de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei – transmite postul ucrainean de televiziune TSN.
Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene. Potrivit TSN, populaţia din mediul rural consideră românizarea un lucru benefic, transmite Rador. „Nu va mai fi nevoie să dăm 5.000 de euro pentru a merge în Italia” – susţin unii oameni, obişnuiţi să călătorească în Europa pentru a-şi căuta un loc de muncă. Aceştia recunosc că, de dragul obţinerii unui paşaport european, sunt dispuşi să se declare români la următorul recensământ din Ucraina.
Localnicii mai susţin că în satele de frontieră o treime din populaţie sunt deja cetăţeni ai României, iar anunţurile privind obţinerea paşapoartelor româneşti pot fi văzute zilnic pe gardurile şi panourile din ţinut – menţionează postul de televiziune, apreciind că în regiunea Cernăuţi locuiesc aproximativ un milion de oameni, cei mai mulţi dintre aceştia fiind ucraineni (75%), români (12%) şi moldoveni (7%). „Cu toate acestea, în documentele oficiale ale Bucureştiului se arată că în Nordul Bucovinei peste 20% din populaţie sunt români. Aritmetica este simplă: etnicii moldoveni au fost trecuţi drept români odată cu românizarea şcolilor moldoveneşti. Mai mult, Bucureştiul încă nu poate accepta pierderea României Mari – la Forumul Internaţional al Românilor de anul trecut, chiar fostul premier Emil Boc a făcut în mod deschis afirmaţii privind pretenţiile etnice referitoare la ţările vecine”.
Bucureştiul susţine că românii din străinătate trebuie să fie recunoscuţi drept etnici români, indiferent de faptul că aceştia poartă denumirile istorice de moldoveni, aromâni, istroromâni sau vlahi. Drept răspuns la toate acestea, societăţile moldoveneşti din regiunea Cernăuţi au transmis autorităţilor UE şi Ucrainei mai multe plângeri, în care susţin că, sub pretextul diferitor activităţi, în satele din Nordul Bucovinei chiar se duce o politică xenofobă de eradicare a etniei moldoveneşti” – notează TSN.
de Anatol Terzi | iun. 29, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Clădirea Universităţii din Cernăuţi, „bijuterie arhitecturală” din secolul al XIX-lea, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. O decizie în acest sens a fost luată marţi la Paris, de membrii comisiei de profil a acestei organizaţii internaţionale, în cadrul celei de-a 35-a sesiuni. Fostă reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei, astăzi corp central al Universităţii din Cernăuţi, clădirea a fost construită în 1864-1882, de către arhitectul ceh Jozef Glavka. În 1875, ansamblul arhitectural a fost transformat în universitate, prin decretul lui Franz Josef, împăratul Imperiului Austro-Ungar, transmite Moldpres. Iniţial, aceasta instituţie de învăţămînt superior, renumită în tot Imperiul Austro-Ungar, se numea după numele întemeietorului ei. La început, limba de baza a predării cursurilor a fost germana, avînd departamente separate pentru limba si literatura română şi ucraineană. După unirea Bucovinei de Nord cu România, numele Universităţii din Cernăuţi a fost schimbat în „Universitatea Regele Carol I”. Între anii 1920-1940, aceasta a devenit una dintre cele mai importante instituţii educaţionale româneşti. Actuala clădire a Universităţii datează din perioada anilor 1920-1922, fiind construită de Guvernul Romaniei, istoricul român Ion Nistor fiind mult timp rectorul acesteia. In anul 1940, Bucovina de Nord a trecut din nou la Ucraina, iar odată cu ea şi celebra universitate. În anul 1989, numele Universităţii din Cernăuţi a fost din nou schimbat, astăzi aceasta numindu-se „Universitatea Naţională Yuri Fedkovych”, după numele unui renumit scriitor ucrainean din Bucovina.
de Camelia Rada | nov. 17, 2009 | Uncategorized @ro
Chernivtsi, Czernowitz, Czernowtsy, dar nu Cernauti. Asa inteleg autoritatile ucrainene sa aplice vechea deviza a imparatului Franz Josef „Viribus Unitis” (Cu forte unite-n.a.) ce se mai pastreaza in Cernautii de astazi. In fundalul statuii poetului Taras Sevcenko din zona centrala, un baner urias aminteste de marcarea a 601 de la prima atestare documentara a Cernautiului de catre Oleksandr Dobrovo. Pentru un turist strain acest Oleksandr nu poate fi decat vreun hatman ucrainean si nu domnul musatin Alexandru cel Bun, in vremea caruia Cernautiul era un targ din Tara de Sus.
Si pe cand poetul national al Ucrainei, nascut in regiunea Kievului, pare sa se simta stapan aici, poetul romanilor, Mihai Eminescu, priveste intrebator spre pamantul care l-a ocrotit de „geniile rele”, in vreme ce crestetu-i este luminat de o stea. Statuia lui Eminescu afost ridicata cu mare greutate de catre societatea culturala care-i poarta numele, in schimbul amplasarii unei statui a hatmanului Mazepa la Galati. Pe soclu scrie, in limba ucraineana, doar atat: MIHAI EMINESCU 1850-1889, iar deasupra se afla semnatura poetului despre a carui nationalitate privitorul nu poate afla nimic. Cei care au imbratisat politica sovietica prin care s-a incercat crearea „poporului moldovean” pot afla cu satisfactie de pe o tabla memoriala amplasata pe scoala unde a invatat si poetul ca Mihai Eminescu este un „clasic literar al popoarelor roman si moldovean”. De altfel, Ucraina si-a intrecut mentorul si a continuat cu succes divizarea comunitatii romanesti inscriind la recensaminte rubrica „moldovean” si nu putini sunt romanii din nordul Bucovinei care au cazut in aceasta capcana, din ignoranta, nestiinta sau pentru un anume pret. In plus, intre liderii romanilor structurile ucrainene cultiva, cu succes din pacate, dezbinarea, iar sprijinul dat de statul roman este atat de sobtil incat aproape lipseste cu desavarsire.
Limba romana…underground
La Cernauti, pulsul vietii romanesti bate greoi, aproape insesizabil. Pe strada, in magazine sau librarii nu se aude vorba romaneasca. Doar un „Pofta buna!” intr-un restaurant poate sa-ti mai mangaie auzul incordat sa prinda sensul amestecat al limbii ucrainene. Desi la numai cateva zeci de granita, posturile din tara nu pot fi vizionate prin cablu. Nu exista nici posturi de radio locale romanesti. Doar cateva publicatii de limba romana supravietuiesc cu greu, mai ales in aceasta perioada de criza cand grivna s-a prabusit. Deja publicatiile altor minoritati, precum cea evreiasca si cea polona, au fost inchise incat nu au mai primit finantarea pe care autoritatile locale erau obligate sa o asigure. La postul regional de televiziune se difuzeaza cateva zeci de minute de stiri si emisiuni in limba romana, dar care din pacate amintesc de transmisiile din perioada comunista. Ca si in Serbia sau alte tari, romanilor li se permite sa cante si sa joace. La „Noutati Cernauti” poti afla ca „rolul limbii ucrainene este mereu in crestere, mai ales ca limba de stat” si profesorii din scolilele romanesti sunt sfatuiti sa tina seama de acest lucru, cu ocazia unui seminar de metodica. In rest, subiectul zilei, epidemia de gripa, si muzica populara. Tot pe acelasi post de televiziune, la matinalul in limba ucraineana, turistul roman poate zambi usor sarcastic cand o tanara reportera cauta istoria ucraineana printre stancile Carpatilor. Un roman hatru povesteste ca prin anii ’70, un istoric a gasit vetre de civilizatie slava si in vechea fierarie a unui tigan stabilit la marginea unui satromanesc pe la 1940. Acolo unde istoria a fost greu de reinventat, s-au folosit buldozerele. In locul vechii cetati dacice Tetina, care mai apoi a servit domnitorilor moldoveni, a rasarit un turn de televiziune. Pe la 1930, ruinele cetatii date uitarii mai putea fi inca zarite, dupa cum o arata o brosura a societatii romanest „Tetina” din anul 1936.
Istoria romaneasca, la gunoi
In foamea lor de istorie si statalitate, ucrainenii au sters meticulos orice urma a contributiei adusa de romani in dezvoltarea acestui oras, devenit cosmopolit prin incurajarea colonizarilor cu ruteni, polonezi, germani si evrei de catre stapanitorii habsburgi. Cele doua bijuteri ale Cernautiului nu mai pot vorbi despre ctitorii lor. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, s-a creat un fond religios pentru administrarea uriasei averi din acest teritoriu a Mitropoliei Moldovei. Cu o contributie neinsemnata din partea Coroanei si insemnata din partea acestui fond, in vremea mitropolitului Eugeniu Hacman, s-au inaltat Palatul Mitropolitan si o frumoasa catedrala in centru. In vechiul Palat functioneaza astazi Universitatea din Cernauti, iar in locul mitropolitilor romani „stapaneste” Yuriy Fedkovych. Vechea Sala Sinodala, in care fruntasii Bucovinei se pronuntau la 15/28 noiembrie 1918 pentru unire, a fost rebotezata Sala de Marmura. Sala am gasit-o inchisa, iar universitatea aproape pustie din cauza carantinei impuse pentru a face fata valului de gripa noua. Astazi, inscriptia de pe frontispiciul Catedalei Mitropolitane a fost cosmetizata si sta scris cu litere ale alfabetului slav (in loc de AD) 1844. In fata catedralei, intrata azi in posesia Patriarhiei Ortodoxe Ruse, se afla o statuie impunatoare a mitropolitului roman Eugeniu Hacman, care nu poate face nici ea mai multa lumina pentru ca inscriptiile sunt in ucraineana.
Genocidul memoriei
Calatorului aflat in cautarea Cernautilor romanesti, nu-i ramane decat sa se porneasca spre vechiul cimitir „strajuit” de un monument ce da „slava vesnica eroilor” sovietici si ucraineni. Si aici coltul marilor familii bucovinene devine din ce in ce mai stramt. Intr-o atmosfera sinistra, cu zeci de palcuri de ciori ce si-au aflat salas, descoperi rand pe rand mormintele familiilor Hurmuzachi, Sbierea, Onciul sau Bejan. In rest, cripte in paragina, cu pietre smulse de rau-voitori sau vanatorii de locuri de veci, cruci de pe care frumoasele nume romanesti au fost sterse de vreme fara sa se gaseasca cineva sa le rescrie. Doar Aron Pumnul, parintele spiritual al lui Eminescu, se bucura de mai multe atentie. Locul sau de odihna, aflata in vecinatatea criptei mitropolitilor bucovineni, se infatiseaza bine ingrijit. Din efigia sa, „geniul mare al despteptarii” Bucovinei priveste aspru si taios, neinduplecat in intrebarile sale. Putin mai incolo, Zaharia Voronca, presedintele societatii Arboroasa- infiintata de studentii romani de la Universitatea din Cernauti la 1875, care ar fi vrut sa-si afle aici tihna cea de veci dupa o viata scursa intre peretii inchisorile austriece pentru ca „a plans de mama”, nu are decat neliniste. Lantul care impresoara arboarele ce-i serveste drept monument funerar se strange tot mai mult in jurul bucovinenilor. Langa mormantul sau, in vechile morminte romanesti se aseaza tot mai multe familii ucrainene. Sunt locuri vanate, iar pretul poate ajunge la 50.000 de euro. Oare cand va veni si randul lui Zaharia Voronca sa i se stearga urma?
Patriarhia Moscovei, „ocrotitoarea” romanilor din Bucovina de Nord
Manastirea Banceni, situata la numai 20 de kilometri de Cernauti, a devenit in mai putin de 15 ani un loc de pelerinaj nu numai pentru romanii din nordul Bucovinei, dar si pentru cei din Tara. Am pornit spre acest lacas facand comparatii imaginare cu manastirile noastre, cu Putna, Voronetul sau Sucevita. La poarta manastirii am gasit cateva masini de Romania, ansamblul manastiresc avand si un hotel. Zidurile initiale ale ansamblului s-au aratat neincapatoare pentru planurile ambitioase ale parintelui-staret Mihail Jar si in afara se lucra la o noua biserica. La ceas de seara, in curtea manastirii domnea linistea. Trecand pragul bisericii am putut asculta un preot ce rostea litanic o slujba in limba rusa si nu in limba romana asa cum stiam ca se face aici, lacasul fiind asezat in inima satelor romanesti. De altfel, folosirea limbii romane este calea pe care Patriarhia Rusa a ales-o pentru a-i atrage de partea sa pe romanii de aici, intrucat in Ucraina este un adevarat Babilon. Aici mai activeaza si Biserica Ortodoxa Ucraineana, necanonica, o biserica ucraineana autocefala, la care se adauga numeroase secte.
Doctrina panslavista
La iesirea din biserica, am remarcat reprezentarea stangace a unei scena a Judecatii de Apoi. Deasupra unui calugar rastignit sta scris in limba romana „Duh Sfant, Duh Sfant, Domnul Savaoth”. Grandoarea dusa la extrem pe care am gasit-o la Banceni nu a reusit sa-mi dea nici macar un strop din pacea sufleteasca si tacerea plina de intelesuri ce domneste intre zidurile manastirilor din nordul Romaniei. Bucovinenii vin in numar la Banceni, aici neexistand biserici ortodoxe romanesti. Vechile lacasuri de cult romanesti se afla azi in posesia altor biserici.
Manastirea imposibila
Nu exista pentru ca Biserica Ortodoxa Rusa a nimicit tentativele romanilor de a avea lacasul lor de cult. Mitropolitul rus Onufrie al Cernautiului si Bucovinei stie ca puterea sa sta in sprijinul si, mai cu seama, numarul credinciosilor romani pe care si i-a apropiat prin lucrari vazute si nevazute, profitand de aversiunea romanilor fata de slujbele in limba ucraineana. Intre lucrarile ascunse se numara si zadarnicerea initiativei unor romani de a inalta o manastire romaneasca in Codrii Cosminului, loc legendar, unde armata lui Stefan cel Mare a nimicit oastea regelui polonez Albert, nu departe de Banceni. Planurile romanilor, intre care s-a cultivat cu sarg nehotararea si neunirea, au fost zadarnicite de ierarhul rus si numaidecat s-a inceput constructia actualei manastiri de la Banceni, sub privirile parintelui Mihai Jar si obladuirea mitropolitului rus Onufrei. Cu sute de mii de euro pompati de diversi oameni de afaceri, dar si cu daniile facute de romanii orbiti in credinta lor, Banceniul s-a ridicat si extins foarte rapid, iar pastorii rusi (si romani) au devenit tot mai influenti. Din aceasta lupta nevazuta a ramas doar o legenda sau poate un semn. Unii oameni din partea locului povestesc cu mahnire ca in zilele in care s-a inceput ctitorirea manastirii Banceni stejarul lui Stefan cel Mare din Codrii Cosminului s-a uscat. Parintele Mihai Jar, iubit de unii, contestat de altii, mai pastoreste si manastirea de maici de la Boian. Intre zidurile de culoarea cerului senin, la Boian am gasit cateva maicute si niste batrane din sat. In afara de vorba romaneasca a maicutelor, aici stapaneste spiritul ortodoxiei ruse, cu icoane in limba rusa si fotografii de vanzare ale Tarului Nicolae al II-lea.
