EDITORIAL: Se poate oare și mai mult în relația Kiev-Chișinău?

EDITORIAL: Se poate oare și mai mult în relația Kiev-Chișinău?

După ce întâlnirea de joi de la Kiev cu omologul său din R. Moldova, Pavel Filip, premierul ucrainean Volodimir Groisman a scris pe pagina sa de Facebook ca își dorește ca schimburile comerciale dintre cele două țări sa ajungă la un miliard de dolari anual.

O suma nu foarte greu de atins în contextul în care în prezent relația bilaterală în termeni de schimburi comerciale valorează 884 de milioane de dolari. Mai mult, și cu Ucraina semnatară anul trecut a Acordului de Ascociere cu UE, economiile celor două țări se vor orienta și deschide și mai mult piețelor europene.

Cert este că în ultimii ani, situația politică regională, dar și scopurile comune au deschis un pic ochii Kievului în direcția R. Moldova, o țară până nu demult prea mică și prea puțin importantă pentru Ucraina.

Probleme de securitate regionale, precum și venirea în fotoliu de președinte al lui Petro Poroșenko, crescut pe malurile Nistrului la Tighina și vorbitor de română, au schimbat un pic dinamica acestor relații.

Pe lângă contactele bilaterale mai dese din ultimii ani, cupola comună a Parteneriatului Estic i-a făcut atât pe guvernații de la Kiev, cât și pe cei de la Chișinău, să vadă mai mult lucrurile care i-ar putea apropia. Mai presus de clișeele sovietice în care s-a gândit anterior.

Ambele țări au nevoie una de cealaltă, în contextul unui ghimpe mic, dar problematic, ce stă și el amenințător în coasta Ucrainei. Cu probleme în estul țării, Ucraina are tot interesul să țină sub monitorizare atentă ceea ce se petrece în regiunea separatistă Transnistria.

Aici există un potențial real de destabilizare a zonei Odesei de către Rusia care menține în regiune undeva la 1.500 – 2.000 de militari proprii, fără a mai pune la socoteală forțele transnistrene ce se pot mobiliza rapid spre 13.000 de militari, în condițiile în are majoritatea pseudo-instituțiilor de la Tiraspol sunt militarizate excesiv.

Controlul comun la frontiere, precum și liberalizarea transportului terestru și aerian, pot oferi noi posibilități de dezvoltare a relației bilaterale, cu precădere în zona economică. Mai puțin timp de așteptare, mai puține hârtii pentru transportatorii de mărufuri și pasageri, după semnarea celor două acorduri cu prilejul Forumului de Securitate de la Kiev, de joi, 12 aprilie.

Acest lucru va contribui realmente la facilitarea comerțului, dar va întări în paralel și granițele, inclusiv cu regiunea trasnnistreană în ceea ce privește traficul și contrabanda.

Anterior situației create în martie 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea războiul cu separatiștii pro-ruși în estul țării, Kievul nu a fost mai deloc interesat de rezolvarea acest dosar. Probabil, preț de mai bine de două decenii, nimeni nu s-a gândit să se poate ajunge la un astfel de scenariu antagonic între Moscova și Kiev.

Când Ucraina a început să strângă șurubul și să nu mai permită regiunii separatiste să o ducă bine din contrabandă și tot felul de afaceri negre, Tiraspolul a apelat la ajutorul Moscovei. Dar nici ea nu a putut interveni foarte eficace, la fel ca-n „vremurile bune”. Astfel, cooperarea regională între Kiev și Chișinău și-a spus cuvântul și a contracarat influența Rusiei în regiune, dar potențialul destabilizator încă există.

Ar fi o naivitate să creadă cinevă că Rusia își va retrage de bunăvoie armtatele din Transnistria, dar totuși acțiunile comune moldo-ucrainene pot stăvili acentele militariste arătate peste Nistru în circa 200 de exerciții militare în 2017.

Dar nu totul este lapte și miere în relația dintre Ucraina și R. Moldova în ultimii ani.

Kievul va trebui să dea dovadă de mai mult pragmatism când vine vorba de problemele ecologice. Dacă în urmă cu mai bine de zece ani Ucraina a avut o aprigă dispută cu România pe tema canalului Bâstroe, pe care Kievul voia să-l construiască cu orice preț, peste normele econologice și tratatele de mediu internaționale semnate anterior, Kievul riscă să insiste pe aceeași greșeală și cu Chișinău.

Ideea contrucției a șase hidrocentrale în amonte pe Nistru ar putea avea urmări dezastruoase pentru ecosistemul acestui râu, dacă planul nu este făcut cu cap și într-o logică de respect reciproc. Cu atât mai mult cât acesta este principala sursă de apă potabilă a Republica Moldova, dar și una importantă pentru regiunea Odesa a propriei țări.

Astfel, „pianul energetic” trebui cărat cu atenție pe scările relației dintre Kiev și Chișinău, fapt pe care propaganda rusă, dar și partidele proruse de la Chișinău, îl speculează periodic pentru a stârni disensiuni între cele două capitale.

Chiar și așa, relația dintre Kiev și Chișinău s-a ameliorat mult față de ultimii ani, iar trendul este în continuare unul bun. Cadența alertă poate fi menținută atât timp când acești doi actori regionali înțeleg că eforturile comune de reformare și apropiere de UE pot fi simplificate în doi.

Cu două locomotive importante la Bruxelles – Polonia și România – dar și cu multă voință internă de reforme reale, cele două țări pot avansa mult mai rapid în drumul lor european. Până atunci, atât Kievul, cât și Chișinăul, vor trebui să elimine treptat și accelerat din influența încă ridicată a Rusiei în cele două capitale.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Rușii strâng parteneriatul energetic cu chinezii pe gaze natural și lichefiate

Rușii strâng parteneriatul energetic cu chinezii pe gaze natural și lichefiate

Compania rusă de gaze Novatek a semnat un acord de cooperare strategică cu China National Petroleum Corporation (CNPC). În plus, Novatek și Banca de Dezvoltare a Chinei au semnat un memorandum de înțelegere pe o cooperare lărgită. Ca urmare a negocierilor interguvernamentale sino-ruse, un acord cadru de împrumut a fost semnat între banca rusească Vnesheconombank și Banca de Import-Export a Chinei în valoare de 3 miliarde de dolari. „Acordul de cooperare strategică confirmă că părțile intenționează să coopereze în implementarea proiectului gazifer Artic LNG 2, precum și să colaboreze în diferite segmente ale piețelor de gaz natural și gaz lichefiat, inclusiv în dezvoltarea infrastructurilor și a comerțului cu gaz lichefiat”, precizează compania Novatek într-un comunicat preluat de Karadeniz Press.

„Companiile noastre au o istorie de cooperare efectivă, inclusiv implementarea cu succes a proiectului de gaz lichefiat Yamal (proiect ruso-rusesc de transport a gazelor lichefiate -n.r.). Credem că acordul nostru de cooperare strategică va dezvolta și mai mult relația reciprocă și va deschide noi oportunități pentru ambele companii, utilizând experiența noastră în implementarea de proiectelor de LNG combinată cu oportunitățile enorme oferite de piața chineză, una dintre cele mai mari la nivel mondial”, a declarat directorului board-ului de conducere de la Novatek, Leonid Mikhelson.

Novatek este unul dintre cei mai mari producători independenți de gaze din Rusia. Compania a fost fondată în 1994 și este angajată în explorarea, producția, procesarea și vânzarea gazului natural și a hidrocarburilor. Activitățile companiile se desfășoară în special în regiunea autonomă Yamal-Nenets. Proiectul rusesc din peninsula Yamal a fost conceput pentru întărirea relațiilor economice dintre Rusia și China în partea de energie și pentru diversificarea piețelor de gaz ale Rusiei spre Est.

Share our work
Compania rusă Rosneft își schimbă planurile de forare în Marea Neagră

Compania rusă Rosneft își schimbă planurile de forare în Marea Neagră

Agenția Federală pentru Resurse Minerale a Rusiei a suspendat licența companiei energetice Rosneft de a explora și de a produce petrol și gaze în perimetrul Yuzho-Cernomorsky in partea estică a Mării Negre pe următorii cinci ani, a declarat o sursa din cadrul companiei pentru televiziunea rusă de știri economice RBC. Mai mult, o astfel de suspendare a fost impusă companiei pentru prima dată în istoria sa. Potrivit sursei, sancțiunile au fost principalul motiv, împiedicând implicarea echipamentului de forare în zona de coastă a perimetrului de explorare. Este practic imposibil din punct de vedere tehnic să amâni lucrările de explorare geologică din moment ce registru de aplicații al Ministerului Resurselor Naturale a fost închis la finalul lui 2016, a adăugat sursa.

O sursa din cadrul aceleași companii declarase anterior pentru TASS agenția de stat citată a satisfăcut astfel dorința Rosneft de suspendare a explorărilor pentru această licență din Marea Neagră din perimetrul Yuzho-Cernomorsky, deoarece nu este fezabilă din punct de vedere economic pe acest fond al sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al Rosneft, Mihail Leontiv, a declarat că un număr de motive a condus la suspendarea licenței, inclusiv sancțiuni și schimbările de piață. Rosneft se pregătește să foreze și să facă estimări în regiune în cooperare cu compania italiană Eni la finalul lui 2017 sau la începutul lui 2018, după ce ambele companii au semnat un acord de extindere a cooperării în mai 2017, atunci când o delegație italiană a fost în vizită la Moscova, relatează RBC. Rosneft este condusă de Igor Sechin, fost vicepremier al Rusiei și unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin.

Share our work