Comunistul Resetnicov, vicepresedinte al Parlamentului de la Chisinau
Deputatul PCRM Artur Reşetnicov, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate în timpul guvernării comuniste, a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Decizia de a înainta candidatura lui Artur Reşetnicov la funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului a fost luată de deputaţii comunişti la şedinţa fracţiunii parlamentare a PCRM din 26 octombrie. „Vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o. Le mulţumesc colegilor din Partidul Comuniştilor. Este o responsabilitate pe care împreună trebuie să o realizăm. Sper că prin această activitate vom readuce procesul legislativ într-o activitatea orientată spre cetăţenii Republicii Moldova”, a declarat Artur Reşetnicov. Funcţia de prim-vicepreşedinte al Legislativului este ocupată de Vlad Plahotniuc, deputat PD. Cele două funcţii de vicepreşedinte al Parlamentului au revenit Partidului Liberal Democrat şi Partidului Comuniştilor. Liliana Palihovici ocupă una din funcţiile de vicepreşedinte la Parlamentului, ea fiind înaintată de PLDM.
Vlad Filat ameninta cu o noua alianta
Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, premierul Vlad Filat, a declarat că nu exclude reconfigurarea Alianţei pentru Integrarea Europeană după evenimentele de vineri din Parlament. Filat s-a referit la alegerea lui Reşetnicov în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. O altă cauză a reconfigurării AIE ar putea fi raportul Procurorului General, Valeriu Zubco, transmite publika.md. „Evenimentele care au avut loc astăzi în Parlament ar putea duce la o nouă configurare pe scena politică. Noi vom discuta astăzi la partid, la modul cel mai serios, cum vom acţiona mai departe”, a menţionat Vlad Filat. Referindu-se la Procurorul General, liderul PLDM a spus că acesta îndeplineşte angajamente politice. Mai mult, Filat a precizat că el a cerut demiterea lui Zubco în calitatea sa de preşedinte al unui partid care se află la guvernare.
Resetnicov, acuzat de implicare in evenimentele din aprilie 2009
Alegerea lui Reşetnicov în funcţia de vicepreşedinte a fost susţinută de 54 de deputaţi comunişti şi democraţi. PLDM şi PL nu au votat această candidatură. Deputatul liberal Valeriu Saharneanu a declarat că fracţiunea PL nu a votat pentru că s-au vehiculat zvonuri despre faptul că Artur Reşetnicov ar fi fost implicat în lovitura din 7 aprilie, pe atunci fiind directorul SIS. Artur Resetnicov, de profesie jurist, a fost numit in octombrie 2007 in functia de director al Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova. In presa de la Chisinau, fostul sef al Serviciului de Informatii si Securitate din Republica Moldova este caracterizat drept “copilul de casa” al fostului presedinte Vladimir Voronin, cu care a lucrat, indeplinind diferite functii, inclusiv cea de consilier, inca de la instalarea in functie a acestuia, in 2001. De asemenea, presa a mai scris ca Resetnicov ar fi cunoscut pentru concertarea unor actiuni antiromanesti, procomuniste si promoscovite. Totodata, presa de la Chisinau a scris ca Resetnicov ar fi chiar unul dintre nepotii de gradului doi ai lui Voronin. De asemenea, mass-media de peste Prut a scris ca aceasta ar avea relatii stranse Moscova, motiv pentru care a fost propulsat in functia de sef al SIS la varsta de numai 32 de ani. De asemenea, Resetnicov si fosta conducere a Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) de la Chisinau a dispus distrugerea informatiilor referitoare la evenimentele din 7 aprilie 2009. Potrivit unui comunicat al Serviciului de Informatii si Securitate, “materialele initiale ce tin de elucidarea cazului au fost remise Procuraturii Generale in perioada fostului director, Artur Resetnicov, la indicatia caruia, ulterior, o mare parte din informatiile operative au fost distruse (…) aceste circumstante nu permit evaluarea exhaustiva a activitatilor institutiei in timul evenimentelor”.
Alianţa pentru Integrare Europeană din Republica Moldova, aflată de mai bine de doi ani la guvernare, s-ar putea destrăma joi, după cum au anunţat chiar liderii acesteia, în contextul tensiunilor grave apărute între partidele membre. Preşedintele parlamentului Marian Lupu, care deţine şi funcţia de şef interimar al statului, ar putea fi demis din funcţie, dacă nu iniţiază procedura de demitere a procurorului general, după cum a solicitat colegul său de alianţă, premierul Vlad Filat. Acum o săptămână, Vlad Filat, şeful Partidului Liberal Democrat (PLDM), a prezentat un raport în parlament despre tentativele frauduloase de preluare a acţiunilor mai multor bănci din Republica Moldova, acuzând de incompetenţă sau chiar complicitate mai mulţi funcţionari, transmite Mediafax. În aceeaşi zi, liberal-democraţii lui Filat şi comuniştii aflaţi în opoziţie l-au demis pe directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi i-au dat lui Marian Lupu un termen de şapte zile pentru a iniţia procedura de demitere a procurorului şef. Lupu a anunţat că nu o va face, iar în replică, Filat a ameninţat cu demiterea preşedintelui parlamentului. Liderii celor trei partide din Alianţă s-au întâlnit luni, la iniţiativa lui Filat, dar nu au ajuns la un numitor comun. Lupu a declarat după şedinţă că joi se va vedea ‘dacă se bate ultimul cui în sicriul Alianţei’, făcând referire la posibila demitere a sa. Filat şi-a reiterat punctul de vedere că, dacă nu este demis procurorul, va fi demis şeful legislativului. Filat a anunţat şi remanieri de guvern, care nu sunt acceptate de celelalte două partide.
La Chişinău a avut loc cea de-a opta rundă de negocieri asupra Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Delegaţia R. Moldova a fost condusă de Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, negociator-şef al Acordului de Asociere, iar cea a UE de către Miroslav Lajcak, Director executiv pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Serviciului European pentru Acţiune Externă, negociator-şef din partea UE. În debutul reuniunii, părţile au remarcat dinamica înaltă a procesului de negocieri şi progresul obţinut pînă în prezent. De asemenea, a fost menţionat faptul că realizările Republicii Moldova pe calea spre Uniunea Europeană au fost înalt apreciate recent de Uniunea Europeană în Declaraţia Comună adoptată la Summit-ului Parteneriatului Estic de la Varşovia, precum şi în rezoluţia din septembrie curent a Parlamentului European, în care se recunoaşte perspectiva europeană a Republicii Moldova. Agenda rundei a opta a inclus continuarea negocierilor capitolelor ce conţin formulările cuprinse în preambul, obiective şi prevederi instituţionale, generale şi finale. Părţile au finalizat negocierile principiilor generale, au continuat negocierile capitolului „Justiţie, libertate şi securitate”, au făcut un schimb de informaţii privind avansarea negocierilor capitolului privind cooperarea economică, sectorială şi financiară şi pregătirea pentru lansarea negocierilor privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Un subiect aparte, inclus în discuţii la propunerea părţii moldoveneşti, l-a constituit participarea Republicii Moldova la programele şi agenţiile Uniunii Europene. Ambii conducători ai delegaţiilor de negociatori au remarcat că R. Moldova este liderul partenerilor estici ai UE în această colaborare importantă, care reprezintă o oportunitate în plus pentru intensificarea cooperării cu UE.
Chişinăul marchează vineri cea de-a 575-a aniversare. Evenimentele consecrate acestei sărbători au început în dimineaţa zilei cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt. Cei mai matinali au fost reprezentanţi ai Primăriei capitalei, în frunte cu primarul Dorin Chirtoacă. Aceştia au depus flori la monumental Marelui Domnitor fiind însoţiţi de membri ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău şi de delegaţiile străine care au fost invitate la Hramul Oraşului. Chirtoacă i-a salutat pe cei prezenţi la depunerile de flori şi a adresat, cu această ocazie, un scurt mesaj de felicitare locuitorilor municipiului Chişinău, dorindu-le sănătate, bună dispoziţie, încredere şi optimism, transmite Moldpres. Ulterior, participanţii la depunerile de flori, s-au îndreptat spre Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului”, acolo unde a fost oficiat un serviciu divin cu ocazia Hramului Oraşului Chişinău. Slujba divină a fost oficiată de ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove, care a fost însoţit de un sobor de preoţi. Catedrala Mitropolitană a devenit neîncăpătoare pentru creştinii care au venit să participe la serviciul religios. La Hramul Oraşului Chişinău au fost invitaţi primarii din toate localităţile republicii, dar şi delegaţii străine. Sărbătoarea se va încheia în seara zilei de astăzi cu un concert în Piaţa Marii Adunări Naţionale la care vor participa interpreţi autohtoni dar şi invitaţi de peste hotarele ţării.
Primarul oraşului Tbilisi, Giorgi Ogulava, şi cel al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, au semnat Acordul de înfrăţire între cele două capitale. Evenimentul a avut loc duminică, în capitala Georgiei, când Tbilisi a sărbătorit Ziua oraşului. Cu această ocazie, o delegaţie a oraşului Chişinău, în frunte cu primarul general al municipiului, Dorin Chirtoacă, a efectuat, în perioada 8 – 10 octombrie, o vizită în oraşul Tbilisi. Pe lângă semnarea acordului de înfrăţire Chişinău – Tbilisi, vizita a mai presupus şi stabilirea unor viitoare cooperări între cele două administraţii, în mai multe domenii de interes comun. În ultimii ani, cele două administraţii locale au întreţinut bune relaţii de comunicare. Semnarea documentului a avut loc în cadrul unei ceremonii oficiale, organizate de administraţia oraşului Tbilisi. Pentru a intra în vigoare, acordul urmează a fi semnat de către cei doi primari şi la Chişinău, pe 14 octombrie 2011, când capitala Republicii Moldova va sărbători Hramul oraşului. „Am convenit cu domnul primar Giorgi Ogulava să colaborăm în promovarea dezvoltării şi consolidării relaţiilor dintre oraşele noastre”, a declarat imediat după semnarea acordului de înfrăţire Dorin Chirtoacă. Primarul general a menţionat că, împreună cu omologul său georgian, îşi propune să dezvolte mai multe proiecte europene. Discuţiile pe marginea proiectelor vor începe în această săptămână, când Chişinăul va găzdui o delegaţia a primăriei din Tbilisi, în cadrul sărbătorii Hramul Oraşului.