de Isac Mihai | iun. 7, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Comisia Europeană susține Erasmus+
La sfârșitul lunii mai 2018, Comisia Europeana a adoptat o propunere privind următorul program Erasmus+ care vizează dublarea bugetului până la 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, relatează mass-media de specialitate, preluată de KARADENIZ PRESS.
Bazându-se pe succesul actualului Erasmus+, următorul program va oferi oportunități de învățare și mobilitate pentru mai mult de 12 milioane de persoane, în comparație cu patru milioane în prezent. Centrarea sa pe „evoluție, nu revoluție” înseamnă că programul „Erasmus” va continua să cuprindă școli, educația și formarea profesională, învățământul superior și cel continuu – tineret și sport, doar că într-o manieră mai eficientă, mai arată sursa citată.
Erasmus+ va beneficia de un buget mai mare în anii următori
Program consolidat
Luând în considerare evaluarea intermediară și consultarea părților interesate, următorul program va fi substanțial consolidat, extins și va deveni mai incluziv. Acesta va promova în continuare activități care stimulează cunoașterea și promovarea în rândul opiniei publice a Uniunii Europene, oportunitățile în domeniile de perspectivă precum schimbările climatice, robotica ș.a. precum și o mai bună mobilizare și incluziune a persoanelor cu mai puține oportunități. Dimensiunea Internațională a programului va fi, de asemenea, amplificată. Investițiile în oameni, în abilitățile și cunoștințele lor, vor contribui la depășirea provocărilor globale, menținerea echității sociale și vor propulsa competitivitatea Europei, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
MileniuM, componentă a societății civile din Republica Moldova, susține implementarea Erasmus+
Republica Moldova, printre beneficiari
În fosta repubică sovietică, Erasmus+ Youth. Info Centru în Moldova este administrat din 2017 de Institutul de Instruire in Dezvoltare MilleniuM. Acest centru are drept scop oferirea suportului informaţional tinerilor şi organizaţiilor de tineret din Republica Moldova despre oportunităţile componentei de Tineret a programului Erasmus+, precum şi va susţine organizaţiile în implementarea calitativă a proiectelor Erasmus+: Youth in Action.
Printre obiectivele programului se numără: creşterea gradului de vizibilitate şi de sensibilizare cu privire la programul Erasmus+: Youth in Action ca o oportunitate nouă de colaborare internaţională în domeniul tineretului şi dezvoltarea capacităţilor organizaţiilor de tineret din Republica Moldova; consolidarea cooperării între organizaţiile active în programul Erasmus+: Youth in Action şi implicarea noilor organizaţii, în special a celor care au şanse reduse de a fi implicate în program; creşterea capacităţii organizaţiilor din Republica Moldova de a fi implicate în calitate de parteneri calitative în programul Erasmus+: Youth in Action; promovarea cooperării organizaţiilor din Republica Moldova oferind sprijin organizaţiilor de tineret în vederea stabilirii de contacte, consolidării parteneriatelor şi îmbunătăţirii cunoştinţelor despre trăsăturile specifice ale lucrului de tineret din Republica Moldova; sprijinirea calităţii proiectelor internaţionale în domeniul tineret implementate în Republica Moldova în cadrul programului Erasmus+: Youth in Action; implicarea factorilor de decizie din domeniul tineretului şi sensibilizarea acestora cu referire la cooperarea internaţională a tineretului în cadrul programului Erasmus+: Youth in Action; consolidarea cooperării cu instituţiile de stat şi organizaţiile neguvernamentale active în elaborarea politicilor de tineret din Republica Moldova, punând un accent deosebit pe recunoaşterea lucrului de tineret şi educaţiei non-formale.
Ong-ul spaniol Cazalla Intercultural a organizat în luna mai traininigul SpreadingBadges, finanțat prin Erasmus+
MilleniuM, îndemn la formarea unei societăți civile în Moldova
Institutul de Instruire în Dezvoltare „MilleniuM” este o asociație obștească de cerecetare, instruire și dezvoltare care activează pe o serie de domenii legate de dezvoltare persoanlă, organizațională, comunitară și dezvoltare de parteneriate. MilleniuM activează din anul 2000, dar în ultimii ani asociația se axează pe promovarea calității educației non-formale și lucru de tineret în Republica Moldova, precum și în țările Parteneriatului Estic și UE, inclusiv prin oportunitățile oferite de programul Erasmus+: Youth in Action.
Reprezentanți ai ong-ului Silent Generation din Bălți au participat la trainingul Speading Badges, cu sprijinul MilleniuM
Cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în cadrul programului anual de Granturi pentru sectorul de tineret, MilleniuM implementează al 4-an consecutiv Cursul de lung durată în Formare de Formatori. Cursul este parte a proiectului „Promovarea programului Erasmus+: Youth in Action”. Grupul tinta spre care sunt orientate activitatile proiectului este constituit din formatori in domeniul tineretului, reprezentanti ai ONG-urilor de tineret, Centrelor de Resurse pentru Tineri sau cadre didactice care doresc sa se implice in organizarea activitatilor non-formale pentru tineri in afara programului scolar. (Viorica Grecu)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Balcani, Marea Neagra, România, Știri, UE, UE
Liderul-bulgar-Boyko-Borisov-face-promisiuni-deșarte-la-București
Bulgaria nu este interesată de asigurarea adâncimilor de navigație, nu fac dragaje, dar nici nu permit AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicție impusă printr-un acord din 1956, relatează mass-media de la București. Surse militare de la București și Sofia au confirmat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că mai multe exerciții NATO au trebuit reprogramate deoarece partea bulgară nu și-a respectat angajamentele de a menține Dunărea navigabilă în zona lor de jurisdicție. Cel mai nou exemplu sunt problemele logistice apărute în procesul de pregătire al exercițiului multinațional „Spring Storm – 18”, la care au participat aproape 2000 de soldați din zeci de state.
Obligații pentru partea română
Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe Dunăre în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948. Pe de o parte, trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. O altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, aceasta fiind practic administrația Dunării, relatează România Liberă.
Principala provocare: adâncimea de navigație
Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nu ar fi prea complicată, dar presupune anumite dotări, de la suficiente nave pentru dragarea albiei Dunării, adică scoaterea aluviunilor de pe șenalul navigabil, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație, la spărgătoare de gheață, nave de semnalizare sau pilotine. La capitolul „dotări” lucrurile au început să se miște în ultimii ani și abia peste 2-3 ani se va putea spune că AFDJ Galați va avea suficiente nave tehnice. O parte din aceste nave sunt construite din fonduri proprii, dar sunt accesate și finanțări europene, pentru că navigația pe Dunăre este una dintre prioritățile Comisiei Europene în domeniul transporturilor. Provocările cele mai mari sunt date de asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, pe Dunărea Maritimă a fost dragat un volum de 670.000 de metri cubi de aluviuni, lucrările fiind în valoare de 2.667.000 euro. A fost asigurată pe șenal o adâncime de 25 de picioare, mai mare decât cea impusă de Comisia Europeană a Dunării. Lucrurile au fost ceva mai complicate pe Dunărea Fluvială, unde în special vara, în perioadele caniculare, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării este scăzut, adâncimile sunt foarte mici. În 2017, pe Dunărea Fluvială a fost dragat un volum de 452.000 mc de aluviuni, asta însemnând un efort financiar de 6.350.000 lei. În pofida acestor costuri, nu a putut fi evitată desfășurarea cu dificultate a navigației în punctele critice.
„Nodul gordian”, sectorul româno-bulgar
Pe Dunărea Fluvială sunt trei sectoare cu probleme, cel mai greu de administrat fiind sectorul româno-bulgar, din cauză că vecinii de la sud nu sunt interesați de condițiile de navigație pe Dunăre. Potrivit directorului general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, în 2017 a fost asigurată navigabilitatea pe sectoarele critice, Cernavodă-Brăila, dar au fost unele probleme pe sectorul Cernavodă-Silistra (Bulgaria), unde au fost 115 zile cu adâncimi scăzute. „Pe sectorul Cernavodă-Silistra, între kilometrul 300 și kilometrul 375, un sector cu probleme mari pentru navigație din cauza adâncimilor mici, am avut timp de 115 zile adâncimi sub 2,5 metri, în special în două puncte critice, în punctul critic Turcescu, în zona kilometrului 343-344 și în punctul critic Cochirleni, kilometrii 304-309. Aici numai cu lucrări de dragaj, fără lucrări hidrotehnice în albie, reușim foarte greu să asigurăm adâncimea. Pe sectorul de la kilometrul 610 la kilometrul 845, pe care îl administrăm noi din cadrul sectorului comun româno-bulgar, am avut cinci zile în care nu am asigurat 2,5 metri, la Corabia. În rest, tot prin dragaj am reușit să asigurăm adâncimea”, spune reprezentantul AFDJ, citat de România Liberă.
Negocieri între Ministerele de Externe
La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria se discută despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor, poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei. Sunt discuții. Degeaba ne chinuim noi să facem eforturi financiare dacă nu există conectivitate. Noi asigurăm adâncimea de 2,5 metri, iar la ei este sub 2 metri sau mai puțin. N-am făcut nimic”, a mai adăugat Dorian Dumitru. În urmă cu doi ani, au fost purtate discuții la Bruxelles, la Comisia Europeană, dar nu au fost schimbări notabile în atitudinea vecinilor de la sud, așa că este de înțeles reticența directorului AFDJ când spune „sunt discuții”.
Autoritățile din Bulgaria nu sunt interesate de cooperarea cu cele din România la asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nici măcar atunci când este vorba de accesarea unor fonduri europene. Anul trecut a fost elaborat un proiect comun, pentru construirea cu bani de la UE a două complexuri de dragaj, unul pentru AFDJ, celălalt pentru o companie de navigație din Bulgaria. Fiecare companie ar fi primit câte 12.220.000 euro, pentru construirea complexului de dragaj și decontarea salariilor, carburanților și altor costuri în primii doi ani de dragaje. Potrivit lui Dorian Dumitru, bulgarii s-au retras din proiect în ultima clipă.
Scandal diplomatic
Un număr de 15 europarlamentari români au adresat anterior o scrisoare deschisă despre problemele de navigație pe Dunăre responsabililor din Parlamentul European. Scrisoarea a ajuns la președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul pentru Transport, Violeta Bulc, și președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli.
„Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre.”, spun semnatarii.
Aceștia afirmă că, în conformitate cu numeroasele documente ale Comisiei, inclusiv a Cărții albe – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, din anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a sedimentelor și depunerilor subacvatice în vederea curățării segmentelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective.
„Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării.
Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transporatate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est. În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă.
Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale.”, mai spun semnatarii scrisorii.
Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia
Demersuri fără răspuns
Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei.
„Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră”, au conchis europarlamentarii români.
Cei care au semnat scrisoarea sunt: Ana-Claudia Țapardel, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damian Drăghici, Gabriela Zoană, Andi Cristea, Victor Boștinaru, Ramona Mănescu, Norica Nicolai.
Promisiuni deșarte
Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat anterior că existenţa în continuare a formatului cvadrilateral Bulgaria – România – Grecia – Serbia reprezintă un semn clar că acesta a fost unul constructiv, productiv. Aceste declarații au fosy făcute după ce premierii român, bulgar şi grec şi preşedintele Serbiei s-au întâlnit, în urmă cu câteva săptămâni, la Palatul Victoria.
„Aş spune că simplul fapt că acest format de cooperare continuă să existe este un semn clar al faptului că a fost un format constructiv, productiv şi dorim să menţionăm faptul că vrem să continuăm să realizăm lucruri ca să ne aducă tot mai aproape, nu să ne separe, vrem să avem parte de o infrastructură care să ne conecteze de Europa şi de restul lumii, vrem să creştem gradul de dezvoltare economică, să îmbunătăţim turismul şi să înregistrăm progrese în toate celelalte sectoare economice”, a afirmat Borisov.
Şeful Executivului de la Sofia a menţionat că premierul român a propus o serie de proiecte „foarte importante”, unul dintre acestea constând într-un nou pod peste Dunăre la Ruse.
„De asemenea, am menţionat posibilitatea de construire a unei autostrăzi care să ne conecteze capitalele, de asemenea conectarea portului Salonic cu porturile din Bulgaria şi din România, îmbunătăţirea conectivităţii cu Belgradul, cu Bratislava, cu Skopje. Grecia şi Serbia s-au implicat, de asemenea, în această iniţiativă de îmbunătăţire a conectivităţii la nivel regional cu Pristina”, a spus Borisov.
Premierul bulgar a subliniat şi importanţa problematicilor legate de Balcanii Occidentali.
Mândrie bulgară
„Sunt foarte mândru de elitele politicii din Balcani de la ora actuală, pentru că nu îmi amintesc să mai fi avut altădată în istorie elite atât de responsabile în ţările din Balcani şi cred că realizăm cu toţii că suntem acum parte a familiei europene şi nu există nicio alternativă la perspectiva europeană pentru Balcanii Occidentali. Vom continua în acest format cvadripartit, la sfârşitul lunii iunie, probabil, ne vom reîntâlni, după care va urma întâlnirea în formatul 16+1 în luna iulie”, a spus Borisov. (M.B./M.I.
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev
Rada Supremă a Ucrainei urmează să ratifice în curând acordul cu România în domeniul transporturilor militare semnat de guvernele celor două ţări la 21 aprilie 2016, relatează mass-media de la București, citând ordinea de zi postată pe site-ul Parlamentului de la Kiev, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva zile după ce Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule militare grele.
Acord strategic
Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare a fost semnat la 21 aprilie 2016, de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko.
Documentul stabileşte termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră, feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017, o urmare firească a colaborării tot mai intense între forțele militare ale celor două state după invazia rusă din 2014.
UE, mai eficientă în prevenirea crizelor
Decizia Comisiei Europene nu reprezintă o surpriză pentru specialiști, în ultimii ani statele UR revizuind situaţia infrastructurii militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.
UE, mai eficientă
Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.
Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.
NATO consolidează Schengenul militar din UE
Fonduri europene pentru infrastructură
Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat executivul UE.
Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.
Axa NATO-UE
Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Amenințarea-rusă-obligă-statele-NATO-și-UE-să-identifice-noi-moduri-de-colaborare
Îngrijorare rusă
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Șefa-diplomației-UE-Federica-Mogherini-a-cerut-președintelui-Ucrainei-Petro-Poroșenko-urgentarea-adoptării-legislației-anticorupție
Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția, notează Europa Liberă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mogherini a făcut îndemnul în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.
Legislație întârziată
Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.
În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.
Ajutor condiționat
Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.
Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.
Angajament UE
Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)
de Razvan Iorga | nov. 10, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE
Comisia Europeană a lansat vineri o serie de consultări pentru facilitarea și accelerarea deplasării trupelor și a echipamentelor militare, în prezent împiedicată de obstacole administrative și logistice, ceea ce face Uniunea Europeană „mai vulnerabilă”. „Deplasarea rapidă a personalului și echipamentelor militare” în Europa „este împiedicată de bariere fizice, legale și de reglementare”, a declarat Violeta Bulc, comisarul european pentru transporturi. Executivul european a menționat exemplul „infrastructurii care nu poate susține greutatea unui vehicul militar” sau „procedurile vamale greoaie”. „După cum au arătat recentele exerciții militare, astfel de bariere pot duce la întârzieri, întreruperi, costuri mai mari și o mai mare vulnerabilitate” a UE, potrivit Comisiei. „De la sfârșitul războiului rece, deplasările militare în Europa, de exemplu pentru exerciții de amploare, au devenit mai frecvente. Însă, în actualul mediu de securitate, forțele europene de apărare depind de capacitatea lor de a se deplasa rapid, atât în contextul UE, cât și al NATO”, a subliniat Comisia Europeană.
Pregătiri în fața unei Rusii tot mai militariste
UE, care dorește să relanseze Europa Apărării, a devenit conștientă în ultimii ani de obstacolele care împiedică desfășurarea rapidă a trupelor în caz de criză la frontierele sale sau chiar pe teritoriul său. Acest scenariu este considerat mai probabil după criza ucraineană începută în 2014, Rusia fiind acuzată de sprijinirea rebelilor pro-ruși în conflictul din estul Ucrainei. De asemenea, NATO a decis să abordeze această problemă și a hotărât în această săptămână să creeze un centru de comandă pentru probleme logistice.
Uniunea Europeană intenționează să coopereze strâns cu Alianța Nord-Atlantică la acest proiect major, deoarece implică o serie de administrații (vamă, transporturi etc.), de companii private, în special feroviare și maritime, și Statele Majore. După această etapă de consultări și de reflecție, Comisia Europeană dorește să prezinte un plan de acțiune celor 28 de state membre UE în luna martie, însoțit de un „calendar ambițios”.
