de Razvan Iorga | oct. 30, 2017 | Balcani, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Deputatul liberal, Daniel Gheorghe, a iniţiat un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor ţării şi care fac parte din comunităţile româneşti din afara României să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea demografiei. „În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. (…) În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.
Inițiatorul Daniel Gheorghe este de părere că alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română, conform prezentului proiect de lege, va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative”. De asemenea, în documentul citat se precizează că Actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni.
„Cetăţenii îşi plătesc din mijloace proprii contravaloarea paşaportului ori a cărţii de identitate sau costurile transcrierii actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie). Statul Român nu achită niciunul dintre aceste costuri. Impactul asupra protecţiei sociale este de asemenea zero, din moment ce în România majoritatea prestaţiilor sociale de care beneficiază populaţia, gen pensii, ajutoare de şomaj, asigurări sociale şi de sănătate se acordă pe baze contributive, adică celor care au contribuit la fondurile respective, nicidecum tuturor cetăţenilor fără deosebire”, adaugă Daniel Gheorghe, citat de Mediafax.
Potrivit textului legislativ, „Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română şi celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini durnăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni”.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 a cetăţeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă camera sesizată şi este susţinută de parlamentari PNL şi ai minorităţilor.
de Razvan Iorga | aug. 15, 2017 | Știri, Ucraina
Fostul guvernator al regiunii Odesa și președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili a anunțat la Channel 24 că intenționează să se întoarcă în Ucraina, după ce a fost recent deposedat de cetățenia ucraineană. „Mă voi întoarce în Ucraina. Intenționez să trec frontiera cu un pașaport european. Nu am un alt loc de rezidență permanentă în Europa sau în altă parte. Toate bunurile pe care le posed sunt încă în Ucraina. Majoritatea prietenilor și partidul pe care îl am sunt acolo. Poimâine voi anunțat exact data reîntoarcerii mele”, a declarat Saakașvili.
Pe 27 iulie, Administrația Prezidențială de la Kiev a confirmat faptul că Saakașvili a fost deposedat de cetățenia ucraineană pe care o deținea. Pe 1 august, președintele Petro Poroșenko a semnat un decret pentru ridicarea cetățeniei lui Saakașvili, pe care tot el i-o înmânase în urmă cu câțiva ani. Motivul pentru care i s-a ridicat cetățenia ucraineană a fost legat de faptul că Saakașvili nu ar fi oferit informații corecte în momentul când a aplicat pentru cetățenie. El a fost acuzat că ar fi ascuns informații despre procedurile juridice începute împotriva sa de natura penală în Georgia.
de Anatol Terzi | apr. 2, 2015 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, urmeaza sa primeasca cetatenia moldoveneasca din partea liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti, a declarat ambasadorul roman la Chisinau, Marius Lazurca, intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera. Intrebat cata incarcatura simbolica ar avea informatia ca Basescu va fi detinatorul cetateniei Republicii Moldova, ambasadorul a declarat ca la aceasta intrebare ar trebui sa raspunda presedintele Timofti, care printr-un gest suveran de generozitate, va acorda aceasta cetatenie, in al doilea rand, sigur, presedintele Basescu, care, cum se stie, si-a dorit mult aceasta cetatenie. „Cred ca la aceasta intrebare ar trebui sa raspunda, si o vor face fara indoiala mai bine decat mine, doua persoane foarte importante pentru acest eveniment cu, intr-adevar, multa incarcatura simbolica. intai de toate presedintele Timofti, care printr-un gest suveran de generozitate, va acorda aceasta cetatenie, in al doilea rand, sigur presedintele Basescu, care, cum se stie, si-a dorit mult aceasta cetatenie. Daca ar fi sa fac un comentariu de cetatean, nu de ambasador, cu privire la acest lucru, cred ca e un lucru frumos acesta, de a ne acorda reciproc cetatenia, e un gest care, prin simbolistica lui, cimenteaza inca mai mult raporturile deja foarte solide si foarte calde dintre noi”, a declarat Lazurca. El a mai adaugat ca, in calitate de simplu cetatean si el si-ar dori aceasta cetatenie, insa existe impedimente din punct de vedere profesional.
de Anatol Terzi | ian. 9, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
La Tiraspol, liderii separatisti nu fac altceva decat sa copieze in sens legislativ Rusia, chiar daca masurile nu pot fi implementate la fel in regiunea separatista transnistreana a Republicii Moldova. Pretinsul presedinte, Evgheni Sevciuk, a prezentat sovietului suprem, organ legislativ local in stanga Nistrului, un proiect de lege ce prevede inasprirea, dupa modelul Rusiei, a cerintelor de obtinere a asa-zisei cetatenii transnistrene. In proiectul sau, Evgheni sevciuk propune ca pentru obtinerea cetateniei candidatii vor trebui, pe langa actualele cerinte, sa demonstreze o sursa legala de venit si sa posede una din limbile vorbite in stanga Nistrului. in plus, termenul de trai permanent in regiunea transnistreana necesar pentru obtinere a cetateniei se va extinde de la un an pana la cinci ani. De asemenea, vor fi modificate si conditiile de acordarea a cetateniei in urma casatoriei.
Astfel, cetatenii straini vor putea obtine asa-zisa cetatenia transnistreana doar dupa trei ani de casatorie, in timp ce in prezent aceasta se obtine in mod automat, dupa inregistrarea mariajului. in plus, Evgheni Sevciuk propune ca sa fie extinse si conditiile pentru refuzul de acordare a cetateniei. Astfel, daca in prezent cererea de obtinere a cetateniei este refuzata, doar daca solicitantul a comis o crima, atunci liderul sevciuk propune ca aceasta sa fie refuzata si in cazul „daca candidatul prezinta pericol pentru securitatea regiunii, a participat la actiuni cu caracter extremist sau face parte din organele de forta ale altui stat”, potrivit moldova.org. Evgheni Sevciuk a precizat ca la baza proiectului dat a stat legea privind acordarea cetateniei Federatiei Ruse si a cerut ca acesta sa fie adoptat pana la 1 februarie. in opinia lui, „adoptarea acestui proiect ar permite stabilirea unui echilibru intre interesele cetateanului si a statului”.
de Anatol Terzi | oct. 30, 2014 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu a declarat intr-un interviu pentru postul Moldova 1 ca circa 300-350 mii de cetateni ai Republicii Moldova si-au redobandit cetatenia romana in ultimii 10 ani. El a mai spus ca beneficiarii sunt in special tinerii care solicita cetatenia romana. El a mai afirmat ca redobandirea cetateniei romane pentru moldovenii de peste Prut ramane actuala, chiar si dupa abolirea regimului de vize dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana. „Redobandirea cetateniei romane nu si-a pierdut deloc din relevanta pentru ca cetatenia romana da dreptul sa studieze cu taxe foarte mici sau fara taxe nu numai in Romania, ci si in multe universitati din UE. Cred ca pentru generatia tanara, pana cand Republica Moldova va deveni membra a Uniunii Europene, este o solutie foarte buna”, a mentionat Basescu la „Moldova in direct”. In context, presedintele Romaniei a subliniat ca numarul solicitarilor s-a stabilizat, a devenit constant si nu se mai inregistreaza cozi la consulate, datorita si dezvoltarii infrastructurii, si s-a aratat convins ca si in continuare cetatenii din Republica Moldova vor fi cointeresati sa-si redobandeasca cetatenia romana.
In jumate de an, de cand R. Moldova beneficiaza de regim liberalizat de vize, 297.178 de cetateni moldoveni, detinatori de pasapoarte biometrice, au traversat punctele de trecere situate la frontiera cu Uniunea Europeana si Aeroportul International Chisinau. Traian Basescu a mai afirmat ca dupa alegerile parlamentare din Republica Moldova va face o vizita de ramas bun la Chişinau. Cu aceasta ocazie, seful statului va cere şi cetatenia, el precizand ca este un gest simbolic. Şeful statului a afirmat ca işi doreşte „mult unirea cu Moldova”.
