Lieberman da asigurari ca vor fi pedepsiti vandalii bisericii romanesti din Ierusalim

Lieberman da asigurari ca vor fi pedepsiti vandalii bisericii romanesti din Ierusalim

Ministrul israelian de externe Avigdor Lieberman a condamnat, în cursul întrevederii avute marţi la Ierusalim cu omologul său român Titus Corlăţean, actul de vandalism asupra bisericii ortodoxe româneşti cu hramul „Sfântul Gheorghe”.
Şeful diplomaţiei israeliene şi-a exprimat tristeţea faţă de acest act de vandalism, cel mai recent dintr-o serie de atacuri care au vizat lăcaşuri de cult creştine din Ţara Sfântă. Persoane necunoscute au lansat luni pietre şi sticle asupra bisericii ortodoxe româneşti cu hramul „Sfântul Gheorghe” de la Ierusalim, situată în apropierea cartierului evreiesc ultraortodox Mea Sharim. Vandalii au avariat poarta bisericii şi au aruncat gunoaie la intrare. Poliţia israeliană a deschis o anchetă în acest caz. Suspect este un mic grup de extremişti responsabil pentru atacuri similare împotriva unor biserici, moschei şi proprietăţi ale armatei israeliene, în semn de protest faţă de ceea ce ei consideră a fi politica pro-palestiniană a guvernului israelian.
Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut marţi o întrevedere cu vicepremierul şi ministrul afacerilor externe israelian, Avigdor Lieberman. În cadrul discuţiilor, şefii celor două diplomaţii au subliniat stadiul excelent al dialogului politico-diplomatic bilateral, convenind menţinerea ritmului intens al acestuia. Au evaluat gradul de implementare a celor convenite cu prilejul primei sesiuni a consultărilor interguvernamentale româno-israeliene din 2011 în domeniile afacerilor externe, economic,  agriculturii, cercetării şi dezvoltării, mediului, sănătăţii, turismului şi educaţiei.
Miniştrii au subliniat interesul ambelor părţi pentru întrunirea Comitetului pregătitor al Comisiei Mixte româno-israeliene şi pentru organizarea viitoarei sesiuni a şedinţei comune de guvern, la Bucureşti, în primul semestru al anului 2013. Totodată, cei doi miniştri de externe au abordate aspecte legate de stadiul cooperării trilaterale cu R. Moldova, dosarele regionale de interes, cu accent asupra dosarului nuclear iranian, situaţia din Siria, şi perspectivele procesului de pace din Orientul Mijlociu.
In context, cei doi miniştri au discutat aspecte ale cooperării bilaterale privind educaţia în domeniul combaterii discriminării şi intoleranţei, precum şi proiecte bilaterale în domeniile istoric şi cultural, de evidenţiere a coexistenţei paşnice a celor două popoare şi religii. Totodată, ministrul Titus Corlăţean a evocat semnificaţia deosebită a datei de 9 octombrie, desemnate de Guvern drept Ziua de comemorare a Holocaustului în România şi eforturile ţării noastre de reconciliere cu trecutul istoric, mulţumind pentru sprijinul oferit de partea israeliană pentru îmbunătăţirea programelor educaţionale privind Holocaustul.

Share our work
Romania solicita Ucrainei reluarea activitatii Comisiei Mixte Interguvernamentale privind minoritatile

Romania solicita Ucrainei reluarea activitatii Comisiei Mixte Interguvernamentale privind minoritatile

Activitatea Comisiei Mixte Interguvernamentale privind minorităţile naţionale ar trebui reluată, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, care a avut joi, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York, o întrevedere bilaterală cu omologul ucrainean, Kostiantin Grîşcenko.
Potrivit MAE, şefii celor două diplomaţii au abordat aspecte ale agendei bilaterale, precum şi relaţiile Ucrainei cu UE şi NATO. Cei doi miniştri au avut un schimb de opinii cu privire la modalităţile de consolidare şi intensificare a agendei de lucru româno-ucrainene în vederea identificării soluţiilor reciproc acceptabile pentru dinamizarea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin promovarea unei agende de contacte politico-diplomatice substanţiale în cursul anului 2013. Totodată, Titus Corlăţean a adresat omologului său ucrainean invitaţia de a efectua o vizită oficială în România.
Ambii oficiali au exprimat interesul pentru completarea cadrului juridic bilateral, în măsură să susţină dezvoltarea cooperării sectoriale dintre România şi Ucraina. Partea română a subliniat dorinţa pentru finalizarea, cât mai curând posibil, a negocierilor la Acordul interguvernamental de mic trafic la frontieră. Ministrul Corlăţean a evidenţiat oportunitatea consolidării dimensiunii economice a relaţiilor bilaterale, evocând nivelul apreciabil al volumului schimburilor comerciale bilaterale dintre România şi Ucraina, ce a marcat un vârf pentru ultimii 20 de ani (peste 2 miliarde USD în 2011).
„Şeful diplomaţiei române a readus în atenţia părţii ucrainene propunerea de reluare a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale în problemele minorităţilor naţionale, creată în baza Tratatului bilateral de bună-vecinătate din 1997”, subliniază MAE. În ceea ce priveşte cooperarea Ucrainei cu UE şi NATO, Titus Corlăţean a reconfirmat susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei, cu accentuarea rolului unei implementări consecvente a reformelor, deschiderea pentru împărtăşirea experienţei de aderare a României la UE, susţinerea unei relaţii pragmatice NATO-Ucraina şi disponibilitate pentru a oferi asistenţa necesară derulării procesului de reforme interne. Şeful diplomaţiei române a confirmat sprijinul României pentru exercitarea de către Ucraina a preşedinţiei OSCE, în cursul anului 2013.

Share our work
Corlatean la Chisinau. Timofti vorbeste despre relatiile fratesti Romania-R. Moldova

Corlatean la Chisinau. Timofti vorbeste despre relatiile fratesti Romania-R. Moldova

Întâlnindu-se cu Titus Corlăţean la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a ţinut să spună cât de mult apreciază relaţiile frăţeşti dintre Republica Moldova şi România. De asemenea, preşedintele Timofti a declarat că, indiferent de situaţia politică de la Bucureşti, România rămâne un exemplu pentru R. Moldova în parcursul său european.
Nicolae Timofti l-a informat pe ministerul de Externe, Titus Corlăţean, despre încercările unor grupuri politice de la Chişinău de a zădărnici menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor pe care le are Republica Moldova cu România şi cu alte state europene. Timofti a precizat în acest context că autorităţile nu vor permite escaladarea situaţiei politice din R. Moldova pe motive care nu au relevanţă în actuala conjunctură politică.
Şeful diplomaţiei române a afirmat că în cercurile politice de la Bucureşti există o poziţie unitară de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, indiferent de alternanţa la putere din România. Corlăţean a salutat instaurarea unei stabilităţi politice în Republica Moldova, care, în opinia sa, asigură climatul necesar promovării reformelor europene şi a amintit despre aprecierile făcute de o serie de oficiali europeni, favorabile la adresa Republicii Moldova, ca un lider în Parteneriatul Estic.
În finalul întrevederii, Nicolae Timofti şi Titus Corlăţean au făcut un schimb de păreri despre iniţiativa de a fi marcată sărbătoarea „Limba noastră” pe ambele maluri ale Prutului, începând cu anul 2013.

Cetăţenii moldoveni din Siria, sprijin de la misiunea diplomatică română

În cadrul întrevederii delegaţiei române cu autorităţile de la Chişinău, părţile au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare. Acest acord vizează sprijinul României pentru cetăţenii moldoveni care se află în Siria. Misiunea diplomatică a României de la Damasc va oferi asistenţa necesară şi cetăţenilor moldoveni, în baza Acordului privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare.
Titus Corlăţean a declarat în cadrul unei conferinţe comune de presă cu Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, că România este unul din puţinele state membre ale UE care şi-a mai păstrat o misiune diplomatică la Damasc. Iurie Leancă a calificat acordul ca fiind unul extrem de important, în condiţiile în care „un număr însemnat” de cetăţeni moldoveni se află în Siria. În plus, potrivit acestuia, acordul „vine să consemneze deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.

Sprijin constant la UE pentru Republica Moldova

Nu există reuniune în Uniunea Europeană la care România sau alte state să nu aducă în discuţie obiectivele europene ale R. Moldova. Declaraţia aparţine ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Oficialul a declarat că România va continua această atitudine, iar stabilitatea politică a R. Moldova este un atu suplimentar care justifică acest avans spre integrarea în UE.
În cadrul unei conferinţe de presă comună, susţinută de către miniştrii de Externe de la Bucureşti şi Chişinău, au fost abordate subiecte ce ţin de dezvoltarea cooperării bilaterale pe plan politic şi economic, integrarea europeană, proiectele de conexiune a sistemelor energetice dintre România şi R. Moldova. De asemenea, cei doi miniştri au discutat despre evoluţiile pe plan regional şi obiectivele de pe agenda europeană a R. Moldova. şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, a menţionat că vizita se înscrie în politica de sprijin şi de promovare a reformelor R. Moldova.
La rândul său, Titus Corlăţean a declarat că vizita la Chişinău este expresia unei relaţii politice. ”Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale R. Moldova şi promovarea acestora”. Ministrul a mai adăugat că partenerii europeni salută reformele realizate de Guvernul de la Chişinău, iar România şi partenerii europeni doresc stabilitate în R. Moldova. Părţile au mai stabilit cooperare interministerială privind asistenţa medicală în regim de urgenţă.
De asemenea, Titus Corlăţean a sugerat joi la Chişinău că Parlamentul României ar putea să nu ratifice Tratatul privind regimul de frontieră cu Republica Moldova, până la alegerile parlamentare, din cauza campaniei electorale. Ministrul român a accentuat însă că acest acord este unul important „şi îl tratăm cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate”.
În ceea ce priveşte Marşul Unirii din 16 septembrie, de la Chişinău, ministrul de Externe al României aşteaptă eforturi remarcabile din partea Guvernului R. Moldova pentru a evita confruntările care ar putea să apară. “Aud foarte des de confruntări în ţara dumneavoastră. Noi aşteptăm ca totul să fie calm şi moderat”, a declarat Titus Corlăţean. “Sperăm că nu vor exista evenimente care sa altereze această situaţie. Este vorba de un eveniment care reflectă poziţia societăţii civile”, a completat Corlăţean. Platforma Civică „Acţiunea 2012” va organiza duminică, în Chişinău, un marş al unirii.

Întâlnire cu premierul Vlad Filat şi Valeriu Lazăr

Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic.
De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova. „Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.
Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova. Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.

Discuţii cu Marian Lupu si Mihai Ghimpu

Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.
Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.

Share our work
Interes national: Senatul Romaniei a aprobat ajutorul pentru Republica Moldova

Interes national: Senatul Romaniei a aprobat ajutorul pentru Republica Moldova

Plenul Senatului a aprobat luni proiectul de lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional la Acordul semnat între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova, privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.
În favoarea ratificării Protocolului s-au exprimat 90 de senatori, nefiind exprimate voturi împotrivă sau abţineri. În timpul şedinţei de plen, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat că tema sprijinirii obiectivelor europene ale Republicii Moldova este una de “interes naţional” pentru România.
“Este o temă de interes naţional. Sprijinirea obiectivelor europene ale Republicii Moldova, având ca finalitate o viitoare integrare europeană a acesteia, precum şi un parteneriat fratern constituie obiective strategice ale României. Este vorba de un proces extrem de important, cu impact nu numai economic, ci de ordin strategic – respectiv interconectarea reţelelor de infrastructură energetică şi gaz. Acest proiect este realmente strategic. Senatorii PSD vor vota pentru ratificarea acestui proiect”, a spus Corlăţean.
La rândul său, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, a declarat că ratificarea proiectului reprezintă un pas spre “intrarea în normalitate în relaţia noastră cu Republica Moldova”. “Acest proiect este necesar atât pentru vecinii noştri, cât şi pentru noi. Îi felicit, în numele cetăţenilor români din Republica Moldova, care au aşteptat cu mare interes semnarea acestui proiect, pe colegii care au votat ratificarea acestuia. Sunt convins că vom mai avea şi alte iniţiative şi vom continua pe acest drum, pentru că, din punctul nostru de vedere, relaţia cu Republica Moldova este cu mult mai mult decât relaţia pe care o avem cu alte state”, a afirmat Badea.
Proiectul de ratificare a celui de-al doilea Protocol Adiţional semnat între guvernele României şi Republicii Moldova a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor, Senatul fiind în acest caz Cameră decizională.

Share our work
Prima sedinta a Comisiei comune pentru integrare europeana dintre Parlamentele Republicii Moldova si Romaniei

Prima sedinta a Comisiei comune pentru integrare europeana dintre Parlamentele Republicii Moldova si Romaniei

Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi ai Republicii Moldova a avut loc, marţi, la Chişinău.
Senatorul român Titus Corlăţean a declarat, la finalul reuniunii, că obiectivele comisiei comune sunt clare, o susţinere constantă şi concretă a R Moldova în procesul de aderare la UE. “Noi, ca stat membru al UE putem sprijini Republica Moldova prin expertiză şi experienţa din procesul de negocieri, dar şi politic prin susţinerea în relaţia cu alte Parlamente din statele UE. Astăzi am semnat două documente, regulamentul de funcţionare a comisiei şi o rezoluţie politică prin care exprimăm susţinere totală în procesul de negocieri asupra Acordului de liber schimb şi liberalizării regimului de vize”, a spus senatorul român, informează Moldpres.
La rândul sau, deputatul moldovean Ana Guţu, co-preşedinte al comisiei comune din partea Republicii Moldova, a menţionat, la finalul reuniunii, că Republica Moldova mizează pe transferul de asistenţă din partea României pentru a putea evita unele erori în procesul sau de integrare europeană.
„Această rezoluţie de fapt vine să afirme încă o dată sprijinul din partea României, din partea parlamentarilor români al eforturilor de integrare europeană a Republicii Molodva, sprijinul în contextul negocierilor privind aceste documente pe care noi intenţionăm să le semnăm cu Uniunea Europeană în viitorul apropiat, în anul următor chiar şi sigur că este important să trecem şi la o agendă concretă în continuare, în cadrul următoarei reuniuni care probabil va avea loc la toamnă, la Bucureşti, unde de domenii concrete vom vorbi, despre subiectele care ne interesează privind armonizarea legislaţiei noastre la acquis-ului comunitar”, a precizat Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău.

Întâlnire cu Vlad Filat

De asemenea, şi prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu delegaţia Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României. În cadrul întrevederii, a fost efectuat un schimb de opinii privind stadiul actual al dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, situaţia social-politică şi procesul de integrare europeană a ţării.
Premierul a menţionat că agenda de cooperare bilaterală este una plină şi a dat asigurări că Guvernul Republicii Moldova este angajat în realizarea acesteia. Vlad Filat a subliniat nivelul înalt al dezvoltării relaţiilor moldo-române pe dimensiunea guvernamentală, exprimând gratitudine pentru sprijinul României acordat atât în plan bilateral, cât şi internaţional.
La rândul său, Titus Corlăţean a apreciat evoluţia relaţiilor moldo-române şi rolul Guvernului Republicii Moldova în vederea dezvoltării dialogului politic cu România. Senatorul a menţionat că, prin activizarea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României, se doreşte sincronizarea activităţii pozitive a Guvernelor din cele două state şi pe dimensiunea parlamentară.

R E Z O L U Ţ I A COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ŞI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA DE SPRIJIN POLITIC AL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Parlamentul României, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, sprijină aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările Republicii Moldova, în contextul integrării europene.
Republica Moldova este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Parlamentul României, prin intermediul contactelor susţinute cu Parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE şi Parlamentul European, sprijină eforturile autorităţilor din Republica Moldova în vederea realizării obiectivelor europene.
Noi, parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, afirmăm necesitatea accelerării negocierilor privind Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană, obţinerea regimului de liberă circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova, care doresc să călătorească în UE.
Încurajăm, în continuare, cooperarea intensă, la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul Parteneriatului Estic, proiect important menit să impulsioneze procesul complex de transformare instituţională, reformare şi modernizare a Republicii Moldova, din perspectiva îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi din perspectiva cooperării multilaterale în plan regional.
Parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, subliniază importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conformă cu normele europene, în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană cheamă Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la intensificarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale pentru asigurarea condiţiilor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi pentru lărgirea sprijinului politic în statele membre UE, la nivel guvernamental, pentru atingerea obiectivelor europene ale Republicii Moldova.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană vor monitoriza felul în care Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova implementează documentele bilaterale asociate obiectivului strategic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Share our work