Rusia si-a deschis baza din Serbia, de la Nis

Rusia si-a deschis baza din Serbia, de la Nis

Serbia şi Rusia au deschis miercuri, în apropiere de Niş, o bază de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, care va permite efectuarea de acţiuni comune în astfel de cazuri în regiune.
Începutul operaţiunilor a fost asigurat de un acord semnat miercuri de cele două părţi. Baza, denumită centru umanitar, este situată în apropierea aeroportului din Niş, la circa 250 km sud de Belgrad. Aeroportul din Niş va fi utilizat de avioanele de salvare ruseşti pentru a aduce ajutoare în situaţii de catastrofe naturale sau umanitare, inclusiv în ţările din regiune, dacă acestea o vor solicita, au precizat autorităţile sârbe şi ruse.
“Înfiinţarea acestui centru umanitar a provocat o anumită confuzie, dar subliniez că el este deschis oricărui stat care înţelege intenţia noastră de a acţiona plecând de la Niş, în toate situaţiile de urgenţă”, a declarat ministrul sârb de interne, Ivica Dacic. Un acord preliminar privind crearea acestui centru a fost semnat la sfârşitul lui 2009, cu prilejul vizitei în Serbia a preşedintelui rus Dmitri Medvedev.
La acea vreme, presa rusă a scris că el ar putea servi Rusiei ca bază militară în Balcani, ceea ce Moscova şi Belgrad au negat. De asemenea, Rusia a negat că acest centru a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş.
Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt “fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. “Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.

Share our work
R. Moldova, primii pasi in combaterea criminalitatii cibernetice

R. Moldova, primii pasi in combaterea criminalitatii cibernetice

cybercrimeUn Centru naţional de investigare a crimelor cibernetice – organ autonom, finanţat de la bugetul de stat, urmeză să fie înfiinţat în Republica Moldova, până la finele lui 2011. În decembrie 2010, secţia de profil a Procuraturii Generale a elaborat un Ordin interdepartamental cu privire la aprobarea Planului comun de Acţiuni în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii cibernetice. Documentul respectiv a fost aprobat de 10 instituţii de stat, între care şi Ministerul Afacerilor Interne, care sunt incluse în calitate de autorităţi responsabile de executarea acestuia. Printre obiectivele de bază ale planului, care are o perioadă de implementare de 2 ani, se evidenţiază crearea Centrului interdepartamental privind prevenirea şi combaterea criminalităţii cibernetice, care vine să ajusteze legislaţia naţională la prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind „Criminalitatea informatică” adoptată la 23 noiembrie 2001 la Budapesta (semnată de Republica Moldova la 12 decembrie 2001 şi ratificată prin Legea nr.6-XVI din 02.02.2009).

Lipsa mijloacelor financiare

Obiectivul general al proiectului este de a crea, în paralel, condiţii de bază pentru judecători, procurori, ofiţerii de urmărire penală antrenaţi în investigarea acestor categorii de infracţiuni, desfăşurarea expertizelor criminalistice specializate conform celor mai bune practici din domeniu, securizarea sistemului informaţional al ţării în scopul prevenirii atacurilor asupra sistemului, preîntâmpinarea deteriorării şi utilizării neautorizate a informaţiei, precum şi aderarea la reţeaua internaţională de colaborare şi ajutor reciproc în domeniul crimelor informaţionale pentru crearea punctului de contact. În prezent, însă, nici o instituţie participantă la proiect nu dispune de mijloace financiare şi posibilităţi tehnice în vederea iniţierii acestuia. Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului a examinat recent proiectul Conceptului Centrului naţional de investigare a crimelor cibernetice, prezentat de Procuratura Generală, care a confirmat necesitatea existenţei unei astfel de structuri şi a solicitat sprijinul Guvernului în formarea acestuia. De la începutul acestui an au fost pornite 23 de cauze penale privind infracţiunile cibernetice, cu 45% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

Share our work