de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia și Grecia, cuprinse de febra declarațiilor războinice
Grecia intenţionează să modernizeze un total de 85 de avioane de luptă F-16 învechite, pe fondul amplificării tensiunilor cu Turcia vecină, a anunţat guvernul de la Atena, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. Acordul cu SUA pentru modernizarea acestor aparate va costa 1,1 miliarde de euro (1,34 miliarde dolari), au declarat surse militare elene.
Anunțul părții elene vine la câteva săptămâni după ce mass-media din această țară membră NATO relata despre intențiile părții grecești de a dota flota militară cu nave militare noi, precum și să consolideze prezența militară elenă în insula Cipru.
Relații tensionate
Relaţiile dintre Turcia şi Grecia, ambele ţări membre ale alianţei militare NATO, sunt tensionate de decenii în legătură cu frontiera lor maritimă comună în Marea Egee şi situaţia din insula divizată Cipru. Acestea s-au acutizat după ce Atena a refuzat să extrădeze câteva zeci de militari turci care s-au refugiat în Grecia după evenimentele din 2016, fiind amenințați cu arestarea și condamnarea la moarte de către regimul Erdogan.
Șicanări periculoase
Avioane de luptă turceşti şi greceşti sunt interceptate în regiune aproape zilnic, iar în februarie un vas turcesc a lovit o navă a gărzii de coastă elene în sud-vestul Mării Egee.
Concomitent, ministrul elen al apărării, Panos Kammenos, a anunțat săptămâna trecută că Atena intenţionează să cumpere două fregate franceze, flota militară elenă având deja în dotare submarine și nave de producție germană și franceză.
Grecia este una dintre puţinele ţări NATO ce alocă mai mult de 2% din PIB bugetului apărării, un obiectiv convenit de statele membre în 2014.
Problema cipriotă amenința coeziunea NATO
Disensiuni cipriote
La rândul său, liderul turc Erdogan, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din această vară a declarat că Turcia nu își va retrage contingentul militar din Republica Turcă a Ciprului de Nord. Erdogan a mai amenințat că va doborî avioanele elene care vor mai încălcă spațiul aerian revendicat de Turcia.
Reamintim că relațiile dintre Nicosia și Ankara au cunoscut o deteriorare rapidă pe fondul lipsei de progres în negocierile dintre ciprioții turci și cei greci pentru reunificarea politică a insulei, dar și din cauza piedicilor puse de Ankara demersurilor greci cipriote de dezvoltare a resurselor energetice din apropierea țărmurilor insulei. Turcia trimite frecvent nave militare care împiedică desfășurarea operațiunilor de explorare aprobate de Nicosia. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Balcani, România, Știri, UE, UE
Statutul internațional al Kosovo rămâne o problemă importantă în Balcanii de Vest
Faptul că România, Spania şi Cipru sunt aproape de luarea unei decizii de a nu participa la principala dezbatere în cadrul unei reuniuni Uniunea Europeană-Balcanii de Vest care va avea loc pe 17 mai la Sofia reprezintă un mare sprijin pentru Serbia şi arată că UE nu poate avea o poziţie unită, a declarat recent ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, relatează agenţia Tanjug, citată de KARADENIZ PRESS. Declarațiile vin pe fondul acutizării relațiilor dintre Priștina și Belgrad, cele două părți neputând să ajungă la un numitor comun pentru deblocarea negocierilor.
Serbia continuă să respingă independența Republicii Kosovo, considerând Kosovo drept teritoriul său. Între cele două state există mai multe puncte de tensiune, inclusiv statutul minorității sârbe din Kosovo, drepturile minorității albaneze din Serbia, precum și diferite neînțelegeri cu caracter economic.
Război diplomatic
Potrivit şefului diplomaţiei de la Belgrad, cele trei ţări sunt împotriva denumirii ”Balcanii de Vest (în format de) Şase”, deoarece aceasta înseamnă că pune pe toţi pe picior de egalitate, chiar dacă cei şase participanţi nu au acelaşi statut, şi doresc ca grupul să fie denumit ”Balcanii de Vest”. ”Acest lucru ne apără de o cerere din partea UE de a recunoaşte Kosovo, care nu este recunoscut de către cinci state membre ale UE”, a afirmat Dacic, referindu-se la România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia, care au refuzat să recunoască independenţa Kosovo, proclamată unilateral de către Pristina în 2008.
Un acord obligatoriu din punct de vedere juridic ”poate conţine orice, dar nu poate conţine o independenţă implicită şi explicită a Kosovo, dacă Serbia nu o doreşte, iar Serbia nu o doreşte şi nu o va dori”, a declarat Dacic, precizând că Belgradul face totuşi tot ce se poate pentru a continua dialogul. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE
Relațiile dintre Madrid și alte state UE, amenințate de dosarul Kosovo
Preşedinţia bulgară a Consiliului UE a declarat în această săptămână că încearcă să ”răspundă preocupărilor” diferiţilor parteneri comunitari cu privire la Kosovo, reacţie survenită după avertismentul Spaniei că ar putea boicota summitul pe care UE îl va desfăşura pe 17 mai la Sofia cu ţările din Balcanii Occidentali dacă la această reuniune va lua parte şi preşedintele Kosovo, relatează mass-media spaniolă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Obiectivul summitului este de a-i reuni în acelaşi loc pe liderii celor 28 de ţări membre”, a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, Genoveva Cervenakova. ”Suntem conştienţi că unii dintre ei au anumite procupări şi nu recunosc toate statele din Balcanii Occidentali ca state independente. Lucrăm împreună cu aceşti membri pentru a răspunde preocupărilor lor”, a adăugat ea.
Poziție dură
Reacţia survine după ce surse din cadrul executivului spaniol au afirmat recent că dacă la summitul de la Sofia va participa preşedintele Kosovo, atunci premierul spaniol Mariano Rajoy nu va lua parte la reuniune. ”Nu vom participa la vreo acţiune care ar presupune o recunoaştere explicită sau implicită a Kosovo, iar Uniunea Europeană ştie perfect acest lucru”, a relatat mass-media spaniolă, citând surse anonime.
Conform aceloraşi surse, o asemenea decizie a guvernului de la Madrid reprezintă o susţinere a poziţiei acestuia, conform căreia, la fel ca în cazul Cataloniei, nu poate fi recunoscut un stat care s-a autoproclamat astfel printr-o declaraţie unilaterală de independenţă.
5 împotriva Kosovo
Întrebat tot vineri despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Madrid, Mendez de Vigo, a afirmat că încă nu s-a stabilit ”structura” summitului de la Sofia şi prin urmare încă nu se ştie cine va participa. ”Vom vedea ce se întâmplă. Poziţia guvernului (de la Madrid n.red.) cu privire la Kosovo este clară, bine definită şi solidă, iar împreună cu alte patru ţări (Cipru, Grecia, România şi Slovacia) nu recunoaştem declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo”, a spus Mendez de Vigo. ”Nu am făcut-o în trecut şi nu o vom face în viitor”, a insistat el. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | oct. 23, 2017 | Federatia Rusa, Știri, UE
Rusia privește Cipru ca pe un partener de încredere, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev în cadrul unei întâlniri cu președintele cipriot, Nicos Anastasiades, care vizitează Rusia. Medevedev a menționat că este cea de-a treia vizită a lui Anastasiades în Rusia. „Apreciem acest lucru, deoarece Cipru este partenerul nostru important și de încredere în Europa”, a declarat Medvedev, care a menționat că cele două țări au legături strânse în domeniul cooperării între instituțiile guvernamentale, oameni de afaceri și a sferei dialogului cultural.
La rândul său, Anastasiades a declarat că bunele relații dintre Moscova și Nicosia se vor reflecta în acordurile ce vor fi semnate între cele două țări. Potrivit statisticilor, schimbul comercial dintre cele două țări a scăzut la cu 2,5% în 2016, la valoarea de 295,5 milioane de dolari. În primele șapte luni ale acestui an, cifra comerțului bilateral a crescut cu 52,1%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Anastasiades efectuează o vizită de două zile în Rusia la invitația omologului său, Vladimir Putin.
de Razvan Iorga | oct. 5, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, UE
Parlamentul European precizează că o serie de companii europene încalcă sancțiunile impuse Rusiei și fac schimburi comerciale în Crimeea, cerând ca aceste lucruri să fie investigate, iar cei vinovați să fie aduși în fața justiției. Europarlamentarul Petras Astrevicius a declarat, joi, în cadrul unei dezbateri de la Strasbourg, că un astfel de comerț se practică și că este nevoie de intervenția autorităților.
„Am primit informații din partea unui analist independent rus că circa 130 de companii din Uniunea Europeană încă fac comerț cu Crimeea. Majoritatea sunt înregistrare legal în Cipru. Acest grup politico-economic scandalos ar trebui stopat imediat și o investigație ar trebui începută imediat”, a declarat acesta.
El a subliniat că reprezentanții Comisiei Europene ar trebui să se sesizeze și să intervină imediat pentru a impune sancțiuni celor care violează aceste sancțiuni. La rândul său, europarlamentarul Rebecca Hams a declarat că este nevoie de o intensificare a presiunilor împotriva Rusiei, care violează masiv în continuare drepturile omului în Crimeea. Ea a comparat regimul Putin cu cel al lui Stalin, pe vremea când oamenii dispărea în închisori.
„Trebuie să ne asigurăm că sancțiunile continuă până când Crimeea nu va mai fi ocupată. În schimb, regimul de sancțiuni este violat. De exemplu, acest lucru privește sectorul energetic”, a spus ea. De asemenea, europarlamentarul polonez Anna Fotyga a subliniat că sancțiunile personale asupra celor implicați trebuie extinse. Ea a spus că numele judecătorilor instanțelor ruse din Crimeea sunt cunoscute oficialilor UE, așa că ar trebui aplicate sancțiuni.
În final, președintele Delegației UE-Ukraine, Darius Rosati, a declarat că Rusia continuă să violeze dreptul internațional, ceea ce reprezintă o amenințare a adresa securității Europei.
