de Razvan Iorga | iun. 30, 2017 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Soldați turci din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN)
Autoritățile turce au negat joi orice proiect de retragere a militarilor săi staționați în nordul Ciprului, în timp ce în Elveția are loc o nouă rundă de negocieri privind reunificarea insulei divizate de peste 40 de ani. Ciprul este divizat din 1974 între Republica Cipru, unde se află comunitatea cipriotă greacă în sudul insulei, și Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Ankara.
Turcia are staționați în RTCN circa 35.000 de militari, a căror retragere totală este cerută de către Nicosia, susținută de Atena. O sursă diplomatică a declarat pentru AFP în Elveția că Turcia ar fi dispusă să-și reducă cu 80 % prezența militară din Cipru. Dar purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe a dezmințit în mod ferm un astfel de proiect, într-un comunicat oficial difuzat joi dimineața: „Informațiile potrivit cărora țara noastră își va retrage militarii din insulă, în cadrul unui plan în patru etape și în procentele evocate, sunt false”, relatează Agerpres. „Zero soldați, zero garanții, pentru noi aceasta nu poate fi un punct de plecare al unei reuniuni”, a declarat ulterior în cursul zilei ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.
„Nu putem accepta un astfel de lucru”, a continuat el, adresându-se jurnaliștilor în stațiunea elvețiană Crans-Montana, unde au loc convorbirile dintre ciprioții greci și turci. Catalogând drept ”vis” o astfel de cerere, Cavusoglu a făcut apel la Atena și Nicosia ”să se trezească”. ”Trebuie să se trezească din acest vis, ca să renunțe ‘, a afirmat șeful diplomației turce. După o întrerupere de cinci luni, negocierile au fost reluate miercuri în cadrul unei conferințe lărgite, cu participarea președintelui cipriot grec Nicos Anastasiades și a liderului cipriot turc Mustafa Akinci, cărora li s-au alăturat miniștrii de externe și reprezentanți ai țărilor ”garante” — Turcia, Grecia și Marea Britanie.
de Anatol Terzi | mai 5, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Presiunile opiniei publice din Republica Moldova au dat roade, iar presedintele Parlamentului de la Chisinau, Andrian Candu, a publicat luni seara pe blogul sau raportul companiei de audit americane Kroll, ce a investigat circumstantele disparitiei unui miliard de dolari anul trecut de la trei banci din Republica Moldova. Candu sustine ca a publicat ‘varianta raportului asa cum a primit-o’, in limba engleza, gestul sau intervenind inainte de intalnirea pe care o are programata pentru marti cu reprezentanti ai societatii civile si ai presei cu profil economic, informeaza Europa Libera.
‘Am decis sa public raportul Kroll si imi asum responsabilitatea pentru aceasta actiune. O fac deschis, fara sa ma ascund dupa surse anonime, pentru ca dezbaterea pe aceasta tema capata accente false’, a declarat Andrian Candu intr-o postare pe blogul sau, dupa ce firma americana nu a fost de acord cu publicarea documentului. ‘Ca politician consider ca opinia publica trebuie sa aiba acces la acest document, platit din banii cetatenilor, sa-l analizeze si sa inteleaga mai bine ce s-a intamplat in ultimii ani la Banca de Economii’, a explicat Candu. Presedintele legislativului moldovean mai spune ca a decis sa faca public raportul, fara sa aiba aparent aprobarea companiei Kroll, pe motiv ca ‘situatia din Moldova si responsabilitatea noastra de a fi transparenti cu cetatenii ne obliga sa ne adaptam deciziile la realitatile momentului…’
La inceputul lunii aprilie, Banca Centrala a Republicii Moldova a descoperit ca trei institutii bancare — Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank — reprezentand aproximativ o treime din activele bancare ale tarii, acordasera credite care totalizau un miliard de dolari (890 milioane de euro), adica 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al tarii. Destinatarii acestor credite nu sunt identificati si se pare ca banii s-au volatilizat pur si simplu. in prezent, cele trei banci se afla sub administratia speciala a Bancii Nationale de la Chisinau pentru a evita falimentul.
Shor, in centrul atentiei
Ilan Shor este numele care apare cel mai des in raportul Kroll facut public luni seara de catre presedintele Parlamentului Andrian Candu. Astfel, numele omului de afaceri si a grupului sau de firme este mentionat ca principal beneficiar al tranzactiilor dubioase efectuate la cele 3 banci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank. in total, in urma unor tranzactii foarte complexe intre cele 3 banci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, doar intre 24 si 26 noiembrie 2014, Banca Sociala a transferat catre 5 companii necunoscute din Moldova o suma de 13,5 miliarde de lei. Ulterior, aceste firme au transmis banii pe conturile din Letonia ale unor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, scrie Unimedia.info. in raportul Kroll se mentioneaza ca in toata aceasta schema s-a actionat concertat si ca s-a urmarit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, in detrimentul celor trei banci. Lucru ce ar fi dus intr-un final la colapsul celor 3 institutii bancare. La 30 noiembrie 2014, atunci cand BNM a impus administratie speciala la cele 3 banci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arata in raport.
Schema fraudei
Toata schema se pare ca a fost pusa la punct incepand cu 2013, atunci cand, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a inceput sa preia controlul asupra celor trei banci prin diferiti intermediari, sustine Kroll. „Deocamdata nu este clar daca el (Shor) a actionat singur sau impreuna cu alte parti interesate (trad. n.)” suna una din concluziile investigatiei. Fara activitati notabile, acest mic grup de firme au reusit sa se imprumute cu sute de milioane de lei de la cele trei banci. Inclusiv si in ultima tranzactie ce a dus la instrainarea a 13,5 miliarde de lei spre firme offshore, unele din Cipru. Ulterior, aceleasi firme transfera banii catre firme offshore. Raportul Kroll mai mentioneaza si o presupusa tentativa de a sterge urmele in cazul oferirii cu imprumut ale acestor sume. Este vorba despre cazul masinii unei companii de paza ce face parte din acelasi grup de firme Shor care a fost gasita incendiata la Ialoveni. Investigatorii sustin ca in masina, potrivit martorilor, s-ar fi aflat documente importante ce urmau sa ajunga in arhive.
De asemenea, Kroll sustine ca de la banci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a incercat sa fie stearsa informatia stocata, insa s-a reusit recuperarea datelor. De asemenea, investigatorii companiei au solicitat BNM sa faca tot posibilul ca sa preia toate datele electronice de pe servere, retea, emailuri interne, dar si calculatoare ale celor banci pentru a evita stergerea informatiilor care ar putea servi ca probe pentru investigatiile ulterioare.
de Razvan Iorga | feb. 9, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Relatia buna dintre Moscova si Nicosia s-ar putea extinde si in plan militar, acolo unde Rusia ar putea deschide o baza militara intr-o tara a UE. „Exista o intelegere veche [de aparare], care ar trebui sa fie reinnoita in forma ei. In acelasi timp, cateva servicii suplimentare vor fi furnizate in acelasi fel in care procedam cu alte tari, precum, de exemplu, cu Franta si Germania. Ciprul si Rusia au avut in mod traditional relatii bune, iar acest lucru nu e pasibil de schimbare”, a declarat presedintele cipriot Nicos Anastasiades. El a mai spus ca acordul oficial pentru cooperarea militara dintre cele doua natiuni urmand sa fie semnat pe 25 februarie 2015, potrivit Lenta.ru. Paradoxal, Ciprul se afla printre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene care au impus sanctiuni asupra Rusiei in ultimul an ca raspuns la actiunile din Ucraina. Anuntul Ciprului a intervenit dupa ce Rusia si-a exprimat interesul, la sfarsitul lui ianuarie, privind detinerea unei baze militare in Cipru. Cooperarea militara dintre Cipru si Rusia se prezinta, asadar, sub forma unui alt semnal de alerta pentru Uniunea Europeana, comenteaza Business Insider.
Fortele aeriene ale Rusiei vor folosi, potrivit estimarilor, baza aeriana „Andreas Papandreou”, alaturi de aeroportul international din Paphos, in sud-vestul insulei, la aproximativ 50 de kilometri de baza Fortelor Aeriene Regale Britanice „Akrotiri”. In plus, marina rusa va putea folosi in permanenta baza din Limassol, mai scrie Lenta.ru. Potrivit Euractiv, implicarea financiara intensa a Rusiei intr-un stat UE a ridicat in mod firesc ingrijorare in randul aliatilor din vest ai tarii insulare in ultimii cativa ani. Pe de alta parte, Rusia si noul guvern al Greciei au luat initiativa de a-si explora relatiile militare si economice.
de Razvan Iorga | dec. 12, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Reluarea dialogului in vederea solutionarii problemei spinoase a Ciprului pare „iminenta”, dupa ce liderii celor doua tabere de pe insula au inregistrat progrese in solutionarea diferendelor, a declarat joi un oficial turc pentru AFP. Negocierile ar fi urmat sa se reia in noiembrie, dar partile nu au reusit sa se inteleaga asupra unui text comun cu privire la modalitatile de purtare a unor noi negocieri. Declaratiile diplomatului turc vin in contextul in care seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu, care a vorbit in octombrie despre o „fereastra de oportuntate” in dosar, urmeaza sa efectueze vineri o vizita la Atena, iar sambata in Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN). Insula mediteraneeana este impartita in doua din 1974, in urma unei interventii a armatei turce, dupa o lovitura de stat pregatita de nationalisti ciprioti greci care doreau sa alipeasca insula Greciei. De atunci, o treime din teritoriul insulei, in nord, este condusa de un guvern recunoscut doar de catre Ankara. Cipriotii greci au respins in 2004 prin referendum un plan de reunificare a insulei, sub egida ONU, aprobat de catre cipriotii turci. Dupa cateva luni de la acest vot, partea de sud a insulei a aderat la Uniunea Europeana. Dupa numeroase suisuri si coborasuri, negocierile de pace se afla intr-un punct mort, incepand din iulie 2012. Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN) a parasit masa negocierilor, in semn de protest fata de presedintia cipriota a UE, iar Republica Cipru a amanat reluarea negocierilor. in noiembrie, liderii celor doua comunitati s-au intalnit in zona de demarcatie dintre cele doua sectoare, dar fara sa inregistreze progrese. Numeroase probleme raman in suspans, ca cea a restituirii fostei statiuni balneare Varosha, in estul Ciprului, pustie de la invazia turca, sau exploatarea petroliera in zona insulei. Partea cipriota turca doreste sa se stabileasca un calendar de negocieri. Turcia, o tara garanta, la fel ca Grecia, se opune avansarii unor conditii prealabile.
de Marcu Viadi | iul. 29, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Opozitia social-democrata a castigat alegerile legislative anticipate organizate duminica in Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN), dar probabil va imparti puterea intr-un guvern de coalitie, relateaza AFP. Partidul Turc Republican (CTP, stanga) s-a impus cu 38,49 la suta din voturile exprimate, urmat de catre Partidul pentru Unitate Nationala (UBP, nationalist), aflat la putere, cu 27,16 la suta din voturi si Partidul Democrat (DP, liberal) cu 23,10 la suta din voturi, potrivit rezultatelor provizorii complete de la 670 de sectii de votare. O a patra formatiune a trecut pragul electoral de 5 la suta,si anume Partidul Democratiei Comunale (TDP, stanga) cu 7,41 la suta din voturile exprimate. Aproximativ 173.000 de alegatori inscrisi pe liste au fost chemati sa aleaga 50 de deputati in acest mic teritoriu din estul Mediteranei, recunoscut numai de catre Turcia vecina. Prezenta la vot a atins de 70 la suta. O victorie a CTP era asteptata, in fata principalului sau adversar UBP, a carui popularitate a fost subminata de degradarea situatiei economice si de restrictii bugetare nepopulare. Partidul social-democrat a obtinut 21 din cele 50 de mandate, o majoritate simpla relativa, ceea ce presupune cautarea unui partener pentru crearea unei coalitii guvernamentale. „Poporul ne-a incredintat misiunea de a constitui un guvern. Vom evalua situatia in zilele urmatoare”, a declarat presedintele formatiunii, Özkan Yorgancioglu, intr-o conferinta de presa. De obicei clasat pe altreilea loc in viata politica ciprioto-turca, DP (12 mandate) a participat deja la mai multe guverne de coalitie. Dar nu este exclusa crearea unei coalitii cuprinzand UBP (14 mandate).
Apel la echilibru
Presedintele Dervis Eroglu, care provine din UBP si al carui mandat de cinci ani se incheie in 2015, a facut unele declaratii cand a votat. „Este absolut necesar sa existe un dialog intre partide. Cred ca aceste alegeri anticipate sunt ocazia initierii unui astfel de dialog imediat dupa scrutin”, a declarat Eroglu pentru presa, la vot. Aceste alegeri anticipate au fost convocate cu un inainte de termen, dupa dezertarea a opt deputati din cadrul UBP, care au trecut la DP, si in urma adoptarii unei motiuni de cenzura, care a provocat prabusirea Guvernului, in iunie.
Efectele crizei, tema centrala
Dificultatile economice au dictat temele campaniei electorale, centrata pe consecintele planului de austeritate semnat cu Turcia in 2010, in schimbul pastrarii subventiilor acordate RNTC, si anume o crestere a impozitelor, limitarea numarului de angajari si inghetarea salariilor in sectorul public, proiecte de privatizare. Turcia ofera anual sute de milioane de euro de ajutoare RNTC, supusa unui embargo international. Ele au umbrit dezbaterea recurenta privind reunificarea insulei si continuarea negocierilor duse in acest scop cu cipriotii greci. Presedintele Eroglu, un nationalist si un aparator fidel al relatiilor privilegiate dintre RTCN si Turcia, este perceput adesea ca un obstacol in calea avansarii negocierilor pentru pace. O coabitare cu CTP care, in 2004, a militat in favoarea unui plan ONU privind reunificarea insulei (abandonat dupa ce a fost respins de catre cipriotii greci), l-ar putea obliga sa adopte o atitudine mai concilianta, potrivit unor observatori. Dar negocierile sunt intr-un punct mort, iar reluarea lor intr-un termen scurt este dificila. Negocierile, deja dificile, au fost suspendate in iulie 2012 de catre cipriotii turci, care doreau sa protesteze fata de intentia cipriotilor greci de a prelua presedintia semestriala a Uniunii Europene. Noul presedinte cipriot grec Nicos Anastasiades, ales in februarie, s-a intalnit cu Eroglu la inceputul lui iunie. Cipriotii turci se declara pregatiti sa reia negocierile.insa cipriotii greci, ingrijorati ca vor fi nevoiti sa accepte un compromis, vor ca mai intai sa relanseze economia, afectata dur de conditiile unui controversat plan de salvare financiara. Cele doua parti evoca o reluare a negocierilor in octombrie. Insula Cipru a ramas divizata dupa invazia turca, in 1974, si ocupatia turca a unei treimi din nordul insulei, in urma unei lovituri de stat a cipriotilor greci nationalisti care doreau sa o alipeasca Greciei.
