaniei de sprijinire a proiectul de construire a unui sistem alternativ de transport de gaz «Nord Stream-2». Trump a fost nemulțumit și de faptul că Germania cheltuie miliarde pentru a procura gazul din Federația Rusă, în timp ce SUA se cheltui sume uriașe pentru a-i proteja aliații de Rusia. În general, președintele SUA a întrebat pe bună dreptate «De ce pentru toate trebuie să plătească americanii?»
A doua zi Trump, a dat asigurări că SUA nu va părăsi NATO, deși o zi înainte a răsunat amenințarea că Statele Unite va ieși din Alianță, în cazul în care cheltuielile nu vor fi majorate. Președintele Trump a numit Germania ostatică Rusiei. «Este în interesul nostru, deoarece vom face pe toți mai puternici», a declarat Angela Merkel, președintele Germaniei.
„I-am spus (aliaților. – ed.), că vor fi foarte nefericiți, dacă nu își îndeplinesc obligațiile (pentru bugetul de apărare în valoare de 2% din PIB. – nn) … acum mă bucur că avem un NATO puternic» a menționat Trump după acuzațiile emoționale din ultimele zile.
Mai mult decât atât, la Bruxelles, Trump a anulat majoritatea întâlnirilor bilaterale, dar a făcut o excepție pentru Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit știrilor din presă, întâlnirea a durat aproximativ de 20 de minute. Poroșenko a declarat că a fost mulțumit de acest dialog. «Am discutat în detaliu cu președintele Trump cu referire la viitoarea reuniune la Helsinki (întâlnirea președinților din SUA și Rusia – ed.), despre Problema Nord Stream – 2», a declarat Poroșenko, fără a dezvălui detalii.
Trump a fost, de asemenea, inconsistent. Întrebat despre Crimeea, Trump a acuzat în anexarea fostului președinte american Barack Obama. «Ce se va întâmpla cu Crimeea la momentul actual, nu știu. Nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă acolo, a fost responsabilitatea lui Obama», a spus el.
Întâlnirea dintre Putin și Trump va avea loc pe 16 iulie la Helsinki, pregătirile sunt în toi. Evident, Poroshenko și Trump au vorbit despre Ucraina tocmai în contextul acestei întâlniri. Însă, cine a fost de acord cu cine — este întrebarea.

Soluții noi pentru întregul Atlantic

În cadrul summitului, a fost semnată o declarație cu privire la principalele provocări nu numai în regiune, ci și pentru întregul spațiu Nord-Atlantic. În acest document se vorbește despre obligația participanților de a distribui în mod echitabil responsabilitățile cu privire la investițiile militare, și anume că finanțarea va crește. Șantajul lui Trump se pare că a dat rezultate. NATO, de asemenea, a decis să adapteze și să consolideze structura comandamentului NATO și, de asemenea, să se gândească la apărarea cibernetică.
«În 2020, vom avea 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadre și 30 de nave de război. Îmbunătățim structura de comandă a NATO. Vom avea o nouă comandă pentru Atlantic și vom sprijini logistica în Germania», a explicat mai târziu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
A fost discutată și problema descurajării și răspunsului la amenințările hibride. «Tactica hibridă se îndreaptă din ce în ce mai mult către instituțiile noastre politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri», se arată în declarație.
«Am fost de acord să creăm noi forțe pentru a contracara războiul hibrid. Aceasta este securitatea informatică, contraponanța și securitatea energetică. Am fost, de asemenea, de acord să creăm un nou centru pentru operațiuni cibernetice și să consolidăm structura de comandă», a explicat Stoltenberg.
Printre alte aspecte din documentul adoptat al summitului se numără lupta împotriva terorismului, confruntarea cu grupul de teroriștii ai ISIL, construirea unei misiuni în Afganistan, crearea unei misiuni de antrenament în Irak.

Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump

Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump

Război cald pe flancul estic

În ceea ce privește Ucraina, Moldova și Georgia, Alianța și-a exprimat clar poziția privind susținerea integrității teritoriale ale acestor țări. Rusia este numită agresor dar și i se solicită un dialog civilizat. Secretarul general Stoltenberg, a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru în timpul summitului.
«Rusia contestă ordinea internațională bazată pe reguli, destabilizând Ucraina, inclusiv prin anexarea ilegală Crimeii; aceasta încalcă dreptul internațională, promovează activități militare provocatoare și încearcă să submineze instituțiile noastre și ne dezbină», se spune în declarație.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en

Președintele de la Kiev a subliniat că marele pericol pentru securitatea de după al doilea război mondial (în special ONU, Consiliului de Securitate al ONU) este faptul că agresorul care acționează este un membru al Consiliului de Securitate al ONU. Poroșenko consideră că NATO este cel mai eficient sistem de prevenire.
În același timp, el a amintit de alte garanții de securitate pentru Ucraina – despre Memorandumul de la Budapesta, ale cărui obligații nu au fost îndeplinite. Bunăoară, memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994, de către 5 țări – Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța – țările care au acționat ca garanți ai indivizibilității teritoriale ale Ucrainei. Cu toate acestea, în 2014, Federația Rusă a ocupat prin invazia militară și a anexat Crimeea, teritoriul al Ucrainei.
«Noi am fost a treia putere nucleară din lume. Vă puteți imagina că Ucraina s-ar confruntă cu agresiune dacă ar avea arme nucleare? Niciodată. Pentru că am acceptat obligațiile din strategia de nonproliferare nucleară, am primit garanții de securitate din partea SUA, din Marea Britanie, din Franța, din China și din Rusia. Unde sunt aceste garanții acum? Timp de patru ani, mii de soldați ucraineni s-au apărat cu arme în mâinile lor. Vă puteți imagina că au fost uciși 3 mii de soldați ucraineni, au fost uciși 10 mii de civili … Ei (NATO – Ed.) au numit Rusia un agresor. Acest lucru este, de asemenea, important din punctul de vedere al dreptului internațional. Acum întreaga lume începe să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina. Acesta nu este un conflict înghețat, este un război fierbinte. Și în fiecare zi ucrainenii își dau viața în apărarea democrației și a libertății … este o agresiune pe flancul estic al NATO, iar acesta este un mesaj puternic că NATO este unită și membrii NATO sunt uniți și solidari cu Ucraina, la fel ca și cu Georgia» a declarat Poroșenko.
În special, Președintele Georgiei Ghiorghi Margvelașvili a declarat că eficiența operațiunilor Rusia care ocupă astăzi a fost posibilă din cauza răspunsului inadecvat al comunității internaționale la războiul din Georgia, în 2008. «Acesta este deja al zecelea an (Summit-ul de la București 2008 – Ed.), de cînd NATO recunoaște că Georgia poate deveni membră a NATO», a spus Margvelashvili.

Marianna Prysiazhniuk

Corespondență de la Marianna Prysiazhniuk

Share our work
Sea Breeze 2018, răspunsul Ucrainei la militarizarea rusă a Crimeei. Peninsula de la Marea Neagră, fortăreață nucleară. Convenția de la Montreux, piedică pentru NATO

Sea Breeze 2018, răspunsul Ucrainei la militarizarea rusă a Crimeei. Peninsula de la Marea Neagră, fortăreață nucleară. Convenția de la Montreux, piedică pentru NATO

Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin

Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin

Două nave de război ale flotei SUA au intrat în Marea Neagră pentru a participa la exercițiile militare comune „Sea Breeze 2018”, organizate pe teritoriul Ucrainei, se arată într-un comunicat de presă al comandamentul forțelor navale americane în Europa, citat de KARADENIZ PRESS. Sursa citată a menționat că manevrele militate comune cu participarea navei-amiral a flotei a șasea, USS Mount Whitney sunt îndreptate către asigurarea păcii și stabilității economice în regiune.

Siguranță pentru statele NATO

În comunicatul citat se arată că prezența celor două nave de război la exerciții vor asigura aliații NATO și partenerii din zona Mării Negre că SUA este gata să apere securitatea lor pe mare. În acest context, în data de 6 iulie 2018, distrugătorul american USS Porter a făcut o escală în portul Odesa.

Manevrele „Sea Breeze” au loc începând cu anul 1997, iar din 2014 ele au început să fie organizate anual. Ele se vor desfășura în perioada 9 – 21 iulie, cu participarea a militari din mai mlte țări, membri și non-membri NATO, inclusiv Bulgaria, Marea Britanie, Italia, Grecia, Georgia, Danemarca, Estonia, Canada, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, România, Polonia, Statele Unite, Turcia, Ucraina și Suedia.

„Sea Breeze” este un exerciţiu multinaţional de menţinere a păcii în spiritul Parteneriatului pentru Pace.

Avertismente dure

Anterior, administraţia rusă a avertizat că efectivele ruse din Crimeea pot respinge orice atac inamic, denunţând suplimentarea capacităţilor militare NATO în România, Polonia, Bulgaria şi ţările baltice. „În Peninsula Crimeea a fost creată o combinaţie unică de forţe militare, iar această forţă este consolidată în mod constant. Sistemul avansat de arme ultramoderne nu va lăsa nicio şansă unui potenţial inamic care ar îndrăzni să atace acest teritoriu autohton rus”, a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, cu ocazia primei reuniuni pentru apărare desfăşurată în Sevastopol.

„Această regiune a avut mereu o importanţă uriaşă pentru Rusia. (…) Crimeea continuă să joace un rol de cea mai mare importanţă în menţinerea securităţii militare a Rusiei”, a subliniat Serghei Şoigu, citat de agenţia Tass.

Ministrul rus al Apărării a dat asigurări că Rusia nu mobilizează efective militare pe linia de contact cu statele membre NATO. „Vreau să menţionez că nu mobilizăm trupe pe linia de conact cu state membre NATO, nici în regiunea baltică”, a subliniat el.

Însă Serghei Şoigu a observat că Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat capacităţile ofensive în apropierea frontierelor Rusiei. „Pe fondul isteriei statelor baltice şi Poloniei privind o presupusă agresiune rusă care s-ar pregăti împotriva lor, forţa contingentelor NATO din regiunea baltică, din Polonia, România şi Bulgaria a fost suplimentată de la 2.000 la 15.000 de militari începând din 2015”, a amintit Serghei Şoigu.

USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre

USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre

„Voronej-SM”, ochii și urechile Kremlinului în Crimeea

Rusia intenţionează să amplaseze în Crimeea cel mai modern radar al său de înaltă precizie „Voronej-SM”, componentă a Sistemului său naţional de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunţând astfel la ideea modernizării staţiei radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică, a relatat recent RIA Novosti, citând un înalt oficial rus. „Staţii de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balşah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) şi Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ‘Voronej-SM’. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat şeful SPRN, Serghei Boev.

În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanţa strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ‘Voronej-SM’ aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci şi a zonei Caucazului şi a estului Mării Mediterane.

Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării staţiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 şi el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum şi în interiorul teritoriului Federaţiei Ruse în scopul îmbunătăţirii sistemului de apărare antirachetă al ţării”, a declarat analistul militar rus.

Salbă de radare

În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar staţii radar de tipul ‘Voronej-SM’, ci şi ‘Voronej-D’, care funcţionează în gamă decimetrică, cu o distanţa de acoperire de 6.000 km.

„Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant şi operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane şi care poate lansa şi rachete de croazieră tip Tomahawk”, susţine expertul citat.

În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global şi în România. Acest sistem, susţine Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croaziera tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF).

Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 şi o ameninţare imediată la adresa securităţii sale naţionale, notează Rueconomics.ru, citat de presa de la București.

Consolidare militară

Rusia a creat pe teritoriul Peninsulei Crimeea anexate Corpul 22 de armată şi şi-a suplimentat efectivele de aici, a declarat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Olexandr Turcinov, potrivit căruia construcţia podului peste strâmtoarea Kerci permite acum Moscovei să-şi crească rapid contingentul militar din peninsulă, informează agenţia de presă ucraineană Unian. ‘Ceea ce este foarte periculos e că podul Kerci face posibilă creşterea semnificativă a contingentului militar rus din Crimeea într-un timp scurt’, şi-a exprimat îngrijorarea Turcinov.

Autorităţile militare ruse au anunţat în februarie înfiinţarea Corpului 22 de armată pe lângă Flota Rusiei din Marea Neagră. ‘La ora actuală, au fost create şi au trecut la instruirea militară Divizia 150-a motorizată din regiunea Rostov, Divizia a 42-a motorizată din Cecenia şi Corpul 22 de armată de pe lângă Flota rusă din Marea Neagră în Crimeea. În plus, a fost formată escadrila de elicoptere de atac Ka-52 în Krasnodar şi o serie de alte unităţi’, anunţase în 10 februarie comandantul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, generalul Aleksandr Dvornikov, citat de RIA Novosti.

Concomitent, Kremlinul a demarat un ampl proces de consolidare a prezenței flotei militare în Marea Azov, inclusiv prin detașarea unor unități din Flota militară rusă a Mării Caspice.

Montreux, zid împotriva NATO

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit acestuia, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată  Krasnaia Zvezda, citat de situl veștidinrusia.ro.

Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.

Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Kremlin-ul, pus la zid de UE. Blocul comunitar a prelungit sancțiunile împotriva Moscovei până la 31 ianuarie 2019

Kremlin-ul, pus la zid de UE. Blocul comunitar a prelungit sancțiunile împotriva Moscovei până la 31 ianuarie 2019

UE-pedepsește-Kremlin-ul-pentru-acțiunile-militare-din-Ucraina

UE-pedepsește-Kremlin-ul-pentru-acțiunile-militare-din-Ucraina

Țările Uniunii Europene au decis joi prelungirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei până la 31 ianuarie 2019, măsurile restrictive vizând anumite sectoare ale economiei rusești, se arată într-un comunicat al Consiliului UE, citat de KARADENIZ PRESS. ”Această decizie a fost luată ca urmare a informațiilor actualizate prezentate de președintele Macron și de cancelarul Merkel în cadrul Consiliului European din 28-29 iunie 2018, referitoare la stadiul punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, de care sunt legate sancțiunile” se mai subliniază în comunicat.

 

Consiliul-Europei-prelungește-sancțiunile

Consiliul-Europei-prelungește-sancțiunile

Măsuri dure

Consiliul a adoptat această decizie prin procedură scrisă și, potrivit regulii aplicabile tuturor deciziilor de acest tip, acționând în unanimitate. Aceste măsuri vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Ele au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina și au fost consolidate în septembrie 2014.

Decizia vine în completarea altui set de sancțiuni după ce, pe 18 iunie, Consiliul UE a decis extinderea măsurilor restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Rusia până la 23 iunie 2019.

Prelungirea sancțiunilor anunțată joi survine și în contextul în care noul premier italian, Giuseppe Conte, s-a declarat în favoarea ridicării sancțiunilor la adresa Rusiei, în vreme ce președintele Comisiei Europene a sugerat în mai multe rânduri ca o normalizare a relațiilor cu Rusia este necesară. (N.G.)

Share our work
Poroşenko, desant diplomatic la Belgrad. Ucraina nu recunoaşte independența Kosovo. Belgrad, unul dintre cei mai importanți aliați ai Kremlinului

Poroşenko, desant diplomatic la Belgrad. Ucraina nu recunoaşte independența Kosovo. Belgrad, unul dintre cei mai importanți aliați ai Kremlinului

Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase

Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase

Ucraina nu recunoaşte Kosovo şi respectă pe deplin integritatea teritorială a Serbiei, a declarat marţi, la Belgrad, preşedintele Petro Poroşenko, relatează agenția Tanjug, preluată de mass-media internațională. „Nu am recunoscut Kosovo şi poziţia noastră este că o soluţie la această problemă ar trebui căutată prin compromis, ţinându-se cont de interesele Serbiei”, a declarat Poroşenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Crimeea, obiectiv pentru Kiev

Kievul îşi menţine de asemenea poziţia privind independenţa Ucrainei şi respectarea integrităţii sale teritoriale, incluzând Crimeea, a spus el. „Noi, la Kiev, depunem toate eforturile pentru a reînnoi suveranitatea teritorială a ţării şi ne bazăm pe sprijinul Serbiei în ceea ce priveşte instituirea unei misiuni de menţinere a păcii sub supravegherea ONU”, a menţionat el. Serbia şi Ucraina sunt ţări foarte apropiate, iar aderarea la Uniunea Europeană este un alt obiectiv care le leagă, a subliniat liderul de la Kiev.

Fără vize

Totodată, miniştrii de externe sârb şi ucrainean, Ivica Dacic şi Pavlo Klimkin, au semnat marţi la Belgrad un acord interguvernamental privind amendamentele la un acord de eliminare a vizelor pentru cetăţenii ucraineni. Acordul a fost semnat în prezenţa preşedinţilor celor două ţări. În acest context, cetăţenii Ucrainei vor putea călători fără viză în Serbia precum şi să se afle pe teritoriul acestei ţări timp de 90 de zile.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a anunţat despre extinderea acordului privind regimul fără de vize cu Serbia, prin care cetățenii Ucrainei vor putea rămâne în această țară timp de 90 de zile fără eliberarea unei vize. „Am extins acordul privind regimul fără de vize cu Serbia. Aceasta le va permite cetăţenilor noştri să călătorească în această ţară fără viză timp de 90 de zile. Acordul relevant a fost semnat la Belgrad în timpul vizitei mele oficiale în Serbia”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

Relație complicată

Belgrad este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Federației Ruse, beneficiind de diferite forme de asistență militară și financiară din partea Kremlinului. Această relație a fost consolidată și de participarea masivă a voluntarilor din Serbia la acțiunile armate ale separatiștilor pro-ruși din Donbass, cu sprijinul aparent al autorităților de la Belgrad, care nu au luat nicio măsură juridică împotriva acestora. Obiectivul comun al integrării europene a făcut ca Belgrad-ul și Kiev-ul să treacă peste neînțelegerile grave și să mimeze normalizarea relațiilor bilaterale dintre cele două state. (N.G.)

Share our work