de Razvan Iorga | nov. 11, 2014 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderii de la Moscova si Washington, Vladimir Putin si Barack Obama, au avut marti la Beijing o serie de intrevederi scurte cu replici scurte, fapt ce confirma relatia bilaterala tensionata, relateaza Business Insider. Cei doi lideri participa la Forumul pentru cooperarea economica Asia-Pacific (APEC) ce se desfasoara in aceste zile in capitala Chinei. Contactele informale care au existat intre presedintele Statelor Unite si presedintele Rusiei in summitul din Beijing desfasurat marti au fost reci, seci si revelatorii pentru tensiunile din actualul context politic international. La deschiderea summitului, presedintele chinez Xi Jinping a intrat alaturi de Obama si Putin, ambii fara sa zambeasca, de o parte si de alta a lui Jinping. Cei trei sefi de stat s-au oprit langa locul lui Jinping la masa. Putin a facut apoi un gest spre Obama si l-a batut usor pe umar, la care presedintele SUA abia a raspuns.
Cei doi s-au asezat apoi in stanga, respectiv dreapta lui Jinping. Mai tarziu, Obama si Putin au fost vazuti purtand o conversatie aparent oficiala, prin intermediul unui translator, in timp ce intrau intr-o alta sala pentru o „fotografie de familie”. Cei doi avusesera deja o scurta discutie in seara de luni, la evenimentul de primire a oficialilor. „Au vorbit pe scurt de cateva ori astazi”, a spus purtatorul de cuvant al Kremlinului Dmitri Peskov, dar nici acesta, nici alti oficiali nu au dat alt detalii. SUA si Rusia au in prezent o relatie extrem de tensionata pe mai multe dosare, incepand cu situatia din Ucraina, dosarul nuclear iranian si conflictul din Siria.
de Anatol Terzi | oct. 13, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
China, noua favorita a poporului rus
Cetatenii rusi sunt de parere, in proportie de peste 70%, ca SUA este cel mai mare inamic al Rusiei, in timp ce aproximativ 50 la suta sustin ca Beijingul este cel mai bun prieten al Moscovei. Conform mass-media, Washintonul este considerat inamic de catre 73 la suta dintre rusi, fata de 25 la suta in urma cu sase ani. Aproape jumatate dintre respondenti (51 la suta) au apreciat ca cel mai bun si de incredere prieten al Moscovei este Beijngul. Aproximativ unu la suta dintre rusi au apreciat ca Rusia intretine relatii amicale cu Republica Moldova, un nivel similar cu cel din 2008. De asemenea, 32 la suta dintre rusii chestionati au declarat ca un stat prieten este Belarusul, iar 20 la suta Kazahstanul.
Alti 32 la suta dintre rusi au afirmat ca un mare inamic al tarii este Ucraina, iar 10 la suta s-au exprimat impotriva Uniunii Europene (UE) si Germaniei. Potrivit unui sondaj din 2008, 17 la suta dintre respondenti considerau Germania si UE drept prieteni. Aproximativ 15 la suta dintre respondenti au afirmat ca nu pot aprecia care stat este inamic sau prieten al Rusiei. Sondajul a fost realizat de catre Centrul federal rus de analiza a opiniilor publice (VtIOM) in perioada 20-21 septembrie. Au fost chestionate peste 1.600 de persoane din 130 de localitati, in 42 de regiuni ale Rusiei, marja de eroare este de 3,4 la suta.
de Vitalie Goncearov | mai 28, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Rezervele cunoscute de petrol ale Rusiei sunt indeajuns pentru a asigura extractia a 600 de milioane de tone de petrol pentru 30 de ani, a declarat miercuri ministrul Resurselor Naturale Serghei Donskoi in Parlament. El a dat asigurari ca tara se poate bizui in continuare pe resursele sale naturale pentru a-si sustine economia. „Federatia Rusa are un potential substantial sa-si extinda rezervele de petrol. Prospectiile sigure privind rezervele de petrol gasite pe teritoriul Rusiei se va ridica la 12,5 miliarde de tone, dar exista unele mai evazive care indica ca ar fi vorba de 50 de miliarde de tone”, a spus Donskoi, citat de RIA Novosti. El a mai spus ca guvernul isi indreapta atentia catre resursele alternative sunt mai greu de extras. Ultimele masuri economice adoptate vor permite cresterea productiei de petrol, in medie, la 20 de milioane de tone, ceea ce va spori venitul din taxe cu 60 de miliarde de dolari pana in 2032. Exportul de gaze si petrol se ridica la 10 procente din produsul intern brut al Rusiei. Producatorul rus de gaze naturale Gazprom a semnat recent cu grupul chinez de petrol si gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze in urmatorii 30 de ani.
De asemenea, Lukoil, cea mai mare companie privata din Rusia in sectorul petrolui, vrea sa isi dezvolte operatiunile in domeniul gazelor naturale si a incheiat un parteneriat cu Gazprom pentru dezvoltarea unor proiecte comune. Gazprom si Lukoil au semnat un acord de parteneriat strategic pentru 2014-2024, la forumul economic international care a avut loc la St. Petersburg saptamâna trecuta. Potrivit acordului, cele doua companii vor analiza posibilitatea de a se implica in proiecte comune pe platforma continentala a Rusiei si in mai multe alte regiuni, precum Marea Caspica, estul Siberiei si Orientul indepartat. Cele doua grupuri vor sa infiinteze o companie mixta si sa se sprijine reciproc in sectoarele petrolului si gazelor naturale, dar nu au stabilit inca proiectele, au declarat surse citate de Kommersant. Grupul Gazprom este interesat in schimb de atragerea de finantare pentru proiectele sale din estul Siberiei. Cele mai plauzibile proiecte ar fi cele din estul Siberiei, in vederea exporturilor in China si ale tari din regiunea Asia-Pacific. Lukoil nu detine active in domeniul gazelor in estul Siberiei dar ar putea incepe activitati in regiune, in parteneriat cu Gazprom.
de Razvan Iorga | mai 21, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
In contextul tulburarilor geopolitice estul Europei, Rusia cauta sa-si diversifice la randul sau clientii pentru gazul rusesc. Pozitiile dure ale UE si SUA privind sanctionarea Rusiei au determinat o schimbare de optica la Kremlin, acolo unde mai nou China a devenit o optiune ca noua piata de desfacere. in ciuda consturilor mari de productie pe care le are in Siberia, Rusia a cazut la intelegere cu China pentru un pret nu tocmai avantajos dupa mai bine de 10 ani de negocieri. Gazprom a semnat cu grupul chinez de petrol si gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze in urmatorii 30 de ani iar valoarea livrarilor este evaluata de presa internationala la peste 400 miliarde de dolari. Un memorandum de intelegere intre cele doua companii de stat a fost semnat in prezenta presedintelui rus Vladimir Putin si a liderului chinez Xi Jinping in cea de-a doua zi, si ultima, a vizitei lui Putin la Shanghai, potrivit RT.
Pretul pe care China il va plati pentru gazul din Rusia ramane un „secret comercial”, potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller. Acordul pe termen lung prevede ca Gazprom sa inceapa sa livreze din 2018 Chinei cate 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioada de 30 de ani. Detaliile intelegerii, inclusiv pretul si participarea Chinei in unele proiecte din Rusia, au fost discutate mai mult de zece ani. Europa este in continuare cea mai mare piata a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, insa Rusia foloseste toate oportunitatile pentru a-si diversifica livrarile de gaze si pentru a-si creste prezenta in Asia, noteaza Russia Today.
Gazprom si CNPC au semnat acorduri, incepand din 2009, pentru doua gazoducte care sa transporte gaze naturale din Siberia catre China. Cand ambele conducte vor deveni operationale, Rusia va putea livra in Asia 68 de miliarde de metri cubi de gaz anual. China a consumat anul trecut circa 170 de miliarde de metri cubi de gaz, iar pana in 2020 volumul este estimat sa urce la 420 de miliarde de metri cubi pe an.
CE cere Moscovei sa nu intrerupa livrarile de gaze catre Europa
Pe de alta parte, dupa aceasta miscare, UE a cerut garantii Rusiei ca nu va intrerupe furnizarea de gaze in Europa, dupa ce Moscova a dat deja un ultimatum Ucrainei de a-si achita datoriile la Gazprom. ‘Atat timp cat discutiile in trei continua’ intre Rusia, Ucraina si UE, ‘livrarile de gaze nu ar trebui sa fie intrerupte. Contez pe Federatia Rusa ca-si va mentine acest angajament’, i-a scris lui Vladimir Putin presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Scrisoarea lui Jose Manuel Barroso a fost publicata miercuri de Comisia Europeana. Pe 14 mai, Vladimir Putin a trimis o scrisoare mai multor lideri europeni, in care afirma ca Rusia nu a primit nicio ‘propunere concreta’ din partea Uniunii Europene in ceea ce priveste platile Ucrainei pentru livrarile de gaz rusesc si a cerut UE o implicare ‘mai activa’.
De la inceputul crizei, Comisia a fost insarcinata sa raspunda in numele intregii UE si a celor 28 de state membre. ‘Este necesar ca toate partile sa continue sa se angajeze intr-o maniera constructiva in acest proces si sa se ajunga de asemenea la un acord privind un pret care sa reflecte conditiile de pe piata’, a scris Jose Manuel Barroso. El a subliniat totodata ca este ‘responsabilitatea’ companiei ruse ‘Gazprom de a asigura livrarile necesare, in conformitate cu contractele incheiate cu companiile europene’.
Asigurari americane catre Bucuresti
In tot peisajul acesta al nesigurantei energetice, Washingtonul a asigurat Romania ca va pune umarul la independenta energetica a tarii noastre. Mesajul a fost transmis, miercuri, de catre vicepresedintele american Joe Biden, aflat in vizita la Bucuresti. „Securitatea nationala si cea energetica sunt inseparabile in aceasta parte a lumii. Trebuie sa ne asiguram ca Rusia nu va mai putea sa continue sa-si foloseasca resursele energetice si dependenta tarilor europene de aceste resurse ca o arma impotriva oricarui stat din regiune. Din acest motiv, credem ca dezvoltarea unei piete energetice europene foarte sigure, diverse si interconectate este pasul important urmator de initiat pentru colegii nostri europeni in cadrul proiectului larg de integrare economica. Sprijinul nostru este binevenit, iar noi suntem gata sa oferim asistenta, pentru ca detinem ceva expertiza in acest domeniu, daca se doreste”, a spus Biden.
El a aratat ca Romania poate si trebuie sa fie o parte importanta a solutiei energetice europene si ca, prin modernizarea infrastructurii sale, Romania poate constitui puntea de legatura intre pietele energetice din zona Marii Negre si zona Europei Centrale si de Est. Prin extinderea productiei de gaze naturale, a aratat oficialul american, Romania poate deveni un furnizor alternativ pentru vecinii sai, iar, prin extinderea retelei de conducte, Romania poate deveni parte a solutiei energetice pentru Republica Moldova Moldova, o tara care se bazeaza in prezent aproape in intregime pe energia ruseasca.
de Marcu Viadi | feb. 17, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc, Recep Erdogan
Turcia face pasi inapoi in ceea ce priveste achizitia de armament chinezesc, dupa ce autoritatile de la Ankara au primit o serie de avertismente din partea Occidentului pe aceasta tema. Turcia are a doua armata ca marime din NATO, are pe teritoriul sau doua baze militare inchiriate catre fortele armate americane si urmeaza sa instaleze si radarul scutului antiracheta al SUA. Negocierile lansate de Turcia cu o controversata companie chineza pentru achizitionarea de rachete sol-aer prezinta „anumite riscuri”, a recunoscut un oficial turc, afirmand ca „intelege” ingrijorarile aliatilor tarii sale in privinta acestui contract. „Exista anumite riscuri in discutiile cu chinezii, dar, deocamdata, acestea nu provoaca blocaje majore”, a declarat secretarul de stat turc pentru Industrie si Aparare, Murad Bayar, intr-un interviu publicat luni de cotidianul Hürriyet. Intrebat daca autoritatile turce nu sunt „pe deplin convinse” de capacitatile rachetelor, Murad Bayar a explicat ca autoritatile turce pot comunica acest lucru partii chineze si a adaugat ca, in cazul in care se va constata ca proiectul cu China nu poate continua, atunci Ankara va lua in considerare o a doua oferta, cea facuta de societatea franco-italiana Eurosam. Murad Bayar, al carui departament se ocupa de realizarea contractelor Turciei in domeniul apararii, a precizat ca data pentru depunerea ofertelor revizuite de catre alte societati interesate, prevazuta initial pentru luna ianuarie, a fost prelungita pana in luna aprilie.
Interese militare ruso-americane
Compania americana Raytheon si cea rusa Rosoboronexport sunt interesate de acest proiect. Ankara a anuntat in septembrie anul trecut ca a ales compania China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC) pentru achizitionarea de rachete sol-aer cu raza lunga de actiune Hongqi, un contract estimat la patru miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro). Turcia si-a justificat alegerea prin pretul si transferul de tehnologie oferite. Preferinta turcilor pentru compania chineza, vizata de sanctiuni SUA pentru livrarea de arme Iranului si Siriei, in pofida unui embargo impus acestor tari, a provocat nemultumiri in randul aliatilor Ankarei din cadrul NATO. Statele Unite si-au exprimat „grava ingrijorare” in privinta compatibilitatii sistemului chinez cu echipamentele altor armate ale Aliantei Nord-Atlantice. Referitor la reactiile aliatilor, Murad Bayar a declarat ca „intelege ingrijorarile”. „Au ingrijorari pe care noi le intelegem si le acceptam”, a subliniat oficialul turc, dand asigurari ca, in ceea ce priveste planul sigurantei informatiei, „au fost luate toate masurile”. Alegerea definitiva a Turciei pentru achizitionarea de rachete sol-aer urmeaza sa fie confirmata in vara lui 2014.
