Fostul liderul separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuk, de „nerecunoscut” la Chișinău

Fostul liderul separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuk, de „nerecunoscut” la Chișinău

Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, s-ar fi refugiat cu soția sa, Nina Ștanski, la Chișinău

Ministrul de Interne, Alexandru Jizdan, a declarat, marți seara, că autoritățile de la Chișinău nu cunosc locația în care s-ar afla fostul lider separatist Evgheni Șevciuk la Chișinău și că nu au niciun contact cu acesta, dar că vor investiga acest caz. „În continuare se întreprind măsuri pentru determinarea locului unde se află dânsul pentru a fi audiat. Complexitatea materialelor o să arate să i se dea statut de persoană protejată sau nu. Deocamdată nu am avut niciun contact, nicio declarație. Ne-am autosesizat din mass-media. După ce vom investiga, oricum trebuie de făcut careva acțiuni, care o să demonstreze adevărul sau vice-versa. Deocamdată vedem ceea ce spune Facebook-ul și rețelele de socializare”, a declarat ministrul de Interne la insistențele jurnaliștilor pe acest subiect despre care autoritățile de la Chișinău nu fac comentarii de aproape o săptămână de zile, trezind o serie de suspiciuni.  Totul a plecat la finalul săptămânii trecute, atunci când fostul lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a scris într-o postare pe contul său de Facebook că s-ar fi refugiat la Chișinău de teama de a nu fi ucis de actuala putere separatistă de la Tiraspol, care i-ar fi intentat procese abuzive pe care le consideră o răzbunare politică. De asemenea, Șevciuk a declarat recent că nu intenționează să se retragă de pe scena politică. 

Share our work
Editorial: Când politica e o curvă, iar matroana e nemțoaică cu accent de Tiraspol

Editorial: Când politica e o curvă, iar matroana e nemțoaică cu accent de Tiraspol

CaptureÎn ultimii ani, dinamica relațiilor internaționale în Europa s-a schimbat considerabil. Nu totul se împarte în alb și negru, ci există mult mai mult de 50 de nuanțe de gri. Punctul de inflexiune a fost determinat de anexarea ilegală a Crimeei la Federația Rusă, în primăvara lui 2014. De atunci, lucrurile nu au mai stat la fel. Degringolada și populismul a sporit în interiorul UE și a culminat recent cu Brexit-ul Marii Britanii. Dar nici în alte țări civilizate situația nu este mai așezată. Același context, un populism deșănțat, se poate observa și în Germania. Acolo unde șeful diplomației joacă un joc extrem de periculos, de genul celui jucat populist și prost din punct de vedere tactic de către fostul premier britanic, David Cameron. Poate cel mai responsabil politician pentru Brexit care nu a înțeles că de dragul câtorva procente a intrat în cea mai mare capcană a eurofobilor din UKIP. Pe scurt, a intrat în cocina populismului și l-au mâncat porcii.

De data aceasta, socialist-democratul Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe, se joacă și el cu focul în încercarea internă de a forma o alianță politică cu Die Linke (Stânga, de inspirație comunistă) în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc la anul. Social-democrații speră să facă majoritate parlamentară cu foștii comuniști din RDG și alte formațiuni mai mici, precum Verzii. Sau cum a fost numită de presa germană „alianța Roși-Roșu-Verde”.

Bun, dar din nou apare întrebarea: care este relevanța pentru R. Moldova? În primul rând, Chișinăul este o miză mai mică într-o tendință mai largă. Și anume de reapropiere și colaborare a forțelor interne de stângă din Germania cu Rusia. Stângistul șef al diplomației de la Berlin nu este deloc la prima abatere în acest sens și promovează de câțiva ani buni o politică de apropiere dintre Berlin și Moscova și, mai nou, vrea să facă uitate și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Cu alte cuvinte, să recunoască tacit și de facto anexarea Crimeei, chiar dacă aceasta s-a făcut împotriva normelor de drept internaționale prin încălcarea suveranității cu forța armelor. De asemenea, Steinmeier a criticat recent politica NATO în Europa de Est pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu acordat pentru Bild.

Germania deține președinția rotativă a OSCE, iar mandatul său riscă să treacă neobservat, deoarece nu a reușit nicio realizare în cadrul vreunui conflict înghețat creat de Rusia. Asta ar însemna o bilă neagră pentru diplomația germană, condusă de Steinmeier care nu a renunțat la visul de a deveni cancelar din 2017. Chiar și negocierile în dosarul transnistrean, în care Berlinul își punea mari speranțe, au dat chix. Chișinăul nu a acceptat niciuna dintre propunerile Tiraspolului, care de altfel nu sunt decât revendicări pentru întărirea „statalității separate” a regiunii transnistrene și nimic mai mult. Față de orice negociere normală, Tiraspolul nu a oferit nimic la schimb Chișinăului la discuțiile din Germania. Doar au cerut cu vârf și îndesat. Sigur, așa cum era de așteptat, nici Chișinăul nu a mușcat momeala și a rămas ferm pe poziție. Întorși acasă frustrați și nemulțumiți, separatiștii transnistreni au început din nou varza în ogradă. Ba că sunt „blocați economic”, ba că vor închide și ei „tranzitul românesc” al mărfurilor pe teritoriul transnistrean.

Astfel că Steinmeier va veni la Chișinău doar pentru a face presiuni suplimentare în vederea acceptării post-negocieri a cerințelor Tiraspolului în defavoarea Chișinăului. Steinmeier va veni pentru a bate cu pumnul în masa decidenților de la Chișinău și de a le spune voalat sau pe față că fondurile germane/europene vor depinde și de acest lucru în viitor. Practic, un șantaj a la russe făcut de Germania la Chișinău. Tocmai din acest motiv, Chișinăul trebui să se aștepte la un atac destul de contondent al populiștilor germani de stânga care își fac jocurile interne pe spatele politicii externe promovare în state mai slabe din Europa de Est. Un fel de reeditare a jocurilor ruso-germane privind estul Europei.

Nu știm dacă se va numi Pactul Steinmeier-Lavrov, dar cert este că dosarul transnistrean va intra în acest pachet de revitalizare a înțelegerilor dintre Rusia și Germania pe această bucată orientală a Europei.

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work
Chisinau. Vlad Filat se intalneste cu Evgheni Sevciuk

Chisinau. Vlad Filat se intalneste cu Evgheni Sevciuk

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, se va întâlni miercuri la Chişinău cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.
Filat a anunţat marţi seara în cadrul unei emisiuni la postul naţional de televiziune, Moldova 1, că întrevederea va avea loc la ora 16.00, fără a oferi alte detalii. Filat şi Şevciuk au avut mai multe întrevederi oficiale şi neoficiale pe parcursul acestui an în cadrul cărora au fost semnate şi unele acorduri, precum cel de reluare a circulaţiei trenurilor de marfă prin regiunea transnistreană, din 29 martie.
De asemenea, discuţii despre intenţia Rusiei de a deschide un consulat în regiunea separatistă din estul Republicii Moldova au fost lansate în luna aprilie de vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentant al Kremlinului în Transnistria. Atunci premierul Vlad Filat s-a opus acestei idei, ca mai târziu, în ajunul vizitei sale la Moscova să declare că nu se mai opune acestei solicitări. Ambasadorul rus, Farit Muhametşin, a declarat recent la Tiraspol că un consulat ar putea fi deschis până la sfârşitul anului. Potrivit presei ruse, aproximativ 160.000 din cei 510.000 de locuitori din Transnistria deţin cetăţenia Rusiei.
Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, unul din liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, se pronunţă categoric împotriva deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol, atrăgând atenţia că acest lucru va crea probleme în coaliţia de guvernare. “Dacă lucrul acesta se face, dar nu cred că se va face, alianţa se va clătina serios”, a declarat recent Mihai Ghimpu. Liderul liberal a explicat faptul că teritoriul din stânga Nistrului nu este controlat de facto de autorităţile constituţionale, astfel încât statul nu va putea asigura securitatea acestei misiuni diplomatice. Potrivit lui Mihai Ghimpu, discuţiile despre deschiderea unui consulat în stânga Nistrului pot avea loc doar după ce Rusia îşi va retrage armata şi muniţia din regiune şi va fi reglementat conflictul transnistrean.

Share our work
Corlatean la Chisinau. Timofti vorbeste despre relatiile fratesti Romania-R. Moldova

Corlatean la Chisinau. Timofti vorbeste despre relatiile fratesti Romania-R. Moldova

Întâlnindu-se cu Titus Corlăţean la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a ţinut să spună cât de mult apreciază relaţiile frăţeşti dintre Republica Moldova şi România. De asemenea, preşedintele Timofti a declarat că, indiferent de situaţia politică de la Bucureşti, România rămâne un exemplu pentru R. Moldova în parcursul său european.
Nicolae Timofti l-a informat pe ministerul de Externe, Titus Corlăţean, despre încercările unor grupuri politice de la Chişinău de a zădărnici menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor pe care le are Republica Moldova cu România şi cu alte state europene. Timofti a precizat în acest context că autorităţile nu vor permite escaladarea situaţiei politice din R. Moldova pe motive care nu au relevanţă în actuala conjunctură politică.
Şeful diplomaţiei române a afirmat că în cercurile politice de la Bucureşti există o poziţie unitară de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, indiferent de alternanţa la putere din România. Corlăţean a salutat instaurarea unei stabilităţi politice în Republica Moldova, care, în opinia sa, asigură climatul necesar promovării reformelor europene şi a amintit despre aprecierile făcute de o serie de oficiali europeni, favorabile la adresa Republicii Moldova, ca un lider în Parteneriatul Estic.
În finalul întrevederii, Nicolae Timofti şi Titus Corlăţean au făcut un schimb de păreri despre iniţiativa de a fi marcată sărbătoarea „Limba noastră” pe ambele maluri ale Prutului, începând cu anul 2013.

Cetăţenii moldoveni din Siria, sprijin de la misiunea diplomatică română

În cadrul întrevederii delegaţiei române cu autorităţile de la Chişinău, părţile au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare. Acest acord vizează sprijinul României pentru cetăţenii moldoveni care se află în Siria. Misiunea diplomatică a României de la Damasc va oferi asistenţa necesară şi cetăţenilor moldoveni, în baza Acordului privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare.
Titus Corlăţean a declarat în cadrul unei conferinţe comune de presă cu Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, că România este unul din puţinele state membre ale UE care şi-a mai păstrat o misiune diplomatică la Damasc. Iurie Leancă a calificat acordul ca fiind unul extrem de important, în condiţiile în care „un număr însemnat” de cetăţeni moldoveni se află în Siria. În plus, potrivit acestuia, acordul „vine să consemneze deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.

Sprijin constant la UE pentru Republica Moldova

Nu există reuniune în Uniunea Europeană la care România sau alte state să nu aducă în discuţie obiectivele europene ale R. Moldova. Declaraţia aparţine ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Oficialul a declarat că România va continua această atitudine, iar stabilitatea politică a R. Moldova este un atu suplimentar care justifică acest avans spre integrarea în UE.
În cadrul unei conferinţe de presă comună, susţinută de către miniştrii de Externe de la Bucureşti şi Chişinău, au fost abordate subiecte ce ţin de dezvoltarea cooperării bilaterale pe plan politic şi economic, integrarea europeană, proiectele de conexiune a sistemelor energetice dintre România şi R. Moldova. De asemenea, cei doi miniştri au discutat despre evoluţiile pe plan regional şi obiectivele de pe agenda europeană a R. Moldova. şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, a menţionat că vizita se înscrie în politica de sprijin şi de promovare a reformelor R. Moldova.
La rândul său, Titus Corlăţean a declarat că vizita la Chişinău este expresia unei relaţii politice. ”Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale R. Moldova şi promovarea acestora”. Ministrul a mai adăugat că partenerii europeni salută reformele realizate de Guvernul de la Chişinău, iar România şi partenerii europeni doresc stabilitate în R. Moldova. Părţile au mai stabilit cooperare interministerială privind asistenţa medicală în regim de urgenţă.
De asemenea, Titus Corlăţean a sugerat joi la Chişinău că Parlamentul României ar putea să nu ratifice Tratatul privind regimul de frontieră cu Republica Moldova, până la alegerile parlamentare, din cauza campaniei electorale. Ministrul român a accentuat însă că acest acord este unul important „şi îl tratăm cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate”.
În ceea ce priveşte Marşul Unirii din 16 septembrie, de la Chişinău, ministrul de Externe al României aşteaptă eforturi remarcabile din partea Guvernului R. Moldova pentru a evita confruntările care ar putea să apară. “Aud foarte des de confruntări în ţara dumneavoastră. Noi aşteptăm ca totul să fie calm şi moderat”, a declarat Titus Corlăţean. “Sperăm că nu vor exista evenimente care sa altereze această situaţie. Este vorba de un eveniment care reflectă poziţia societăţii civile”, a completat Corlăţean. Platforma Civică „Acţiunea 2012” va organiza duminică, în Chişinău, un marş al unirii.

Întâlnire cu premierul Vlad Filat şi Valeriu Lazăr

Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic.
De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova. „Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.
Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova. Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.

Discuţii cu Marian Lupu si Mihai Ghimpu

Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.
Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.

Share our work
Chisinaul va ratifica Acordul privind zona de comert liber in spatiul CSI

Chisinaul va ratifica Acordul privind zona de comert liber in spatiul CSI

Guvernul de la Chişinău a aprobat miercuri proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber între statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, semnat în octombrie 2011 la Sankt Petersburg.
Acordul prevede liberalizarea comerţului între statele semnatare (opt din 11 state membre ale CSI), dar cu unele excepţii, în special ce ţin de taxele vamale la export şi import, potrivit ministrului economiei, Valeriu Lazăr. Potrivit acestuia, Acordul este unul important pentru Republica Moldova, a cărei economie depinde în proporţie de peste o treime de schimburile comerciale cu statele membre CSI. Până în prezent patru state (Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan) au ratificat sau sunt la ultimele etape de ratificare a Acordului.
Republica Moldova negociază în prezent şi semnarea unui Acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar autorităţile susţin că cele două acorduri sunt compatibile. În opinia analiştilor, Acordul de comerţ liber în cadrul CSI nu va aduce beneficii importante Republicii Moldova şi riscă să aibă soarta unui document similar semnat în anul 1994, care nu a intrat în vigoare pentru că nu a fost ratificat de toate statele.

Share our work