UE, scut politic în jurul Nicosiei

UE, scut politic în jurul Nicosiei

Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est

Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est

UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.

Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Amenințări diplomatice

Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.

Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.

Problemă strategică

Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.

Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.

Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.

Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.

Desant prezidențial

Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.

Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.

Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE

Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE

Opoziție greacă

Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.

Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.

Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.

Declarații dure

„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.

UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.

Presiuni diplomatice

Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.

Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.

Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)

Share our work
Antonio Guterres rămâne la cârma ONU

Antonio Guterres rămâne la cârma ONU

ONU, paralizat de pandemie

ONU, paralizat de pandemie

Consiliul de Securitate a aprobat acordarea unui al doilea mandat lui Antonio Guterres la conducerea ONU. Noul mandat va fi exercitat între 2022 şi 2026. În această perioadă se consideră că Guterres se va concentra pe rezolvarea de conflicte din diferite regiuni.

Secretar general al ONU din ianuarie 2017, fostul premier portughez a fost singurul candidat în cursă. Alte 12 candidaturi individuale nu au fost acceptate pe motiv că nu au fost susţinute de una din cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei. Decizia lui Guterres de a rămâne la cârma ONU este considerată o soluție de compromis.

Consiliul de Securitate, arbitru suprem

În cadrul unei scurte sesiuni în spatele uşilor închise, Consiliul de Securitate, esenţial în procesul de numire, a decis în unanimitate să recomande Adunării Generale a ONU să prelungească mandatul secretarului general. Confirmarea oficială a Adunării este aşteptată în câteva săptămâni.

După un prim mandat consacrat limitării consecinţelor potenţial drastice pentru Organizaţie ale politicii unilaterale a lui Donald Trump, Antonio Guterres va trebui să aibă „un plan de luptă pentru toate crizele arzătoare”, consideră un diplomat.

În acest domeniu, bilanţul său din ultimii cinci ani este unul slab, în contextul în care Siria, Yemen sau Mali sunt încă în căutarea unei soluţii politice. A fost găsită o denumire pentru Macedonia, care a devenit Macedonia de Nord. În Libia a demarat un proces de pacificare, însă acolo ONU are un rol marginal. O parte din criticii său au rămas surprinși de decizia luată de Guterres de a rămâne la cârma ONU.

Ambiții strategice

Antonio Guterres este un adept al unei diplomaţii de culise. El a afirmat că va depune toate eforturile pentru a evita o agravare a conflictului din Cipru. El va mai încerca să limiteze conflictul civil din regiunea etiopiană Tigray şi să impulsioneze activitatea Consiliului de Securitate.
Antonio Guterres a fost acuzat că rezultatele primului său mandat sunt limitate. Un exemplu dat este pasivitatea ONU în faţa genocidului asupra etnicilor rohingya în Myanmar începând din 2017.

La începutul lunii mai, Antonio Guterres sublinia că „elementele cheie ale activităţilor” sale se bazează pe discreţie.

„Uneori, pentru a fi eficient, trebuie să acţionezi discret, pentru a stabili canale de legătură între părţi. Ele sunt esenţiale pentru a evita ce e mai rău în confruntări şi pentru a încerca să găsim soluţii”, a spus el atunci. (N.G.)

Share our work
CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest  spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.

”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”

Spațiu incomplet

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.

”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.

”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”

Sprijin puternic

„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.

De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Strategie Schengen

„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.

Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.

Planuri de amploare

Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)

Share our work
Ankara, manevre militare în forță în Mediterana

Ankara, manevre militare în forță în Mediterana

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene

Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.

Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.

Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.

Duel în manevre

Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.

Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.

Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.

Sancțiuni europene

Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.

„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.

Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)

Share our work
Sofia, liber pentru cetățenii UE

Sofia, liber pentru cetățenii UE

Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia

Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia

Bulgaria, care a început să-şi relaxeze măsurile de izolare, a anulat interdicţia de intrare pentru vizitatorii provenind din Uniunea Europeană şi ţările din spaţiul Schengen, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii bulgar într-un comunicat, citat de Reuters, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La mijlocul lunii martie, Bulgaria, ţară membră a UE, a interzis intrarea pe teritoriul său pentru călătorii din multe ţări cu scopul de a încetini propagarea noului coronavirus.

Ministerul Sănătăţii de la Sofia a anunţat că ridicarea interdicţiei vizează de asemenea San Marino, Andorra, Monaco şi Vatican.

14 zile de carantină

Potrivit ministerului, Bulgaria menţine carantina de 14 zile pentru persoanele care sosesc pe teritoriul său. Dar acest termen de 14 zile nu se mai aplică în cazul cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor din alte ţări membre ale UE care călătoresc din motive umanitare şi persoanelor care „reprezintă activităţi comerciale, economice şi de investiţii”.

De asemenea, carantina nu se va aplica persoanelor care au legătură directă cu construcţiile, mentenanţa, operaţiunile şi asigurarea securităţii infrastructurilor strategice şi critice din Bulgaria.

Bulgaria a anunţat marţi că a convenit cu ţările vecine Grecia şi Serbia să relaxeze de la 1 iunie unele restricţii de călătorie instituite pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Stat riveran Mării Negre, dependent de turism, Bulgaria a început relaxarea măsurilor restrictive după ce numărul de contaminări cu SARS-CoV-2 s-a diminuat.
Bulgaria a raportat până joi 2.331 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus, dintre care 120 de decese, un număr relativ scăzut comparativ cu alte ţări din Europa.

Strategia TUI

TUI, cel mai mare operator de turism din lume, intenţionează să reia zborurile către principalele destinaţii de vacanţă din Europa până la finalul lunii iunie, a anunţat directorul general al grupului, Fritz Joussen, transmite mass-media europeană. „Intenţionăm să reluăm cursele aeriene de la sfârşitul lunii iunie, la timp pentru vacanţa de vară”. Insula spaniolă Mallorca, un loc favorit pentru turiştii din Germania, va fi probabil prima destinaţie, a declarat şeful TUI pentru publicaţia germană Rheinische Post.

„Vrem să reluăm traficul aerian spre Mallorca în ultimele două săptămâni din iunie. Sunt bine pregătite şi destinaţiile de vacanţă din Austria, Grecia, Cipru, Croaţia şi Bulgaria”, a apreciat Joussen.

Din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), grupul TUI a anunţat luna aceasta că va renunţa la 8.000 de angajaţi şi analizează măsuri pentru reducerea costurilor cu 30%. „Cred că în 2022, cel mai târziu, vom vederea o redresare completă a turismului”, a dat asigurări şeful TUI. Compania va continua să aibă propria sa afacere în domeniul aerian, dar configuraţia ar putea fi diferită în viitor, compania analizând dacă ar trebui să deţină sau să ia în leasing aeronave, în plus faţă de câte companii aeriene operează acum, a explicat şeful TUI.

„Vânzarea tuturor companiilor aeriene cred că probabil nu ar fi realistă. În urmă cu trei ani aveam şase companii aeriene, acum avem trei. Este bine să avem trei? Acestea sunt întrebările pe care trebuie să de dezbatem”, a afirmat Fritz Joussen.

Turism european

Europa doreşte să-şi deschidă frontierele interne pentru turism până la începerea verii, au anunţat anterior miniştrii de externe din 11 state membre ale Uniunii Europene.

Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a discutat cu omologii săi din Spania, Italia, Austria, Grecia, Croaţia, Portugalia, Malta, Slovenia, Cipru şi Bulgaria – toate destinaţii populare pentru germani – prin sistem de videoconferinţă în legătură cu ridicarea progresivă a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus.

Restricţiile de călătorie au stopat în mare parte libertatea de circulaţie de care se bucură în mod normal cetăţenii UE. Acum, deplasările transfrontaliere vor fi reluate în etape de statele membre, pe baza ratelor de transmitere a coronavirusului, într-o manieră coordonată.

Comisia Europeană recomandă ţărilor membre să ia deciziile pe baza unei evaluări a situaţiei sanitare din fiecare ţară şi să comunice între ele.

Această restabilire a liberei circulaţii în cadrul spaţiului Schengen este crucială pentru turismul european, un sector responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE. În unele state din sudul Europei, precum Grecia, Italia, Spania şi Portugalia, această proporţie este chiar mai mare şi dacă turiştii nu vin în vacanţă, situaţia economică a acestor ţări s-ar putea agrava. (N.G.)

Share our work