Analiză: Privatizările dubioase de la Chișinău, sub lupa guvernului Sandu

Analiză: Privatizările dubioase de la Chișinău, sub lupa guvernului Sandu

Coaliția la putere la Chișinău a început să analizeze legalitatea mai multor afaceri cu active ale statului. Procesul nu este însă deloc ușor. Totul a început oficial pe 18 iunie, cînd coaliția de guvernămînt condusă de premierul Maia Sandu a decis înființarea unei comisii parlamentare de anchetă, care să analizeze legalitatea privatizărilor din ultimii șase ani, se arată într-un articol publicat de Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova.

Pe lista contractelor ce urmează să fie analizate se află contractul de concesionare a aeroportului din Chișinău sau privatizarea transportatorului aerian de stat Air Moldova.

”Există un puternic sentiment de frustrare [în R. Moldova – n.r.] legat de modul în care s-au făcut privatizările și concesionările”, spune analistul economic Veaceslav Ioniță. „Presiunea publică pentru lămurirea acestor probleme este mare, iar guvernul trebuie să facă ceva”, a adăugat expertul.

La rândul său, deputatul Igor Munteanu, cel care conduce comisia parlamentară pentru Economie, buget și finanțe crede că ancheta „trebuie să stabilească legalitatea procedurilor și a deciziilor care au fost luat în ce privește o serie de privatizări importante, ce au avut loc între 2013-2019”.

Dacă se găsește ceva ilegal, „vor trebui luate măsuri urgente, de către guvern sau alte instituții abilitate, pentru restituirea proprietăților care ar fi fost transferate ilegal către companii private”, spune Munteanu.

Privatizări dubioase: concesionarea aeroportului din Chișinău

Aeroportul a fost concesionat în septembrie 2013, pe o perioadă de 49 de ani, firmei Avia Invest, despre care s-a aflat mai târziu că este proprietatea controversatului politician și om de afaceri Ilan Shor.

Acesta a fost condamnat în iunie 2017, în primă instanță, pentru implicarea sa în așa numitul „furt al secolului”, respectiv dispariția a circa 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Shor a făcut apel la această decizie dar, la scurt timp după schimbarea de guvern din iunie 2019, a fugit din țară.

Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările a sesizat în august Centrul Național Anticorupție și Procuratura. La doar câteva zile după aceea, Shor vindea Avia Invest către NR Investments Lts, o companie înregistrată în Scoția și patronată de miliardarul britanic Nathaniel Rothschild. Procurorii au pus sechestru pe acțiunile și bunuri ale Avia Invest.

Afacerea Air Moldova

Anul trecut, Air Moldova a fost vîndută către Civil Aviation Group SRL, a companie înființată cu doar o lună înainte de achiziție. Firma românească Blue Air a deținut 49 la sută din acțiuni în Civil Aviation Group, asta până pe 16 octombrie, când și-a vândut participația către omul de afaceri leton Dzintars Pomers. Alți doi cetățeni din Republica Moldova, Ianovici Andrei și Melnik Serghei, dețin 51% din companie, respectiv 25,5% fiecare.

Actualul guvern spune că la investitorii nu și-au respectat obligațiile asumate și de aceea contractul de privatizare ar trebui anulat. Air Moldova a fost vîndută pe un preț de 1,2 miliarde lei moldovenești (circa 60 milioane euro), dar numai 50 milioane lei au intrat în visteria statutului. Restul sumei era reprezentat de datorii, pe care cumpărătorul nu le-a achitat.

Totodată, Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie din R. Moldova au aplicat un sechestru în valoare de 301.6 milioane de lei moldovenești pe capitalul Air Moldova, dar și pe cel al Civil Aviation Group SRL.

Pe 4 octombrie, comisia parlamentară de anchetă a conchis că privatizarea Air Moldova s-a făcut „într-un mod abuziv, netransparent și reprezintă un act ilegal”.

La scurt timp după aceea, pe 22 octombrie, Comisia a constatat că și privatizarea companiei Tutun -CTC și concesionarea întreprinderii de stat Gările și Stațiile Auto s-a făcut pripit și cu grave încălcări ale legii.

Nu toate lumea sprijină însă inițiativele Comisiei de anchetă pentru analiza modului în care s-au efectuat privatizările. Partidul Democrat, fost de guvernămînt, prin reprezentanții săi consideră că activitatea Comisiei nu ar reprezenta decît o revanșă politică.

În replică, Igor Munteanu spune că e treaba justiției să stabilească vinovățiile, numai că „ilegalitățile sînt atît de evidente pentru toată lumea”.

La rândul său, Veaceslav Ioniță a apreciat că procurorii ar trebui să vadă dacă banii folosiți la privatizări nu provin cumva din ”marele furt al secolului” sau din ”laundromatul rusesc” (schemă prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat, inclusiv în R. Moldova, peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014).

Parlamentul, spune Ioniță, este „obligat” să ia urma acestor bani, iar dacă vreun politican se dovedește a fi implicat ”acesta trebuie condamnat”.

În plus, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe al organizației Expert-Group din Chișinău, crede că întâi de toate trebuie văzut modul „în care au acționat funcționarii publici” implicați în privatizări, ca și transparența procesului.

Pentru a nu se mai face greșeli similare, toate instituțiile statului ce au legătură cu procesul de privatizare trebuie de acum înainte evaluate la fel ca organismele implicate în procesul de prevenire a spălării de bani, a mai spus Gaibu.

O analiză publicată de portalul Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
FOTOREPORTAJ// CUM a votat Basarabia prin arșită și cozi infernale pentru bucățica ei de Europă

FOTOREPORTAJ// CUM a votat Basarabia prin arșită și cozi infernale pentru bucățica ei de Europă

„Băsescu ne-a făcut viața mai bună prin acordarea cetățeniilor”, „George Simion este un băiat care s-a bătut pentru Barasabia” sau „PNL s-a implicat mereu și ne-a ajutat la Bruxelles, ei sunt cu ACUM”, au fost unele dintre enunțurile pe care cele câteva sute de basarabeni le-au rostit ca-ntre megieși, duminică, la o coadă de zeci de metri pe o temperatură de 30 de grade, în fața Ambasadei României de la Chișinău.

Câteva zeci de mii de cetățeni ai R. Moldova, care dețin acte românești valabile, și-au exprimat votul în această duminică înfruntând temperaturi ridicate și oboseala aferentă.

Pentru Mihai Olaru din Strășeni, de 28 ani, sudor de meserie, primirea cetățeniei a însemnat o viață mai bună în Germania.

Rumen la față, cu început de calviție și ochelari de soare, tânărul depănează amintiri cu „nea Ion”, compozitor și muzician de muzică populară la nunți, botezuri și cumetrii, despre cum este viața de „gasterbaiter”.

„Am câștigat bani buni și am putut să merg să lucrez civilizat. Am lucrat înainte și la Moscova, dar condițiile din Europa nu se compară”, spune el.

Ca mai toți basarabenii, îl are la suflet pe Traian Băsescu, fostul președinte al României care a pedalat constant în ultimii ani pe tema unionistă, dar care a și creat controverse legate de exploatarea votului din stânga Prutului.

„Trebuie să îi mulțumim!”, spune Mihai, care mai prezicează totuși că nu este tocmai unionist, după care ia în brațe tema președintelui Igor Dodon, moștenită de Vladimir Voronin, a „vițelului blând cu două mame”.

„Noi trebuie să ne înțelegem și cu Vestul și cu Estul, dar să rămânem independenți”, spune el încercând să își amintească ca argumentul anul Războiului de pe Nistru.

Acest paradox al „vițelului blând” și al șovăirii politice a fost mereu exploatat de toată clasa politică din Republica Moldova și a creat senzația unei de stări de „in limbo” în perspectiva orientării acestei palme de pământ.

Reduta votului

La coadă timpul trece lent. Încet-încet durerile de picioare și spate își fac inevitabil apariția. Două doamne de vârsta a treia, cu gambele umflate, șterg gardul Ambasadei României la Chișinău și se așează pentru a se mai odihni un pic.

Totuși, nimeni nu renunță.

Tinerii părinți cu copii în brațe sunt lăsați cu prioritate în fața. „Treceți doamna, nu mai contează 5-10 minute în plus”, spun cu amabiltate oamenii din coadă.

Se intră câte cinci. Ies tot atâția. Carabinierul de la poartă își face conștiincios datoria și comunică prin mesaje telefonice când și la câți anume trebuie să dea drumul înautru. Sincronul merge perfect mai ceva ca la patinaj artistic.

„Toată lumea se „grămădește” la Ambasadă și la Consulat. Aici sunt vreo 200 de oameni”, spune el uitându-se în zare peste coada ce crește simțitor.

„Mai bine ați fi mers și la Ambasada Poloniei de exemplu. Acolo sunt 20 de oameni”, adaugă el. Acum e prea târziu pentru cei ajunși în față istoviți de circa trei ore de așteptare.

Se intră pe poartă și toată lumea este fericită că așteptarea lor a dat roade. Înauntru, comisia de supraveghere a alegerilor muncește fără întrerupere. Unii fac recepția și înregistrează votanții, alții dau ștampile și buletine. Se lucrează la foc continuu. Toate rotițele mecanismului merg ca unse.

„Nu aveți voie să faceți poze înauntru”, strigă un angajat al Ambasadei. „Dar sunt jurnalist și trebuie să-și ilustrez materialul, îi răspund”. Îmi argumentează că trebuia să mă acreditez înainte. Îi răspund rapid că atunci nu aș mai fi stat trei ore și ceva minute bune „trecute fix” și aș fi fluturat legitimația din dotare ca să sar rândul, dar că nici asta nu mi se pare tocmai corect pentru că am votat și eu ca un cetățean responsabil al polis-ului.

Cedez, îmi cer scuze, dar rămân cu pozele. Evident.

Un pic de suflu european

Ies cu „cârdul meu” de cinci înapoi pe ușa ambasadei cu sentimentul bucuriei că basarabenii fac coadă ca să simtă democrația europeană și alegerile libere. Sentimentul este cu atât mai plăcut cu cât Republica Moldova este de ani buni un stat aflat în campanie permanentă și accente belicoase.

O gâlceavă permanentă din care cetățenii nu-și mai revin niciodată.

Mai mult, alegeri europarlamentare a fost astăzi pentru basarabeni un exercițiu democratic prin care s-au alăturat și ei nu numai acte, concetățenilor marii Europe.

De data aceasta, fără „magazine sociale” care se închid după alegeri sau autocare cu votanți-voiajori cu simbrie. La final de zi, atmosfera din fața Ambasadei pentru cei care ieșeau de la urme aducea mai degrabă cu versurile celebrei piese „Wind of Change”.

„Venim și la prezidențiale în iarnă”, spun doi tineri în timp ce se deplasează cu un zâmbet satisfacut spre stația de autobuz dintre cârciuma „Eli Pili” și Ambasada României de pe strada București din Chișinău. Poate Moldova mai are într-adevăr viitor, dar numai așa!

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Editorial: De unde disperarea din stradă de la București și Chișinău

Editorial: De unde disperarea din stradă de la București și Chișinău

În urmă cu nu foarte mult timp, România era văzută ca un exemplu în regiune în lupta anticorupție. Cel mai de valoare produs imagologic de export devenise DNA-ul. Am crezut atunci cu toții că România se află deja pe un drum ireversibil și contabilizam succesele. Cifrele statisticilor erau îmbucurătoare, iar România a ajuns rapid și s-a menținut pe primul lor în materie de creștere economică în UE.

Dar obiceiurile rele nu mor repede, spune o vorba înțeleaptă. Astfel asalturile coordonate ale baronilor locali în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea au schimbat rapid starea de fapt. De la începutul anului trecut, România este un vulcan intern de instabilitate și un precendent periculos pentru regiune, acolo unde țări precum Polonia, Ungaria sau Turcia au călcat demult pe această cale.

România a constituit mereu un exemplu pentru R. Moldova. O țară la standardele căreia basarabenii au tânjit nu numai din punct de vedere al Unirii, dar și al nivelul de trai și civilizațional în genere. Numai că, de circa un an, și la Chișinău lucrurile alunecă cu un ritm accelerat spre autorianism.

Ultimul raport al Freedom House, din luna aprilie, califica R. Moldova drept o țară cu „regim hibrid” cu un grad foarte ridicat de ajungere în zona autocrației. Guvernul pro-european s-a dovedit mai degrabă unul de conivență cu socialiștii pro-ruși și președintele Dodon.

Deși certați și aparent pe poziții ideologice antagonice, PD și PSRM și-au dat mâna în toate momentele de cumpănă din ultimii ani.

Începând de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, pe care Dodon nu le-ar fi câștigat niciodată fără aportul decisiv al trustului de presă al democraților, și până la ultima decizie luată împreună și vot și apoi promulgare de către majoritatea PD și Dodon privind ontroversata reformă fiscală.

Am asistat numai în ultimul an la trei momente-cheie în Republica Moldova care au pus pe butuci speranța unui stat de drept.

Primul a fost în iulie 2017, atunci când 74 de parlamentari PD și PSRM au pus umărul la schimbarea sistemului de vot din unul proporțional în mixt, un sistem care favorizează cele două partide în ciuda protestelor vehement de la Bruxelles.

Al doilea, în iunie 2018, atunci când au fost anulate rezultatele alegerilor pentru Primăria Chisinau, câștigată de Andrei Năstase. Și atunci, decizia instanțelor controlate politic a venit la sesizarea pierzătorului socialist Ion Ceban.

Iar al treilea moment a venit atunci când majoritatea parlamentară a PD și sateliții lor de la PPEM au votat pentru reforma fiscală, iar la scurt timp președintele Igor Dodon a promulgat această lege lăudându-o ca fiind bună și că trebuia făcută mai demult.

Reforma fiscală ascunde printre grămada de pomeni electorale pentru funcționari și companii private, un aspect foarte important și anume legalizarea averilor dobândite ilicit pentru suma de 3%.

Atât grupurile de interese economice din jurul PD, dar și din cel al PSRM-ului, au găsit o portiță să-și legalizeze astfel de bani negri, necontabilizați până acum în economia reală. Bani ilegali din furtul miliardului, dar și cei veniți la socialiști din Bahamas din conturile unor firme rusești sunt doar câteva exemple.

Mai mult de atât R. Moldova riscă să devină un hub al criminalității frontaliere, după ce Guvernul a găsit o modalitatea ingenioasă să facă bani prin vânzarea de cetățenii contra 100.000 de euro sau 250.000 de euro în învestiții.

Atlfel spus, oricine poate veni acum în R. Moldova, cu condiția să nu fie dat în urmărire prin Interpol, își poate cumpăra cetățenia și apoi introduce în circuitul financiar legal averi ilicite pentru un mic comision de 3% care va merge la stat.

Măsura vine după ce UE a oprit robinetul cu bani care se scurgea în R. Moldova și pe care guvernarea să-i deschidă și mai tare în acest an electoral, făcându-și campanie pe banii UE cu diverse pomeni electorale.

Tocmai de aceea, dacă în cazul României avem de-a face cu un grup infracțional ascuns în spatele liderul PSD Liviu Dragnea, cel care este doar vârful și exponentul mafiei gulerelor albe, peste Prut avem grupuri de interese care și-au făcut un partid, au ajuns la putere și deschid acum supapa nu doar pe hoție internă ci și internațională.

Acest fapt nu poate duce decât la ciclicitate.

Între 2012-2014, în R. Moldova s-a furat un miliard de dolari pe intern din sistemul bancar moldovenesc și s-au spălat, pe extern, peste de 20 de miliarde de dolari, bani ai mafiei rusești, în ceea ce jurnaliștii au numit schema „Landromatul rusesc”. O schemă complexă ce a implicat sistemul de justiție endemic corupt al R. Moldova și un șir de bănci europene și moldovenești, dar firme paravan din paradisuri fiscale.

Tocmai aceste scheme de corupție și demantelarea premeditată a sistemului de justiție au determinat oamenii să iasă în stradă la București, așa cum probabil vor ieși și la Chișinău, duminică, pe 26 August, acolo unde o parte dintre ei vor înnopta.

Nimeni nu vrea să traiască în sărăcie și nesiguranță, iar explozia mămăligii nu este decât o chestiune de timp. O bombă cu ceas care ticăie sub pernele unor astfel de personaje pentru care autoritarismul nu este decât umătorul pas firesc iar sfidatoarea deja o rutină.

Corespodență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Alegerile locale din mai, test pentru parlamentarele din Republica Moldova. Socialiștii, primi favoriți în sondaje

Alegerile locale din mai, test pentru parlamentarele din Republica Moldova. Socialiștii, primi favoriți în sondaje

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, favorit în sondajele pentru alegerile locale din mai 2018 pentru primăriile din Chișinău și Bălți

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, favorit în sondajele pentru alegerile locale din mai 2018 pentru primăriile din Chișinău și Bălți

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a decis ca alegerile locale în Bălți să aibă loc pe 20 mai 2018 după ce instituția a luat act de demisia primarului Renato Usatîi, se arată în comunicatul de presă, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Tot astăzi CEC a mai decis ca alegerile locale în Capitală să aibă loc pe 20 mai 2018 după ce instituția a luat act de demisia primarului Dorin Chirtoacă. Primii favoriți în sondajele preliminare sunt candidații formațiunii pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), oricare ar fi cei nominalizați.

Contre la CEC

Vladimir Șarban, numit membru al CEC în 2016 de către fostul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, al cărui consilier a fost a ridicat o serie de probleme de procedură. „Care a fost necesitatea emiterii unui comunicat de presă precum că nu sunt bani suficienți și o altă întrebare este cu ce ocazie am tergiversat acest subiect dat fiind faptul că cererea de demisie a fost depusă mult mai devreme”, a declarat Vladimir Șarban, considerat apropiat de forțele pro-europene de opoziție.

Drept răspuns, președintele CEC, Alina Rusu, numită în funcție de actualul regim de la Chișinău,  a declarat că instituția pe care o conduce a avut la dispoziție 30 de zile pentru a se expune asupra acestui subiect iar comunicatul în cauză a fost emis pentru a informa publicul.

Menționăm că municipiile Bălți  și Chișinău au rămas fără primari după ce Renato Usatîi dar și primarul suspendat Dorin Chirtoacă au demisionat din funcția pe care au deținut-o în urma alegerilor locale din 2015.

Ulterior CEC a venit cu o notă informativă în care a scris că în bugetul pentru anul 2018 nu sunt planificate cheltuieli pentru alegeri locale în aceste două orașe, în condițiile în care acestea sunt cele mai mari localități aflate sub controlul autorităților Republicii Moldova.

Dispute în opoziția pro-europeană

Precizăm că chiar dacă data alegerilor nu a fost stabilită Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPSA) și-a anunțat candidatul, Andrei Năstase, fără a ține cont de opțiunea partenerilor din PAS, condus de fostul candidat la președinție, Maia Sandu. Într-un demers, considerat de analiștii politici de la Chișinău, drept un act prin care PPDA încearcă să își impună propriul candidat altor formațiuni care se consideră pro-europene. PPDA a cerut ulterior sprijinul celor de la PAS și a altor partide pro-europene de a susține candidatul lor la funcția de primar al Capitalei, solicitare rămasă fără răspuns din partea formațiunii Maiei Sandu.

Șah politic

Astăzi, Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, și care este cotat în sondaje doar cu câteva procente din intențiile de vot, mai ales la nivelul municipiului Chișinău, a anunțat că nu va avea un candidat propriu pentru alegerile din Capitală dar va sprijini un candidat comun al forțelor pro-europene. Mișcarea PDM este considerată un preludiu la forțarea de către PDM a negocierilor cu formațiunile de opoziție PAS și PPDA pentru formarea unei coaliții guvernamentale după alegerile parlamentare din Republica Moldova din toamnă. Strategia PDM a fost denunțată în termeni duri de către PPDA și PAS, care au respins categoric susținerea democraților.

Ion Ceban, lideru grupului socialiștilor din Consiliu Municipal Chișinău, unul din favoriții cursei electorale pentru mandatul de primar al capitalei Republicii Moldova

Ion Ceban, lideru grupului socialiștilor din Consiliu Municipal Chișinău, unul din favoriții cursei electorale pentru mandatul de primar al capitalei Republicii Moldova

PSRM, sigur de victorie

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) își declară disponibilitatea de a participa la alegerile locale anticipate în două cele mai importante orașe ale Republicii Moldova,  Chișinău și Bălți, după decizia de astăzi a Comisiei Electorale Centrale, privind stabilirea alegerilor la 20 mai 2018. „Fiind partidul cu cel mai înalt rating din țară, suntem gata nu doar să participăm, ci să și cîștigăm viitoarele alegeri anticipate”, a declarat președintele PSRM, Zinaida Greceanîi, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Liderul partidului a menționat că PSRM va înainta candidați puternici, atât la Chișinău, cît și la Bălți. „Toate structurile de partid, grupurile mobile, tinerii și organizațiile veteranilor vor fi la dispoziția candidaților noștri”, a subliniat Zinaida Greceanîi. Printre favoriți la nominalizarea PSRM în postura de candidat la primăria de Chișinău se numără consilierul prezidențial Ion Ceban, președinte al grupului de consilieri socialiști din Consiliul Municipal Chișinău. Pentru candidatul PSRM la primăria municipiului Bălți este vehiculat numele consilierului socialist Alexandr Usatîi, fost viceprimar în timpul mandatului ex-primarului comunist Vasile Panciuc.

Conform președintelui PSRM, ambele municipii se confruntă cu probleme serioase din cauza lipsei de management profesionist și a unei strategii de dezvoltare pe termen lung a orașului. „În Chișinău și în Bălți, Partidul Socialiștilor are nu doar candidați puternici, ci și echipe puternice. PSRM este gata să-și asume responsabilitatea pentru viitorul acestor orașe și să rezolve problemele cu care se confruntă cetățenii”, a spus Zinaida Greceanîi.

Conform PSRM, candidații la primariile municipiilor Chișinău și Bălți vor fi anunțați duminică, 18 Martie, în cadrul ședinței extinse a activului partidului, care va avea loc la Chișinău.

PAS, în așteptare

Partidul Acțiune și Solidaritate(PAS) va anunța decizia în privința alegerilor pentru funcția de Primar General al municipiului Chișinău după ședința Consiliul Politic Național al formațiunii, a declarat vicepreședintele PAS, Igor Grosu, citat de mass-media de la Chișinău.

Acesta a precizat că data ședinței Consiliului Politic Național al PAS va fi stabilită la ședința Biroului Permanent Național. „Partidul Acțiune și Solidaritate informează că, potrivit statutului său, decizia vizând alegerile pentru funcția de Primar General al municipiului Chișinău se aprobă de către Consiliul Politic Național al partidului. Data ședinței Consiliului Politic Național va fi stabilită la ședința Biroului Permanent Național din ziua de astăzi, 12 martie”, ne-a spus Grosu. (Mihai Isac)

Share our work
ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova

ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova

Președinte prorus al R. Moldova, Igor Dodon, ascultându-l pe Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel

Moscova a controlat până nu demult trei din cele patru puncte vitale de comandă ale Republicii Moldova. Vorbim aici de butoanele de la Tiraspol, Comrat și Bălți. Niciodată nu a reușit să câștige și bastionul pro-european și cu vizibile nuanțe pro-românești de la Chișinău. Cele două orașe, care de altfel sunt și primele ca mărire din Republica Moldova, ar putea da măsura alegerilor parlamentare și poziționării electoratului sătul de sărăcia pro-rusească și de cleptomania din zona forțelor pretins pro-europene.

Tocmai de aceasta, Rusia nu își va concentra resursele doar în lupta de la parlamentare, ci și pentru a-și recuceri poziția de la Bălți, dar mai ales pentru a doborî reduta de la Chișinău pe care nu reușește să o spargă de ani buni de zile.

Lupta pentru alegerile parlamentare, programate în noiembrie anul acesta, trebuie privită mai întâi prin perspectiva testelor locale generate de alegerile anticipate de la Bălți și Chișinăul ce ar putea avea loc pe 20 mai.

Prima este considerată și „capitala nordului”, iar preferințele electorale sunt înclinate majoritar spre stânga.

După golul lăsat de demisia anunțată pe 12 februarie de către primarul fugit în exil la Moscova, Renato Usatîi, s-a lăsat astfel calea deschisă pentru PSRM de a cuceri această reductă în interesul extins al Moscovei. Oricât s-ar strădui, este greu de crezut că Partidul Nostru, fără „locomotiva Usatîi”, va mai putea cuceri Bălți. În schimb, Dodon și PSRM au toate șansele să o facă.

Bastionul Chișinăului

Dacă la Bălți lupta pentru Primărie, programată în principiu pe 20 mai, este una relativ lejeră, Chișinăul reprezintă o cu totul altă poveste. Aici, PSRM-ul și-a arătat limitele chiar toamna trecută când a eșuat lamentabil în încercarea de organizare a unui referendum pentru demiterea primarul Dorin Chirtoacă.

Ba mai mult, PSRM a tocat fără discernământ nu mai puțin de 9 milioane de lei moldovenești din bani publici pentru organizarea scrutinului și alte milioane bune din propriile buzunare pentru acest deziderat.

Însă toată mașinăria de partid pusă la cale de Dodon și compania și-a arătat limitele, iar acest lucru a dus la prima înfrângere a PSRM-ului de după alegerea lui Dodon în funcția de președinte al R. Moldova de la finele lui 2016.

De toată această situație a profitat PD-ul, care și-a impus-o prin tragere de sfori juridico-tehnice pe Silvia Radu, o femeie de afaceri apropiată mediului de afaceri din R. Moldova dominat de democrați. Total necarismatică, Silvia Radu încearcă să compenseze printr-un management al „mâinii de fier”, curățând posturile de conducere din Primăria Chișinăului. Cu toate acestea, Silvia Radu s-a lovit rapid de problemele existente la Primăria și și-a arătat limitele.

Biserica, agentul electoral princial al Moscovei

Mitropolia Chisinăului și a Întregii Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, va juca și de această dat un rol extrem de important în economia celor două tipuri de alegeri.

Dodon și-a făcut clară intenția de a-l reactiva pe agentul său electoral de încredere de la Bălți, Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. Acel personaj obscur care a mers atât de departe în toamna lui 2016, încât a numit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, contracandidata pe atunci la președinție a lui Dodon, drept „stearpă”, îndemnând poporul să nu o voteze.

Acesta este un apropiat al PSRM, iar Dodon l-a vizitat în urma cu câteva zile sub pretinsa ocazie a inspectării stării șantierului pe care îl sponsorizează pentru renovarea Eparhiei Bălțiului.

Palatul de la Bălți a fost construit în perioada interbelică în timpul episcopatului lui Visarion Puiu, episcopul român de Hotin, ulterior fiind ales mitropolit al Bucovinei, iar în perioada războiului mondial fiind numit mitropolit al Transnistriei.

Mai important de atât este faptul că Dodon a găsit din nou bani din visteria Administrația Prezidențiale pentru acest lucru, deși nu este tocmai transparent din ce sume sponsorizează el astfel de acțiuni, ținând cont că are un buget extrem de limitat în acest sens.

De asemenea, Dodon s-a asigurat că lucrurile merg bine prin intermediul lui Marchel în vederea găzduirii Congresului Mondial al Familiilor în toamna acestui an, fix înaintea alegerilor. La eveniment este așteptat și Patriarhul Rusiei, Kiril, un obișnuit al pelerinajelor electorale din Republica Moldova.

„Am discutat despre situaţia din municipiul Bălţi, despre Postul Mare şi despre pregătirile pentru sărbătorirea Paştelui din acest an, precum și despre organizarea la Chişinău a Congresului Mondial al Familiilor și despre vizita preconizată în ţara noastră a Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Sanctitatea Sa Kirill”, a scris Dodon pe o reţea de socializare.

„Am discutat detalii despre vizita pe care umează s-o întreprind în Republica Elenă, inclusiv pe Muntele Athos, la finele lunii martie curent, dar şi despre crearea organizației internaționale Prietenii Ortodoxiei”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

În august 2017, Karadeniz a relatat în exclusivitate despre întâlnirea pe care Dodon a avut-o la Muntele Athos, în Grecia, cu oligarul rus Konstantin Malofeev pentru a cere bani și sprijin în aducerea acestui Congres la Chișinău, înainte de alegerile parlamentare.

Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.

Partenerul de afaceri al lui Malofeeev, Aleksei Komov, se află în conducerea consiliului Congresului Mondial al Familiilor. De asemenea, soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șefa unuia dintre grupurile sale membre denumită „Sfințenia Mamei”.

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.

Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

Dodon și PSRM inflamează spiritele la Bălți și Comrat

Recent, Dodon a dat tonul campanie electorale la Bălți, acolo unde juristul său Maxim Lebedinschi a scris pe Facebook că cere instituțiilor de investigație, Procuratura și Serviciul de Informații și Securitate, că investigheze activitatea consulului României la Bălţi, Mihai Baciu, pe care îl acuză de partizanat şi de corupere politică a aleşilor locali din nordul Republicii Moldova.

Deși nu a putut prezenta nicio probă în acest sens, angajatul lui Dodon a afirmat pentru Jurnal de Chișinău că ar avea informații conform cărora aleșii locali care semnează declarația simbolică de unire cu România, ar primi câte 1.000 – 2.000 de euro.

MAE de la București a dezmințit imediat gândurile de pe Facebook ale lui Dodon&Co și a afirmat că aceste afirmații sunt făcute într-o logică de campanie și nu au nimic în comun cu realitatea.

Anterior, Dodon a amenințat în repetate rânduri că va convoca Consiliul de Securitate în privința „amenințării la adresa securității naționale” pe care le reprezintă declarațiile simbolice de unire, hârtii ce nu au nicio valoare juridică.

Același lucru l-a încercat Dodon și la Comrat, în UTA Găgăuzia. De data aceasta ceva mai organizat sunt vorba unei reuniuni ce a avut loc pe 24 februarie în satul Tomai din raionul Ceadâr Lunga din UTA Găgăuzia. Aici au participat mai toții liderii găgăuzi care s-au întrecut în lozinci dure la adresa Bucureștiului și au amenințat Chișinăul că vor ieși de sub jurisdicția sa, în cazul pierderii suveranității R. Moldova și a unei eventuale uniri cu România.

De altfel, un deputat etnic găgăuz, pe numele său Corneliu Dudnic, membru al Partidului Democrat, ce se pretinde pro-european și favorabil unei relații foarte apropiate cu Bucureștiul, a afirmat că el va fi primul care va pune mâna pe armă și va apăra indepedența Găgăuzia împotriva României. Dudnic a scăpat ulterior cu un avertisment, chiar înainte ca premeirul României, Viorica Dăncilă, să vină în vizită oficială la Chișinău pe 27 februarie.

Toate aceste elemente conduc la intrarea într-o logică de campanie electorală totală ce va utiliza toate tacticile negre de manipulare și demonizarea a UE și a României în particular de către forțele pro-rusești, în ciuda pretinselor războaie anti-propagandă pe care Chișinăul le-ar purta împotriva propagandei rusești din Republica Moldova.

Aceste lucruri sunt aruncate sub ochii partenerilor occidentale, în timp ce la Chișinău „sistemul de putere” funcționeză în continuare după regulile locale de împărțire a feliilor de tort, iar România este folosită ca paravan pentru aceste combinații non-combat care se fac în plan local, atât de politicienii proruși, cât șo cei pretinși proeuropeni.

Corespondență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu

Share our work