Turcia, scutita de sanctiuni in cazul petrolului iranian

Turcia, scutita de sanctiuni in cazul petrolului iranian

Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat luni că Statele Unite scutesc şapte noi ţări, printre care India, Turcia şi Africa de Sud, de sancţiunile economice ce vizează instituţiile care importă petrol iranian.
În afară de India, Turcia şi Africa de Sud, Malayezia, Coreea de Sud, Sri Lanka şi Taiwanul şi-au redus în mod semnificativ importurile de ţiţei iranian, a subliniat Clinton într-un comunicat, citat de presa internaşională. Toate aceste ţări se alătură acum altor 11 state, dintre care Franţa, Germania sau Japonia, exceptate deja în martie de la aceste sancţiuni. China, un mare importator de petrol iranian, nu se numără printre ţările exceptate de la sancţiuni. Un responsabil american a declarat că Washingtonul este încă în discuţii cu Beijingul cu privire la aceste sancţiuni.
În virtutea unei legi adoptate în 2011, Statele Unite sancţionează din 28 iunie instituţiile financiare ce fac afaceri cu banca centrală iraniană, care gestionează exporturile de petrol ale ţării. „Anunţul de astăzi ilustrează succesul punerii în aplicare a programului nostru de sancţiuni”, a salutat Hillary Clinton. Prin „aceste reduceri de importuri de petrol iranian, trimitem un mesaj puternic liderilor acestei ţări: dacă nu aplică acţiuni proprii pentru a răspunde la preocupările comunităţii internaţionale, vor continua să se confrunte cu creşterea izolării şi presiunii”, a adăugat ea.
Chiar dacă Teheranul neagă, Israelul şi mai multe ţări occidentale suspectează Iranul că încearcă să obţină arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce a făcut ca Republica islamică să fie obiectul mai multor serii de sancţiuni internaţionale. În luna martie, Statele Unite au scutit deja de sancţiuni Germania, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Polonia şi Republica Cehă. În total, 23 de ţări din lume importă petrol iranian, a reamintit atunci un înalt responsabil american, exprimându-se sub acoperirea anonimatului.

Share our work
SUA vor masuri mai dure impotriva Siriei

SUA vor masuri mai dure impotriva Siriei

Hillary Clinton a cerut joi o nouă rezoluţie a ONU care să autorizeze un embargou asupra armelor şi alte măsuri mai dure contra Siriei dacă Damascul nu respectă încetarea focului sprijinită de Naţiunile Unite.
Secretarul de stat american s-a exprimat la o reuniune a diplomaţilor de vârf occidentali şi arabi la Paris. Ea nu s-a referit la cererile pentru o intervenţie militară din afară în Siria, dar a spus că a venit timpul să se impună măsuri mai puternice.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat anterior joi că Siria nu onorează încetarea focului, intrată în vigoare săptămâna trecută, şi că violenţa escaladează în această ţară arabă. Orice încercare de a impune sancţiuni ale ONU asupra Siriei ar putea întâmpina rezistenţă din partea Rusiei şi Chinei, ce deţin drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.
În altă ordine de idei, guvernul sirian a semnat joi un acord preliminar privind protocolul ce stabileşte cadrul misiunii de observatori desfăşuraţi de ONU pentru a supraveghea armistiţiul, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Acordul privind mecanismul misiunii de observatori a fost semnat de adjunctul ministrului de externe sirian Faysal al-Meqdad, care reprezintă Siria, şi de un reprezentant al departamentului de operaţiuni pentru menţinerea păcii la ONU, a precizat comunicatul.
Semnarea acordului survine “în cadrul eforturilor Siriei vizând reuşita planului Annan şi facilitarea misiunii de observatori respectând suveranitatea siriană şi criteriile dreptului internaţional care decurg din acest gen de misiune”, se arată în comunicat.
Rezoluţia adoptată sâmbătă de Consiliul de Securitate al ONU cere în special ca regimul să permită deplasarea, fără obstacole, a observatorilor şi să nu intervină în comunicarea acestora. Violenţele din Siria s-au soldat în 13 luni cu peste 11.100 de morţi, potrivit unui ONG sirian.

Share our work
Siria, in atentia diplomatiilor americana si rusa

Siria, in atentia diplomatiilor americana si rusa

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, au discutat, într-o convorbire telefonică, o serie de probleme internaţionale, între care şi situaţia din Siria.
„Părţile au abordat aspectele internaţionale actuale, inclusiv procesul de pace în Orientul Mijlociu, situaţia din Siria şi programul nuclear iranian, precum şi câteva probleme vizând relaţiile bilaterale, inclusiv graficul următoarelor contacte”, a anunţat MAE rus într-un comunicat de presă. Anterior, Rusia a avertizat Occidentul „să nu ia dorinţele drept realitate”, aşteptându-se la o schimbare a politicii referitoare la aliatul său sirian, după alegerea lui Vladimir Putin şef al statului rus.
Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a afirmat mai devreme că Rusia trebuie să se alăture eforturilor internaţionale pentru a opri violenţele din Siria. “Acum că alegerile s-au încheiat, este important să continuăm să convingem Rusia să-şi joace rolul în Consiliul de Securitate al ONU”, a declarat Catherine Ashton, care efectuează o vizită în ţările nordice.
Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Până în prezent, Moscova a blocat toate rezoluţiile ce vizau condamnarea reprimării revoltei de către regimul lui Bashar Al-Assad. În decurs de un an, violenţele din Siria s-au soldat cu peste 7.600 de morţi, potrivit ONU.

Share our work
Rusia. Cat de mult este dispus Putin sa riste

Rusia. Cat de mult este dispus Putin sa riste

putin antiÎnceputul sfârşitului pentru uriaşul cu picioare de lut sau doar începutul adevăratei dictaturi a lui Vladimir Putin? Analiştii internaţionali şi presa din întreaga lume se întrec, de mai bine de o săptămână, să dea verdicte în cazul Rusiei. Cât sunt de adevărate aceste prognoze, rămâne de văzut. Cert este un singur lucru. Vladimir Putin a arătat şi mai clar că este decis să facă orice ca să rămână la putere, fără să ţină cont de dorinţa cetăţenilor ruşi şi indiferent de reacţiile internaţionale. Mai rămâne o întrebare: cât de mult este dispus Putin să rişte?
Recent, Vladimir Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton că a dat tonul protestelor din Rusia, trimiţând un semnalul opoziţiei care contestă rezultatul alegerilor. La această reacţie, secondată de atitudinea total neconformă cu stilul cu care a obişnuit actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, se adaugă şi discursul din ce în ce mai belicos şi militarist al Moscovei.

Atacuri la adresa SUA

„Am ascultat prima reacţie a colegilor noştri americani. Hillary Clinton a catalogat scrutinul nostru ca fiind incorect, deşi încă nu primise raportul observatorilor de la Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE)”, a declarat Vladimir Putin. Hillary Clinton „a dat tonul unor activităţi din interiorul ţării, le-a dat un semnal”, a mai spus premierul rus, adăugând că ei au auzit acest semnal şi, cu susţinerea secretarului de stat al SUA, şi-au început activ munca.
În urmă cu trei zile, secretarul de stat american, Hillary Clinton, aflată la Consiliului Ministerial al OSCE de la Vilnius, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat Hillary Clinton.
Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat în acele zile că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marţi că sistemul politic rus nu este “problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE care denunţa relaţia prea apropiată între statul rus şi partidul premierului Vladimir Putin. “Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai spus Medvedev.

Discursul belicos şi cursa înarmărilor

Intenţia anunţată a Moscovei de a începe o cursă a înarmărilor, mutarea de unităţi militare spre graniţa de vest şi ameninţările directe la adresa statelor europene şi a SUA au fost puse, iniţial, pe seama unei retorici electorale. Experţi în politica internaţională, dar şi diplomaţi europeni, au privit cu oarecare detaşare acţiunile Rusiei, considerând că noua abordare a Kremlinului, privind scutul antirachetă din Europa, va fi abandonată după alegeri. Din păcate, realitatea a dovedit contrariul. Presiunile la care este supus tandemul Putin-Medvedev, după devoalarea fraudelor electorale şi a manipulării presei în timpul scrutinului din 4 decembrie, au determinat puterea de la Moscova să adopte o atitudine defensivă, pe principiul: cea mai bună apărare este atacul. Nu trebuie uitat că pe Vladimir Putin îl aşteaptă anul viitor, în martie, un nou examen.
Aşa că, este de înţeles de ce Rusia a început să îşi intensifice ameninţările. Cum ar fi faptul că Districtul Militar Vest va primi în dotare un regiment al complexului de rachete antiaeriene S-400 Triumf, care este testat în regiunea Astrahan. În perspectivă, ele vor fi dislocate în regiunea Kaliningrad, anunţa zilele acestea radio Vocea Rusiei. Victor Cirkov, comandantul Flotei de la Marea Baltică a declarat anterior că unităţile apărării antiaeriene marine, amplasate pe teritoriul regiunii Kaliningrad, vor primi primele complexuri de rachete antiaeriene S-400, care trebuie să înlocuiască complexurile S-200 învechite. Până la sfârşitul anului 2011, în dotare vor intra şi sistemele S-400 Triumf. De asemenea, în regiunea Moscova, echipaje de luptă ale complexului de apărare antiaeriană S-400 Triumf au efectuat un marş convenţional în raionul de poziţii şi au fost aduse în stare de luptă pentru interceptarea ţintelor aeriene.

Protestele din Rusia

În stilul care îl caracterizează, Vladimir Putin a declarat joi că, în Rusia, „nimeni nu vrea haos”. „Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor) acţionează conform unui scenariu cunoscut”, a declarat Putin. „Însă ştim de asemenea că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kîrgîzstan sau mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, adăugat acesta, transmite Mediafax. La rândul său, preşedintele Medvedev a făcut apel la „calm” şi la o „examinare atentă” a presupuselor nereguli semnalate. „Esenţial este ca toată lumea să se calmeze pentru ca noul Parlament să poată funcţiona”, a declarat acesta.
„Trebuie să examinăm toate aceste presupuse nereguli, iar pentru asta avem comisia electorală şi tribunalele. Trebuie examinate cu mare atenţie”, a declarat Medvedev. „Iar în ceea ce priveşte situaţia post-electorală, unii sunt dezamăgiţi, alţii sunt dezorientaţi, nu văd nimic nefiresc”, a continuat acesta. Conform liderului rus, manifestaţiile constituie o „expresie a democraţiei”. „Ele trebuie să se desfăşoare în zone prestabilite, în conformitate cu legislaţia. Cetăţenii trebuie să respecte legea”, a afirmat acesta.
Aproximativ 100 de protestatari împotriva fraudelor care au marcat alegerile legislative organizate duminică în Rusia au fost reţinuţi miercuri la Sankt-Petersburg, potrivit unui anunţ al poliţiei locale. În jur de 250 de persoane, în majoritate tineri, au manifestat pe unul dintre trotuarele bulevardului Nevski Prospekt, principala arteră din centrul oraşului, pentru a denunţa desfăşurarea scrutinului. „Am venit să văd cu ochii mei această ruşine. Oameni sunt arestaţi pentru nimic, am impresia că nu suntem departe de anul 1937”, a declarat una dintre protestatare.
Marţi, circa 200 de persoane au fost reţinute în cursul unei manifestaţii desfăşurate în al doilea oraş al Federaţiei Ruse. La Moscova, miercuri seară nu a mai avut loc nicio manifestaţie, în pofida unui apel lansat pe Internet. Forţele de ordine erau totuşi prezente în număr mare în piaţa Triumfalnaia, unde în jur de 600 de protestatari au fost reţinuţi cu o zi în urmă. Mişcarea Cealaltă Rusie, citată de Interfax, a anunţat totuşi că zece dintre activiştii săi au fost reţinuţi în centrul Moscovei, în timp ce poliţia moscovită a indicat arestarea a cinci persoane în piaţa Triumfalnaia.

Share our work
Hillary Clinton vrea presiuni asupra Israelului si palestinienilor

Hillary Clinton vrea presiuni asupra Israelului si palestinienilor

Hillary-ClintonSecretarul de stat american Hillary Clinton a lansat miercuri un apel la ‘presiune’ asupra Israelului şi a palestinienilor pentru reluarea negocierilor de pace întrerupte, relatează agenţiile de presă internaţionale. ‘Egiptul, SUA, Cvartetul, toată lumea trebuie să fie gata să facă presiune asupra celor două părţi pentru a încerca să progreseze spre un acord asupra chestiunilor nesoluţionate’, a declarat ea după o întrevedere cu omologul său egiptean Mohammed Kamel Amr de la Washington. Fosta primă doamnă a făcut această declaraţie la câteva zile după depunerea unei cereri de adeziune a unui stat palestinian la ONU. Iniţiativa a fost condamnată de SUA, care văd în ea un act ‘unilateral’ care nu poare substitui negocierile între israelieni şi palestinieni. Demersul palestianian a fost imediat urmat de o declaraţie a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (SUA, Rusia, UE şi ONU), prin care părţilor li se cere să reia dialogul. ‘Dacă ar avea un acord asupra frontierelor, nu ar mai exista o dezbatere asupra coloniilor, pentru că toată lumea ar şti care parte a frontierei este pentru palestinieni şi care pentru Israel’, a pledat şefa diplomaţiei americane. ‘Nu există alternativă la negocieri. Trebuie să cerem imediat părţilor să-şi lase la o parte reticenţele şi neîncrederea’, a subliniat secretarul de stat american.

Cererea palestiniana, la Comitetul pentru Adeziuni

Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit miercuri într-o şedinţă foarte scurtă şi a hotărât să trimită candidatura de aderare palestiniană Comitetului pentru Adeziuni al Consiliului, care se va reuni vineri. Într-o reuniune care a durat mai puţin de două minute, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate, ambasadorul libanez la ONU Nawaf Salam, a citit o scurtă declaraţie asupra trimiterii candidaturii palestiniane la Comitetul pentru Adeziuni.Nicio obiecţie nefiind manifestată de cei 15 membri ai Consiliului, Nawaf Salam a validat transferul şi a anunţat o reuniune a Comitetului vineri la ora locală 10.00 (19.00, ora României).”Doar dacă voi auzi o poziţie contrară voi trimite cererea de aderare a Palestinei Comitetului pentru Noi Membri”, a declarat Nawaf Salam. Deoarece nu a fost formulată nicio obiecţie, el a închis şedinţa. Consiliul de Securitate a purtat luni primele consultări, după depunerea istorică, vineri, a unei cereri de aderare la ONU a statului Palestina, de către preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Statele Unite au anunţat deja că îşi vor exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dacă va fi necesar.

Share our work