de Razvan Iorga | oct. 25, 2017 | R. Moldova, Știri, UE
Dispute aprinse la Tallinn, în cadrul Adunării anuale a forumului societății civile din cadrul Parteneriatului Estic, între deputatul democrat și co-președintele Adunării Parlamentare „Euronest”, Marian Lupu și reprezentanții societății civile din Republica Moldova, primul acuzând cealaltă tabără de implicare politică. „Sunteți un element important al unei societăți democratice. Un important element al sistemului de echilibru al puterilor în stat (check and balances -n.r.), dar nu trebuie să existe niciodată afilieră politică . Nu vă afiliați cu niciun partid politic. Odată ce se va întâmpla nu veți mai reprezenta (cetățenii -n.r.), apoi nu veți mai fi acel important element pentru democrație”, a declarat Marian Lupu, transmite EvZ Moldova.
Delegația R. Moldova, la acest eveniment de la Tallinn, este formată din peste 10-15 reprezentanți ai societății civile și think tank-uri din Republica Moldova.
La acest subiect, directorul Transparency International din R. Moldova, Lilia Carasiuc, a comentat că Guvernul R. Moldova nu a invitat la discuții decât ONG-urile convenabile și că multe dintre acestea au fost doar cele care nu critică guvernarea.
De altfel, ea a criticat faptul că Guvernul a precizat anterior că va finanța ONG-urile care să monitorizeze activitatea guvernului, ceea ce practic le transformă nu în ONG-uri, ci în instrumente utile, deoarece vor fi legate ombilical de finanțarea de la Guvernul. În opinia sa, la discuțiile societății civile cu puterea, au fost invitate numai ONG-uri care nu critică activitatea guvernului.
Anterior, Lupu amintise că mai multe ONG-uri au protestat la Chișinău alături de partidele extraparlamentare și că astfel și-au politizat activitatea. Lupu a replicat a invitat ONG-urile să protesteze,dar să nu se ameste în politică. „Ori este politician, ori ești activist”, a întrebat Lupu.
Marian Lupu a fost contrazis de Jeff Lovitt, președintele asocieției „Noua Diplomație” din Cehia, care a declarat că reprezentanți ai societății civile pot merge apoi spre zona politică pentru a profita de „ferestre de oportunitate” și de a schimba anumite probleme în țările lor.
Lovitt a oferit exemplul Georgiei pentru acest lucru spunând că această colaborare dintre societatea civilă și guverne oferă expertiză care ar trebui folosită în administrație.
Lupu a replicat că a parte dintre membrii delegației R. Moldova sunt foști oficiali în Guvernul R. Moldova și că cele două planuri nu trebuie să se suprapună. „Există o linie roșie care nu trebuie trecută”, a precizat el.
Lovitt a revenit și a spus că un fost oficial poate face parte apoi din rândurile societății civile și că este normal ca societatea civilă să lucreze îndeaproape cu partidele de opoziție, mai ales în Belarus și Azerbaidjan, dar a fost de acord cu o abordare non-partizană politic a ONG-urilor.
de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Şeful SMG, general-locotenent Ştefan Dănilă, participă, în perioada 13-15 iunie, la Sofia, la a şasea Conferinţă a şefilor statelor majore generale din ţările din Balcani.
La conferinţă participă reprezentanţi din România, Bulgaria, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Turcia, precum şi vicepreşedintele Comitetului militar al NATO, generalul Walter Gaskin, comandantul Comandamentului Forţelor Aliate Întrunite din Napoli, amiralul Bruce Clingan, precum şi un trimis special al comandantullui EUCOM. Invitaţi de onoare la eveniment sunt locţiitorul preşedintelui Comitetului Militar al NATO, general-locotenent Walter Gaskin, şi comandantul Forţelor Aliate Întrunite de la Napoli, amiralul Bruce Clingan.
Conferinţa şefilor statelor majore generale din ţările din Balcani, ce asigură cadrul de cooperare militară în diferite domenii – ameninţări asimetrice, educaţie, instruire şi exerciţii, comunicaţii prin satelit, management informaţional, apărare cibernetică -, este un instrument complementar altor iniţiative regionale ce contribuie la consolidarea securităţii în regiune.
Cea de a 6-a conferinţa a şefilor apărării din Balcani va fi deschisă de preşedintele bulgar Rosen Plevneliev şi se aşteaptă să se încheie prin semnarea unei declaraţii comune. România a fost, în iunie 2010, gazda celei de-a patra ediţii a conferinţei, care s-a desfăşurat la Braşov.
de Anatol Terzi | mai 18, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din cadrul Academiei Militare „Alexandru cel Bun” a organizat joi conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Republica Moldova în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională” – ediţia 2012.
La întrunire au participat experţi în domeniul securităţii şi apărării din România, Ucraina şi Republica Moldova, doctori conferenţiari şi lectori din cadrul Academiei Militare, precum şi reprezentanţi ai mass-media. Prezent la eveniment, generalul de brigadă Igor Cutie, Comandant al Comandamentului Forţe Terestre, a apreciat organizarea conferinţei ştiinţifice în domeniul securităţii regionale. „Astfel de evenimente sunt binevenite şi fiecare participant are posibilitatea de a se expune pe marginea subiectelor abordate”, a specificat generalul Cutie.
Participanţii au prezentat un şir de rapoarte ştiinţifice pe problema securităţii şi apărării la nivel internaţional. Totodată, aceştia au abordat opţiunile de securitate pentru Republica Moldova, semnificaţia statutului de neutralitate în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională, problema pericolelor iminente care pot pune în dificultate funcţionarea sistemului de securitate naţională a statului, referitor la instituţiile statului, la politica externă, politica internă, cu repercusiuni directe asupra funcţionării domeniului militar naţional şi alte subiecte relaţionate.
Atât referenţii din R Moldova, cât şi cei de peste hotare, au susţinut că promovarea şi aplicarea teoriilor, cercetărilor ştiinţifice, care vizează consolidarea securităţii naţionale a statului, pot fi realizate doar printr-un efort comun al cadrului academic, ştiinţific, la nivel naţional, dar şi printr-un înalt grad de cooperabilitate dintre instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, instituţiile responsabile de abordarea şi soluţionarea acestor probleme, precum şi factorii de decizie ai statului.
În final, au fost organizate dezbateri pe marginea rapoartelor audiate, schimb de idei şi prezentarea celor mai noi rezultate ale cercetărilor în domeniile securităţii şi apărării, a fenomenului militar contemporan, precum şi în alte domenii. Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Republica Moldova în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională” este organizată anual în Academia Militară „Alexandru cel Bun”.
Neutralitatea foloseşte doar Moscovei
Neutralitatea Republicii Moldova nu asigură securitatea ţării, ci doar interesele Rusiei şi menţinerea influenţei acesteia în regiune, consideră mai mulţi experţi participanţi la conferinţă. Neutralitatea Republicii Moldova nu numai că nu a rezolvat probleme sale de securitate, dar continuă şi să fie sfidată de Federaţia Rusă, potrivit profesorului de la Academia Militară “Alexandru cel Bun” de la Chişinău, Sergiu Şaramet. „În cazul Republicii Moldova, neutralitatea permanentă nu a venit să rezolve obiectivele strategice propuse şi este sfidată prin prezenţa militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat el. În acelaşi timp, potrivit acestuia, reforma armatei ruse are drept scop menţinerea influenţei militare pe teritoriul fostelor republice sovietice.
În contextul în care majoritatea populaţiei Republicii Moldova ar vota împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, expertul Victor Juc, membru al Academiei de Ştiinţe, a apreciat că această atitudine este cauzată şi de lipsa discuţiilor la nivel politic referitor la acest subiect. „În consecinţă, 3/4 din populaţie mai continuă să perceapă NATO în spiritul logicii războiului rece”, a menţionat el.
Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este stat neutru, care nu poate face parte din organizaţiile militare şi care nu permite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Acest statut este susţinut şi de Federaţia Rusă, care deţine însă un contingent de militari în Transnistria, zona de est a ţării, controlată de un regim separatist.
Anumiţi politicieni, precum şi forţe politice de la Chişinău doresc modificarea statutului de neutralitate şi aderarea la NATO, susţinând că fără acest pas, Republica Moldova nu va putea să adere la UE. Totuşi, majoritatea populaţiei nu ar susţine un asemenea demers. Experţii consideră însă că opinia populaţiei ar putea fi schimbată, dacă ar exista un consens la nivel politic.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. „Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
„Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.
SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. „Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. „Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
„În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.
Temerile Rusiei
Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, „în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări „pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. „Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de interne sîrb, Ivica Dacic, a declarat că Serbia nu ar putea să privească în altă parte în cazul unui atac armat al premierului kosovar Hasim Taci împotriva sîrbilor, iar realitatea este că în prezent există două Kosovo – unul sîrb şi unul albanez, scrie presa locala, preluata de cea internationala. În opinia sa, soluţia pentru problema Kosovo se găseşte în organizarea unei conferinţe internaţionale în scopul creării condiţiilor pentru ca sîrbii şi albanezii să trăiască în pace în secolele care vor urma. Într-o declaraţie pentru reporteri după discursul său de la summitul economic al Republicii Serbia, Dacic a subliniat că ţara sa nu doreşte un nou război în Balcani şi este dispusă să se angajeze într-un dialog. „Însă pentru a rezolva problema Kosovo este nevoie de un compromis în care fiecare va primi un pic de ceea ce nu a dorit”, a subliniat el. „Nu avem nici un motiv de dispută cu Bruxelles-ul, însă trebuie să subliniem poziţia noastră politică. Acesta a respectat întotdeauna realitatea de pe teren, şi realitatea de pe teren astăzi este că avem, practic, două Kosovo, unul sîrb şi unul albanez”, a mai spus Ivica Dacic.
