Militari ISAF ucisi pe aeroportul din Kabul

Militari ISAF ucisi pe aeroportul din Kabul

Kabul-aeroport XinhuaNoua militari ai fortei NATO din Afganistan – ISAF – au fost ucisi miercuri intr-un schimb de focuri cu un militar afgan, pe aeroportul militar din Kabul, a anuntat ISAF intr-un comunicat. NATO nu a precizat nationalitatea militarilor ucisi in schimbul de focuri. Talibanii si-au asumat responsabilitatea pentru incident, insa Ministerul afgan al Apararii a afirmat ca atacatorul este un ofiter afgan care activeaza ca pilot militar de 20 de ani in armata afgana. Din martie 2009, s-au inregistrat 21 de incidente in care un membru al fortelor de securitate afgane sau o persoana imbracata in uniforma a atacat forte ale coalitiei, fiind ucisi in total 42 de militari. Potrivit Al Jazeera, sase soldati americani au fost ucisi in incidentul armat de pe aeroportul Kabul, aflat sub controlul fortelor romane. Mai multe persoane au fost ucise dupa ce un ofiter afgan de aviatie a deschis focul asupra trupelor straine de pe aeroportul din Kabul, aflat sub controlul fortelor romane, a anuntat Ministerul afgan al Apararii. Incidentul a survenit in urma unei dispute si a avut loc la o baza folosita de aviatia militara afgana in jurul orei locale 11.00, a declarat un purtator de cuvant al ministerului, generalul Mohammad Zahir Azimi. Ministerul nu a furnizat alte detalii. Vineri, 1 aprilie, Fortele Aeriene Romane au preluat oficial comanda Aeroportului International din Kabul (KAIA), Afganistan, de la Fortele Aeriene Ungare. La ceremonia prezidata de loctiitorul comandantului Componentei Aeriene a Comandamentului Intrunit al ISAF, general-maior Joachim Wundrak, au participat seful Statului Major al Fortelor Aeriene, general-maior Carnu Fanica, si o delegatie a Statului Major General, condusa de generalul-maior Alexandru Rus. Dupa intonarea imnurilor nationale ale Afganistanului, Ungariei si Romaniei, drapelul KAIA a fost preluat de catre generalul de flotila aeriana Victor Strimbeanu, comandantul detasamentului Fortelor Aeriene Romane, si a fost semnat protocolul de predare-primire a misiunii. In mesajul ministrului Apararii, transmis cu ocazia ceremoniei de plecare in Afganistan a militarilor detasamentului KAIA, acesta i-a indemnat sa urmeze exemplul colegilor care au indeplinit in urma cu cinci ani aceeasi misiune, in care au obtinut rezultate excelente si au probat, o data in plus, profesionalismul si seriozitatea pentru care aviatorii militari sunt renumiti in tara si peste hotare. Cei 75 de militari romani au luat in primire, de la contingentul maghiar, rolul de natiune conducatoare a aeroportului afgan, incadrand functii din structura administrativa si din cea de comanda ale aeroportului. Detasamentul romanesc isi va desfasura activitatea in cadrul Fortei de Asistenta de Securitate din Afganistan, ISAF, aflata sub comanda operationala a NATO. Activitatea militarilor romani se va desfasura intr-un mediu multinational, avand in subordine si colaborand cu militari din alte state. Acestia vor trebui sa asigure, impreuna cu ceilalti participanti la Forta Internationala de Asistenta de Securitate, executarea unor misiuni complexe, care vor acoperi toata gama de activitati caracteristice domeniului, de la comanda si sprijinul operatiilor aeriene pana la asigurarea protectiei fortelor ce tranziteaza cel mai important nod aeroportuar al Afganistanului. Aeroportul deserveste zilnic intre 450 si 500 de zboruri diferite, intr-o zona aflata in permanenta sub semnul amenintarilor teroriste. La finalul ceremoniei de la Kabul, generalul maior Wundrak a declarat ca este convins ca echipa romaneasca este entuziasta si profesionista, fiind “unul dintre cele mai bine pregatite detasamente nationale care isi asuma coordonarea KAIA, de la debutul operatiunii ISAF. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti aici pentru poporul si natiunea afgana.” Romania este prima tara care preia comanda Aeroportului International din Kabul pentru o perioada de un an (prin rotirea a doua detasamente la un interval de sase luni), in cadrul Fortei de Asistenta de Securitate din Afganistan, aflata sub comanda operationala a NATO, perioada in care militarii vor ocupa functii-cheie in cadrul structurilor administrative si de comanda ale aeroportului. Printre misiunile principale pe care militarii romani le vor indeplini la conducerea aeroportului se numara coordonarea operatiilor aeriene zilnice, procesare aeroportuara sau prelucrarea informatiilor meteo. De asemenea, militarii romani vor asigura sprijinul logistic al operatiunilor de pe aeroport, precum si protectia fortei – securitate aeroportuara, control acces, politie militara, descoperire si neutralizare dispozitive explozive improvizate.

Share our work
Aeroportul din Kabul se afla sub comanda romaneasca

Aeroportul din Kabul se afla sub comanda romaneasca

Generalul Wundrak preda drapelul generalului Strimbeanu (foto MApN)

Generalul Wundrak preda drapelul generalului Strimbeanu (foto MApN)

Fortele Aeriene Romane au preluat oficial comanda Aeroportului International din Kabul (KAIA), Afganistan, de la Fortele Aeriene Ungare. La ceremonia prezidata de loctiitorul comandantului Componentei Aeriene a Comandamentului Intrunit al ISAF, general-maior Joachim Wundrak, au participat seful Statului Major al Fortelor Aeriene, general-maior Carnu Fanica, si o delegatie a Statului Major General, condusa de generalul-maior Alexandru Rus. Dupa intonarea imnurilor nationale ale Afganistanului, Ungariei si Romaniei, drapelul KAIA a fost preluat de catre generalul de flotila aeriana Victor Strimbeanu, comandantul detasamentului Fortelor Aeriene Romane, si a fost semnat protocolul de predare-primire a misiunii. In mesajul ministrului Apararii, transmis cu ocazia ceremoniei de plecare in Afganistan a militarilor detasamentului KAIA, acesta i-a indemnat sa urmeze exemplul colegilor care au indeplinit in urma cu cinci ani aceeasi misiune, in care au obtinut rezultate excelente si au probat, o data in plus, profesionalismul si seriozitatea pentru care aviatorii militari sunt renumiti in tara si peste hotare. Cei 75 de militari romani au luat in primire, de la contingentul maghiar, rolul de natiune conducatoare a aeroportului afgan, incadrand functii din structura administrativa si din cea de comanda ale aeroportului. Detasamentul romanesc isi va desfasura activitatea in cadrul Fortei de Asistenta de Securitate din Afganistan, ISAF, aflata sub comanda operationala a NATO. Activitatea militarilor romani se va desfasura intr-un mediu multinational, avand in subordine si colaborand cu militari din alte state. Acestia vor trebui sa asigure, impreuna cu ceilalti participanti la Forta Internationala de Asistenta de Securitate, executarea unor misiuni complexe, care vor acoperi toata gama de activitati caracteristice domeniului, de la comanda si sprijinul operatiilor aeriene pana la asigurarea protectiei fortelor ce tranziteaza cel mai important nod aeroportuar al Afganistanului. Aeroportul deserveste zilnic intre 450 si 500 de zboruri diferite, intr-o zona aflata in permanenta sub semnul amenintarilor teroriste. La finalul ceremoniei de la Kabul, generalul maior Wundrak a declarat ca este convins ca echipa romaneasca este entuziasta si profesionista, fiind “unul dintre cele mai bine pregatite detasamente nationale care isi asuma coordonarea KAIA, de la debutul operatiunii ISAF. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti aici pentru poporul si natiunea afgana.” Romania este prima tara care preia comanda Aeroportului International din Kabul pentru o perioada de un an (prin rotirea a doua detasamente la un interval de sase luni), in cadrul Fortei de Asistenta de Securitate din Afganistan, aflata sub comanda operationala a NATO, perioada in care militarii vor ocupa functii-cheie in cadrul structurilor administrative si de comanda ale aeroportului. Printre misiunile principale pe care militarii romani le vor indeplini la conducerea aeroportului se numara coordonarea operatiilor aeriene zilnice, procesare aeroportuara sau prelucrarea informatiilor meteo. De asemenea, militarii romani vor asigura sprijinul logistic al operatiunilor de pe aeroport, precum si protectia fortei – securitate aeroportuara, control acces, politie militara, descoperire si neutralizare dispozitive explozive improvizate.

Share our work
NATO, dezbinata de campania din Libia

NATO, dezbinata de campania din Libia

nave militareIn timp ce un oficial al Aliantei Nord-Atlantice din Bruxelles declara ca nave de razboi ale NATO vor incepe miercuri sa patruleze in largul coastelor libiene pentru a face sa fie respectat embargoul asupra armelor decretat impotriva Libiei de ONU, Germania a decis sa suspende participarea navelor sale de razboi la operatiunile NATO din Marea Mediterana pentru a nu participa la controlul embargoului. “NATO a decis un embargo asupra armelor impotriva Libiei, care are si consecinte concrete, traductibile printr-o eventuala recurgere la arme. Germania nu va participa la aceasta”, a argumentat un purtator de cuvant al Ministerului german al Apararii. „Ministerul a decis marti deci sa plaseze cele doua fregate si alte doua nave aflate in Marea Medietrana sub comandament national”, a adaugat el. NATO a acceptat marti sa-si asume responsabilitatea pentru aplicarea embargoului asupra armelor destinate Libiei, contribuind cu nave si avioane la aceasta misiune. Intre timp, unii diplomati au afirmat ca este pus la punct treptat un acord despre modul in care NATO isi va asuma responsabilitatea pentru mentinerea zonei de excludere aeriana din Libia. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. Ele vor fi formate din doua fregate, sase dragoare de mine si o nava de alimentare. Oficialul NATO, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, a precizat ca misiunea navala pentru impunerea respectarii embargoului va fi comandata de la centrul operational al NATO din Napoli. El a mai spus ca mai multe tari se pare ca vor contribui cu nave de razboi la aceasta forta operationala.

Decizie luata de SUA, Franta si Marea Britanie

Statele Unite, Franta si Marea Britanie au convenit ca NATO sa poata juca un „rol-cheie” in comandamentul operatiunii militare a coalitiei internationale in Libia, a anuntat marti Casa Alba. Barack Obama a discutat cu premierul britanic, David Cameron, si cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat presei purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ben Rhodes. „Ei au examinat progresele substantiale realizate pentru a opri progresul fortelor” liderului libian Muammar Gaddafi spre orasul Benghazi, a explicat Ben Rhodes. Ei au convenit de asemenea asupra unui rol al NATO. „NATO ar urma de acum sa joace un rol-cheie in structura de comandament”, a adaugat el. La randul sau, Parisul a anuntat ca presedintii francez si american, care au discutat la telefon marti seara, „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei” din Libia. Barack Obama l-a sunat pe Nicolas Sarkozy „pentru a examina situatia din Libia”, a precizat presedintia franceza intr-un comunicat. „Cei doi presedinti au notat cu satisfactie ca operatiunile desfasurate de coalitie au permis deja limitarea numarului de victime in randul populatiei civile si au redus capacitatile colonelului Gaddafi de a folosi forta impotriva propriului popor”, a adaugat Parisul. „Ei au convenit asupra necesitatii de a continua eforturile pentru a asigura aplicarea deplina a Rezolutiilor 1.970 si 1.973” ale Consiliului de Securitate al ONU, vizand protejarea populatiei libiene de fortele pro-Gaddafi, transmite Agerpres. Presedintia franceza mai afirma ca Obama si Sarkozy „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei”.

Anuntul lui Anders Fogh Rasmussen

NATO a validat planurile intocmite de militarii sai pentru a contribui la zona de interdictie aeriana in Libia, fara a decide inca, in acest stadiu, sa le puna in aplicare, a anuntat marti secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen. „NATO a adoptat planurile militare pentru a ajuta la impunerea unei zone de interdictie aeriana”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a reprezentantilor celor 28 de state membre ale Aliantei. Potrivit unui diplomat, acest lucru inseamna ca Turcia a renuntat la obiectiile sale privind finalizarea lucrarilor de planificare, efectuate de mai multe saptamani de liderii militari ai NATO, cu privire la zona de interdictie aeriana. Exprimandu-si ingrijorarea cu privire la posibile victime in randul populatiei civile libiene, Ankara a intarziat duminica adoptarea acestor planuri, apreciind ca bombardarea Libiei de fortele coalitiei, incepand de la 19 martie, a modificat „parametrii” unei eventuale interventii a NATO. Rasmussen a subliniat ca conditiile in care NATO va contribui la o zona de interdictie aeriana au fost „definite in mod clar”. Totusi, ridicarea blocajului turc nu prevede implicit decizia politica de aplicare a acestor planuri, care nu va interveni mai devreme de cateva zile, a precizat un diplomat. Secretarul general a confirmat ca aliatii au aprobat executarea planurilor militare prevazute de NATO si deja validate pentru o alta misiune, respectiv controlul embargoului asupra armelor cu destinatia Libia. In acest scop, „comandantul suprem al operatiunilor noastre, amiralul James Stravridis, va mobiliza navele si avioanele NATO in Mediterana centrala”, a explicat el. Aceste forte aeronavale vor avea ca misiune sa „supravegheze, sa raporteze si, daca va fi necesar, sa blocheze ruta navelor suspectate ca transporta ilegal arme sau mercenari”. Operatiunile lor vor fi desfasurate „in coordonare stransa cu navigatia comerciala si organizatiile regionale. Si contributiile partenerilor NATO la aceasta sarcina comuna vor fi binevenite”, a precizat Rasmussen. NATO are ca parteneri in regiune tari din Maghreb, Egiptul, Israelul si Iordania, precum si tarile arabe din Golf.

Sute de zboruri si lovituri aeriene

Avioanele coalitiei internationale implicate in operatiunile deasupra Libiei au efectuat in total 336 zboruri si au aplicat 108 lovituri aeriene de la declansarea ofensivei sambata, a anuntat Pentagonul. Cu 212 misiuni, SUA reprezinta aproape doua treimi din totalul angajamentului aerian, potrivit datelor retinute pana la 19h00 GMT marti. SUA au desfasurat in special avioane de vanatoare-bombardament F-15 si F-16, aparate de tip Harrier, avioane de razboi destinate sa bruieze comunicatiile fortelor proGaddafi si avioane de realimentare in zbor, transmite Mediafax. In cursul vizitei oficiale pe care o face in El Salvador, presedintele SUA Barack Obama a anuntat marti ca aviatia americana si-a redus deja „semnificativ” zborurile deasupra Libiei. Celelalte tari ale coalitiei implicate in operatiunile aeriene in acest stadiu (Franta, Marea Britanie, Italia, Canada. Spania, Belgia si Danemarca) au acoperit in total 124 de misiuni de lupta in spatiul aerian libian. Cu 55 de misiuni efectuate de sambata pana luni si alte sapte – marti, Franta totalizeaza 18 % din numarul total al acestora. Pe de alta parte, cele doua distrugatoare si trei submarine americane, precum si un submarin britanic au lansat 162 rachete de croaziera Tomahawk de sambata seara pana marti seara, dintre care 112 sambata.

Share our work