Xi Jinping, reales la conducerea Partidului Comunist Chinez

Xi Jinping, reales la conducerea Partidului Comunist Chinez

Liderul chinez Xi Jinping a fost reales la conducerea Partidului Comunist Chinez, fără o opoziție reală, relatează mass-media internațională. Sursa citată consideră că Xi Jinping a devenit cel mai puternic lider al Chinei după Mao Zedong, fondatorul regimului comunist chinez.

Al treilea mandat

Xi Jinping a fost desemnat pentru un al treilea mandat pe cinci ani de către un Comitet Central în mare parte remaniat al Partidului Comunist Chinez (CCC).
„Lumea are nevoie de China”, a dat asigurări duminică preşedintele chinez Xi Jinping, într-un discurs susţinut în faţa presei după ce a obţinut al treilea mandat la conducerea Partidului Comunist şi prin urmare a ţării sale.
„China nu se poate dezvolta fără lume, iar lumea are nevoie la rândul ei de China”, a declarat Xi, salutând „două miracole” realizate de ţara sa: „o dezvoltare economică rapidă şi o stabilitate socială pe termen lung”.
După ce a obţinut al treilea mandat, Xi a promis că „va munci din greu pentru realizarea sarcinilor”. „Vreau să mulţumesc sincer întregului Partid pentru încrederea pe care ne-a acordat-o”, echipei de conducere, a spus Xi Jinping.
Duminică, preşedintele chinez a plasat mai mulţi dintre aliaţii săi în Comitetul Permanent, grup format din şapte oameni, la putere în China.

Strategie pe termen lung

Analiștii politici, citați de mass-media de specialitate, consideră că prin monopolizarea Comitetului Permanent, Xi Jinping își prgătește deja candidatura pentru un nou mandat în 2027. Născut pe 15 iunie 1953, Xi a introdus în 2018 amendamente la Constituţia ce limita anterior acest post de conducere la două mandate şi la o durată totală de 10 ani.
În pofida concentrării aproape totale a puterilor în mâinile sale, Xi va trebui să facă ţară unei economii mult încetinite, în special din cauza politicii sale de „zero COVID”, unei rivalităţi exacerbate cu SUA şi criticilor internaţionale cu privire la situaţia drepturilor omului în China.

Share our work
G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

China investește masiv

China investește masiv

Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.

Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.

Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.

”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.

Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.

Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Beijing la atac

Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.

Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.

Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.

Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.

Share our work
Myanmar, armament rusesc și sancțiuni europene

Myanmar, armament rusesc și sancțiuni europene

Myanmar vrea să achiziționeze noi submarine clasa KILO

Myanmar vrea să achiziționeze noi submarine clasa KILO

Liderul statului asiatic, generalul Min Aung Hlaing, a avut la Moscova o întâlnire cu secretarul consiliului rus de securitate naţională, Nikolai Patruşev, la finalul căreia a fost anunţată o consolidare a cooperării între Rusia şi Myanmar.

Potrivit unui comunicat emis de consiliul rus de securitate naţională, cei doi responsabili au evocat ”cooperarea ruso-birmaneză în combaterea terorismului, precum şi subiecte legate de ingerinţa inadmisibilă a altor state în afacerile interne ale Myanmarului”. Ei au ”confirmat voinţa de consolidare a cooperării bilaterale”, mai menţionează textul citat.

Colaborare militară

Oficiali din Myanmar au declarat că, după întâlnirea cu Patruşev, generalul Min Aung Hlaing a avut o întrevedere cu directorul general al companiei ruse de export de armament Rosoboronexport, Aleksandr Mikeiev, pentru a discuta despre o eventuală cooperare militară şi tehnică.

Statul asiatic este interesat de achiziționarea unor sisteme complexe de armament, inclusiv submarine KILO, tancuri și avioane de luptă. Partea rusă va acorda asistență și pentru dezvoltarea proiectelor navale ale flotei din Myanmar.

Interesul statului asiatic pentru dezvoltarea flotei militare vine pe fondul conflictelor cu vecinii pentru controlul unor importante resurse energetice. Myanmar, India, Bangladesh și Thailanda sunt implicate în diferite conflicte pentru controlul Golfului Bengal și resurselor energetice aferente.

Myanmar este confruntat și cu o criză politică și un nou război civil de facto după lovitura de stat de acum câteva luni. Înlăturarea lui Win Myint, liderul civil de la Naypyidaw, a dus la formarea unui Guvern și Parlament în exil. Noile structuri au solicitat deja statelor ONU recunoașterea legitimității lor. Demersurile lor nu au avut rezultatul așteptat, mai ales din partea vecinilor Myanmar.

Generalul Min Aung Hlaing alături de premierul indian Shri Narendra Modi

Generalul Min Aung Hlaing alături de premierul indian Shri Narendra Modi

Sprijin pe axa Beijing-Moscova

Autoritățile conduse de generalul Min Aung Hlaing pot conta pe sprijinul Federației Ruse și al Chinei, membrii permanenți în Consiliul de Securitate al ONU. Cele două au blocat orice demers de aplicare a unor sancțiuni împotriva Myanmar.

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri o rezoluţie neconstrângătoare ce condamnă lovitura de stat din Myanmar şi cere ”tuturor statelor membre să împiedice afluxul de arme” către această ţară. Textul a fost adoptat cu votul a 119 ţări, alte 36 abţinându-se, printre acestea din urmă fiind de asemenea China şi Rusia.

Beijing are interese majore economice, politice și militare în statul vecin. O parte dintre analiști consideră Myanmar o colonie de facto a statului chinez.

Flota statului asiatic este în plin proces de modernizare

Flota statului asiatic este în plin proces de modernizare

Sancțiuni europene

Uniunea Europeană a adăugat 8 membri ai juntei militare aflate la putere în Myanmar şi patru societăţi birmaneze din sectoarele exploatării lemnului şi pietrelor preţioase pe lista sa cu sancţiuni împotriva acestei junte care pe 1 februarie a preluat puterea în urma unei lovituri de stat.

Mai mulţi miniştri şi vice-miniştri, precum şi procurorul general din Myanmar au fost adăugaţi pe această listă, potrivit unui comunicat european. De asemenea, ”ţintind sectoarele pietrelor preţioase şi lemnului, aceste măsuri vizează restrângerea capacităţii juntei de a obţine profit din resursele naturale ale Myanmarului, fiind în acelaşi timp concepute astfel încât să nu afecteze în mod nejustificat populaţia”, se menţionează în acelaşi text.

Respectiva listă cuprinde acum în total 29 de persoane şi 6 entităţi. Persoanele sancţionate au interdicţie de călătorie în UE şi le sunt îngheţate activele din blocul comunitar.UE a mai decis blocarea în continuare a oricărui sprijin financiar destinat Myanmarului şi de care ar putea beneficia direct junta care a înlăturat-o de la putere pe şefa guvernului civil, Aung San Suu Kyi, şi a reprimat manifestaţiile ce au urmat loviturii de stat, provocând peste 860 de morţi, potrivit unei organizaţii de asistentă pentru deţinuţii politici. (K.P.)

Share our work
NATO cere retragerea armatei ruse din zonele de conflict din bazinul pontic

NATO cere retragerea armatei ruse din zonele de conflict din bazinul pontic

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.

Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.

NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.

„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.

Amenințări și provocări

Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.

Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.

Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.

„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.

Agenda 2030

Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.

De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.

Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.

NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)

Share our work
Moscova: NATO are nevoie de un „mare duşman”

Moscova: NATO are nevoie de un „mare duşman”

NATO, acuzat de diplomația rusă

NATO, acuzat de diplomația rusă

Summitul NATO, care a avut loc la Bruxelles, a demonstrat că Alianţa nu poate exista fără un „mare duşman”, a declarat Aleksandr Gruşko, ministrul de externe adjunct de la Moscova.

„Summitul de la Bruxelles a dezvăluit din nou codul genetic al NATO: alianţa nu poate exista fără un ‘mare duşman’. La ameninţarea rusă a fost adăugată provocarea chineză”, a subliniat Gruşko.

Ținta China

Luni, la încheierea summitului de la Bruxelles, liderii ţărilor NATO şi-au manifestat preocuparea faţă de Rusia, dar şi faţă de China. Comunicatul de la finalul summitului enumeră între provocări „influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei”, asigurând că aliaţii vor „interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei”.

Participanţii la summit au menţionat pe de altă parte că „de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea şi angajamentele stipulate în documentele convenite şi care stau la baza relaţiei NATO-Rusia”.

Periodic și diplomația de la Beijing declară că NATO nu poate exista fără un-mare-dusman. (N.G.)

Share our work