de Razvan Iorga | nov. 8, 2017 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Ministerul ucrainean al Dezvoltării Economice și Comerțului a introdus sancțiuni împotriva a 18 companii rusești, potrivit unor ordine ministeriale plasate pe site-ul instituției. „Pentru acțiuni care pot dăuna securității și intereselor economice național (…) în termen de 40 de zile de la data efectivă (30 octombrie -n.r.) aceste ordine se aplică ca sancțiuni economice – respectiv, suspendarea temporară a activității economice străine pe teritoriul Ucraine – în cazul afacerilor străine menționate în ordin (cele 18 companii rusești -n.r.)”, se precizează în document.
Astfel, 18 companii rusești ce activează în zona alimentară, a materialelor de construcție și companiilor de echipamente au fost lovite de aceste sancțiuni. De asemenea, sancțiuni au fost introduse, marți, și împotriva companiei rusești Iuztrans, care aprovizionează Ucraina cu antracit, dar care este suspectată că face afaceri și cu regiunile separatiste din estul țării, Donețk și Lugansk. Lista de sancțiuni mai conține companii precum „Snack Group”, „Iujtrans”, „Mikas”, „Donspeţstroi” şi fabrica de mezeluri din Belgorod.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina
Compania energetică de stat ucraineană Naftogaz și șase dintre subsidiarele sale au intentat un proces la Curtea Internațională de Arbitraj de la Haga în care cere Rusiei despăgubiri de circa 5 miliarde de dolari cauzate de ocuparea peninsulei Crimeea, precizează un comunicat al companiei citate, preluat de Karadeniz Press. „Naftogaz și șase companii din grupul său – Chornomornaftogaz, Ukrtransgaz, Likvo, Ukrgazvydobuvannia, Ukrtransnafta și Gaz Ukrainy au intentat un proces la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga în care caută compensații pentru pierderile provocate de capturarea ilegală a bunurilor companiei de către Rusia în Crimeea”, se precizeazî în document. Pierderile estimate de experții ucraineni se ridică la 5 miliarde de dolari americani, iar Curtea va lua o decizie în privința procesului până la finele lui 2018.
Naftogaz a angajat pentru acest proces firma internațională de avocatură Covington & Burling LLP pentru a proteja drepturile companiei în această acțiune juridică. Firma de avocatură menționată a mai reprezentat în trecut interesele investitorilor companiei Yukos în disputa împotriva Rusiei.
de Razvan Iorga | iul. 24, 2017 | Știri, Turcia, UE
Cancelarul german Angela Merkel și liderul de la Ankara, Recep Erdogan
Criza politică dintre Turcia și Germania se adâncește pe măsura apropierii alegerilor legislative ce vor avea loc în Germania în această toamnă. Politicienii de la Berlin nu vor să mai tolereze ceea ce ei numesc derivele Turciei și sunt gata să ia măsuri. Analiștii politici vorbesc chiar de un război economic între cele două țări. Germania este cea mai mare economie europeană, iar Turcia cea mai mare forţă militară de la Marea Neagră din NATO. Relaţiile dintre cele două ţări n-au fost niciodată după al Doilea Război Mondial mai şubrede ca acum, spun analiştii. Mizele sunt mari pentru ambele tabere. Germania este cel mai mare partener comercial al Turciei, companiile nemţeşti ocupă locul doi în topul investitorilor străini şi sunt angajatori importanţi.
Peste 6.800 de firme germane au operţiuni în Turcia. Nemţii sunt cei mai numeroşi turişti care vizitează această ţară. Turcii, în schimb, reprezintă cea mai mare minoritate din Germania, cu trei milioane de reprezentanţi, iar Turcia ar fi trebuit să fie elementul principal în strategia Germaniei de rezolvare a crizei refugiaţilor.
Se joacă pe bani mulți
După ce Turcia a arestat, sub acuzaţia de terorism, un activist german pentru drepturile omului şi a pus, cum susţine presa germană, mai multe companii nemţeşti pe lista neagră a susţinătorilor terorismului, ministrul german de externe Sigmar Gabriel a avertizat companiile şi cetăţenii să evite Turcia. Din Germania provin aproximativ 15% din turiştii care vizitează Turcia. Berlinul ar lua în considerare şi măsuri precum suspendarea garanţiilor de credit pentru firmele care investesc în Turcia şi retragerea ajutoarelor de preaderare la UE promise Turciei ca parte a procesului de aderare, notează revista Politico. Ziarul Bild scrie, citând surse guvernamentale, că Berlinul suspendă proiectele de înarmare a Turciei.
„Trebuie să ne redefinim politica în privniţa Turciei“, a afirmat ministrul Gabriel, menţionând că acesta este şi punctul de vedere al cancelarului Angela Merkel şi al principalului rival al acesteia în lupta pentru un nou mandat, social-democratul Martin Schulz. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a comparat atitudinea Turciei cu cea a unei ţări comuniste.
Pericole reale
Camerele de comerţ germane DIHK au spus că în actualul mediu este greu de imaginat că cineva va investi în Turcia, iar o asociaţie a exportatorilor a avertizat că pericolele pentru afacerile nemţeşti din Turcia sunt „reale“. Federaţia Industriilor Germane (BDI) a atenţionat că „incertitudinile din ultimul an determină deja din ce în ce mai multe companii să se distanţeze de Turcia“, scrie The Local.de.
Şeful BDI Joachim Lang a avertizat că „pentru companiile germane din Turcia incertitudinile cresc de la oră la oră cu fiecare acuzaţie vagă şi nesusţinută“. Sigmar Gabriel a vorbit de cazuri de exproprieri şi a spus că Berlinul nu mai poate garanta siguranţa cetăţenilor săi în faţa arestărilor în masă „arbitrare“. Unele companii germane şi-au suspendat investiţiile, dar altele au anunţat că vor continua să-şi finanţeze proiectele din Turcia, o piaţă pe care nu o pot neglija, de 80 de milioane de locuitori.
Șeful cancelariei federale germane, conservatorul Peter Altmaier, a confirmat vineri că guvernul său dorește să obțină de asemenea de la Bruxelles înghețarea fondurilor europene destinate Turciei în cadrul procesului de apropiere a acestei țări de UE. Aproximativ 4,45 miliarde de euro sunt în principiu prevăzuți pentru 2014 până la sfârșitul anului 2020 dar, semn al tensiunilor deja existente, numai 200 de milioane de euro au fost vărsați până în prezent.
Retorică dinspre Ankara
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut duminică Germaniei să ‘nu se amestece în afacerile interne’ ale țării sale. „Nimeni nu are dreptul să se amestece în afacerile interne ale Turciei”, a declarat Erdogan, în cursul unei conferințe de presă, la Istanbul, răspunzând la o întrebare privind recentele critici germane privind situația drepturilor omului în Turcia.
Pas înapoi
Totuși, Turcia pare să facă un pas înapoi în toată această confruntare cu o mare miză economică. Turcia a retras în mod oficial o cerere de ajutor adresată autorităților germane pentru investigarea a circa 700 de firme germane suspectate de sprijinire a terorismului, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german, Tobias Plate. Ministrul de interne turc i-a spus luni omologului său german în timpul unei convorbiri telefonice că predarea listei de către Ankara prin Interpol a fost provocată de o ‘problemă de comunicare’, a afirmat Tobias Plate.
Ministrul de interne „a subliniat că nu există nicio anchetă împotriva firmelor germane lansată de autoritățile turce în Turcia sau în Germania”, a spus Plate. Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei german a afirmat că măsuri suplimentare împotriva Turciei sunt luate în considerare.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Gigantul rus de gaze Gazprom s-a situat pe primul loc într-un clasament al celor mai profitabile companii din lume pe anul 2011, în versiunea revistei americane Forbes, cu un profit de 44,46 miliarde de dolari pe anul trecut.
Pe locul doi s-a plasat compania petrolieră americană ExxonMobil, care a deţinut poziţia de lider în clasamentul Forbes de anul trecut. În 2011, aceasta a realizat un profit net de 41,6 miliarde de dolari.
Poziţia a treia este ocupată de Industrial and Commercial Bank of China, al cărui profit a totalizat în 2011 circa 32,14 miliarde de dolari. Preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, declarase la sfârşitul lunii iunie că monopolul rus de gaze este pentru al doilea an consecutiv lider mondial în ceea ce priveşte profitul net.
Compania sârbă NIS, controlată de grupul rus Gazprom Neft, şi-a propus, potrivit planului de investiţii prezentat recent, să cumpere până la sfârşitul acestui an 40 de benzinării în România şi alte 80 până în 2014. Ruşii de la Gazprom au început încă de anul trecut să prospecteze piaţa românească. În luna mai a anului trecut, NIS a transmis o scrisoare de intenţie pentru preluarea reţelei de benzinării din România a grupului Rompetrol, care a declinat însă oferta, după cum au declarat, la momentul respectiv, reprezentanţii companiei. De asemenea, surse din piaţă susţineau că Petrom a purtat discuţii, în toamna anului trecut, cu NIS pentru vânzarea a 139 de staţii, însă oficialii companiei au negat informaţiile.
