de Anatol Terzi | ian. 27, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
CEDO condamna Rusia
În 2012, Rusia a ocupat locul întâi în rândul ţărilor, pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis cel mai mare număr de verdicte de vinovăţie, relateaza surse europene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Datele statistice au fost făcute publice în cadrul unei conferinţe de presă din data de 24 ianuarie.
Astfel, Rusia a fost găsită vinovată în 122 de cazuri, în care a fost depistată cel puţin o încălcare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Pe locul doi este Turcia cu 117 de verdicte. Locul trei este ocupat de România cu 70 de verdicte, Ucraina este pe patru cu 69 de verdicte. Top cinci este încheiat de Bulgaria cu 58 de verdicte de vinovăţie.
Rusia este şi pe locul întâi la numărul de dosare aflate în stare de examinare – 22,3 %. Pe acest criteriu locul doi este ocupat iarăşi de Turcia cu 13,2 %. Pe trei este Italia cu 11,1 %, Ucraina este pe patru cu 8,2 %.
Incalcari repetate
Printre dosarele celea mai cunoscute, în care Rusia este învinuită că a încălcat Convenţia este acela în care este recunoscută ca ilegală urmărirea penală a fostului şef al securităţi a companiei „Yukos”, Alexei Piciughin. CEDO a hotărât amendarea Federaţiei Ruse cu 9,5 mii euro în calitate de compensaţie a daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.
De asemenea Rusia a fost găsită vinovată de încălcarea a mai multor articole ale Convenţiei Drepturilor Omului faţă de un grup de ceceni în anii 2002-2004. La fel Rusia a fost recunoscută vinovată în dosarul intentat de rudele ofiţerilor polonezi care au fost împuşcaţi de către NKVD la Katyn, inciminându-se faptul că Rusia nu a informat suficient rudele celor decedaţi despre soarta lor.
Sute de mii de cereri
La începutul anului 2012 la CEDO erau încregistrate 150 mii de cereri, iar până la sfârşitul anului au fost examinate 22 mii dintre ele. Acest rezultat este considerat la Strasbourg ca unul satisfăcător.
CEDO a fost creată de către statele membre ale Consiliului Europei în 1959, pentru a lupta cu încălcările Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din 1950. Rusia a intrat sub jurisdicţia acestei curţi în 1998.
de Razvan Iorga | ian. 20, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Termenul dat de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru ca Rusia sa isi respecte obligatiile banesti in dosarul școlilor cu predare in grafia latina din regiunea transnistreana. Conform procedurilor legale, Federatia Rusa trebuia sa-și indeplineasca obligatiunile fata de reclamanti pe parcursul a trei luni. Reprezentantii celor trei institutii (Liceele „Evrica” din Rabnita, „Stefan cel Mare” din Grigoriopol si „Alexandrul cel Bun” din Bender) spun ca nu s-a schimbat nimic de la 19 octombrie 2012, zi in care CEDO a condamnat Federatia Rusa pentru violarea dreptului la educatie al elevilor moldoveni din regiunea transnistreana. „Rusia n-a miscat un deget. Liceul nostru continua sa activeze in Dorotcaia, elevii sunt nevoiti sa parcurga zeci de km in fiecare zi pentru a studia in grafia latina. Ne-a fost luata pe nedrept cladirea, asteptam sa ne fie restituita”, spune Eleonora Cercavschi, directorul Liceului „Stefan cel Mare”.Autoritatile moscovite sunt obligate sa acorde reclamantilor 1 milion si douazeci de mii de euro cu titlu de prejudicii morale. De asemenea, acestora urma sa le fie restituite cladirile institutiilor de invatamant. Dupa doua zile de la decizia Curtii, Ministerul Afacerilor Eterne al Federatiei Ruse a emis un comunicat in care califica hotararea drept una „inechitabila si tendentioasa”.
de Razvan Iorga | oct. 19, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronuntat vineri in cauza Catan si altii impotriva Republicii Moldova si Federatia Rusa in favoarea celor care doresc sa studieze in sccoli cu grafie latina in regiunea separatista transnistreana. Hotararea Curtii este una definitiva. Curtea a apreciat ca reclamantilor, un numar de 170 de persoane – elevi (si parinti ai acestora) care studiaza la scolile cu grafie latina din regiunea transnistreana a Republicii Moldova –, li s-a incalcat dreptul la educatie, respectiv dreptul de a asigura copiilor educatie conform propriilor convingeri filozofice, prin actiunile de presiune si intimidare ale autoritatilor transnistrene. Aceste actiuni au culminat in 2004 cu inchiderea celor opt scoli cu grafie latina, care au fost nevoite sa functioneze, ulterior, in conditii dificile si in spatii improprii, neadecvate desfasurarii procesului de instruire. Instanta europeana a apreciat ca reclamantii, parinti si copii, s-au gasit in situatia ingrata de a alege intre, pe de o parte, un invatamant secundar care nu este recunoscut in vreun alt stat si care utilizeaza metode invechite si, pe de alta parte, a depune eforturi, inclusiv fizice, exorbitante pentru a avea acces la o forma de educatie a statului lor, pe care o sustin. Decizia CEDO readuce in atentia publica situatia problematica a scolilor cu grafie latina din regiunea transnistreana, in conditiile in care in rastimpul scurs de la evenimentele din 2004 nu au fost consemnate ameliorari semnificative. De altfel, recunoscand gravitatea situatiei, Consiliul UE a impus in august 2004, cu referire directa la „conceperea si punerea in practica a campaniei de intimidare si inchidere a scolilor cu grafie latina din regiunea Transnistria din Republica Moldova”, sanctiuni la adresa unor oficiali ai regimului de la Tiraspol (prin PC 622/2004/PESC). Aceste sanctiuni au fost prelungite in septembrie 2012, pentru o noua perioada de 12 luni.
MAE spera intr-o revenire
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) isi exprima speranta ca hotararea Curtii Europene va contribui la revenirea la normalitate a functionarii scolilor cu scriere latina din regiunea transnistreana. Cauza priveste plangerea pe care 170 de cetateni ai Republicii Moldova, elevi ai scolilor din Ribnita, Tighina si Grigoriopol si parintii acestora, au introdus-o pe rolul Curtii la data de 25 octombrie 2004 si prin care acestia au invocat incalcarea articolului 2 al Protocolului nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care garanteaza dreptul la educatie, a articolului 8 din Conventie, care protejeaza viata privata si de familie, si a articolului 14 din Conventie, care interzice discriminarea. La data de 9 iunie 2009, a avut loc o prima audiere publica in cauza, in urma careia, la data de 15 iunie 2010, Camera de sapte judecatori a declarat cauza partial admisibila. La data de 14 decembrie 2010, Camera pe rolul careia a fost repartizata cauza s-a desesizat in favoarea Marii Camere. O a doua audiere publica a avut loc in fata Marii Camere la data de 25 ianuarie 2012. Prin hotararea sa din 19 octombrie 2012, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului, reiterand contextul istoric descris in hotararea Ilascu si altii impotriva Republicii Moldova si Federatia Rusa, a constatat, cu majoritate (saisprezece voturi pentru si unul impotriva), incalcarea articolului 2 din Protocolul nr. 1. Totodata, Curtea a hotarat, cu unanimitate, ca Republica Moldova nu a violat articolul 2 din Protocolul nr.1 la Conventie. Raportat la invocarea de catre reclamanti a incalcarii articolelor 8 si 14 din Conventie, Curtea nu a mai considerat necesara o analiza separata a acestor articole, rationamentul fiind absorbit in examinarea articolului 2 din Protocolul 1 la Conventie.
de Natalia Ciobanu | sept. 21, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte al Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, militeaza pentru eliberarea Iuliei Timosenko
Fostul preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat, într-un interviu acordat BBC Ucraina, citat de mass-media regionala, că eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko se poate face fie prin graţiere, fie în urma unei decizii în acest sens a Curţii Europeană a Drepturilor Omului. Acum un an, Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz în serviciu”, după ce a semnat, în luna ianuarie 2009, contracte cu Federația Rusă în domeniul gazelor. De atunci, problema eliberării fostului premier şi a altor politicieni din opoziţia ucraineană, care, în opinia Bruxellesului, au fost condamnaţi politic, a reprezentat unul dintre principalele obstacole în relaţiile dintre Kiev şi UE, dar şi în calea semnării Acordului de asociere şi creare a zonei de liber schimb.
Potrivit lui Jerzy Buzek, UE nu poate fi de acord nu doar cu sentinţa în cazul Iuliei Timoşenko, ci cu întreg procesul intentat împotriva fostului premier. „În cazul Timoşenko, întreaga examinare a dosarului a avut loc într-o instanţă obişnuită, care tratează cazuri penale obişnuite. Prin urmare, rezultatele activităţii acestei instanţe nu ne pot satisface, nici măcar din punctul de vedere al modului în care ancheta şi procesul au fost realizate. Subliniez că nu este vorba doar de sentinţa în sine, ci de întreaga instrumentare a cazului. Cu alte cuvinte, în cazul în care Ucraina doreşte să fie ‘compatibilă’ cu UE, Kievul trebuie să schimbe această lege şi, în general, să pună în aplicare reforma sistemului de justiţie”, a subliniat Buzek.
La începutul săptămânii, o comisie medicală a decis că Timoșenko va mai rămâne internată în Spitalul Căilor Ferate din Harkov cel puţin încă o lună. Decizia medicilor ucraineni vine după ce a expirat termenul de 8 săptămâni de spitalizare, stabilit de medicii de la clinica din Germania, care o tratează pe Iulia Timoșenko.
Ministrul adjunct al sănătății, Raisa Moiseenko, a subliniat că aceasta este o decizie comună a medicilor ucraineni şi germani, care a fost luată ţinându-se cont inclusiv de cererea fostului prim-ministru. Moiseenko a mai precizat că durata estimată de spitalizare va fi prelungită cu o lună, însă, este posibil ca aceasta să mai fie preungită ulterior, în funcţie de eficacitatea procedurior de reabilitare recomandate.
Iulia Timoşenko a fost condamnată, pe 11 noiembrie 2011, la şapte ani de închisoare, pentru abuz de putere. Pe data de 9 mai 2012, fostul premier, care suferă de hernie de disc, a fost internat în Spitalul Căilor Ferate Ucrainene.
de Anatol Terzi | sept. 10, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Opoziţia ucraineană vrea să depună o reclamaţie la CEDO împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici pentru încălcarea Constituţiei şi depăşirea prerogativelor în înalta funcţie.
Anunţul a fost făcut duminică, la Ternopol, oraş din vestul Ucrainei, de către unul din liderii opoziţiei democratice Arseni Iaţeniuk, fost ministru de externe şi ex-preşedinte al parlamentului de la Kiev. Liderii partidelor de opoziţie din Ucraina au depus anterior o plângere împotriva preşedintelui Ianukovici la Curtea Supremă a Administrativă Ucrainei, acuzându-l de acţiuni ilegale în calitate de şef al statului.Mai târziu la această reclamaţie au fost ataşate plângeri din partea a sute de mii de ucraineni simpli.
La 7 septembrie, Curtea Supremă Administrativă a Ucrainei a respins cererea reclamantului pe motiv că nu expune clar circumstanţele în baza cărora îşi întemeiază acuzaţiile şi nu aduce nicio o dovadă pentru confirmarea acestor circumstanţe, scrie presa regională. „În prezent, analizăm posibilitatea depunerii unei plângeri similare la CEDO”, a afirmat Iaţeniuk, potrivit căruia, opoziţia a redactat o listă cu 16 acuzaţii împotriva preşedintelui în exerciţiu, între care acordurile semnate cu Rusia la Harkov (în virtutea cărora Moscova acorda Kievului un discount de 100 de dolari la gaze în schimbul prelungirii prezenţei flotei ruse la Sevastopol până în 2042), promulgarea Legii de funcţionare a limbilor, a noului Cod fiscal, a reformei pensiilor.
Opoziţia îi mai reproşează şefului statului exercitarea de presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale. „Fără a mai evoca aici o serie de numiri abuzive în funcţii, presiuni la adresa mass-media şi persecuţii politice”, a adăugat Iaţeniuk, un apropiat al fostului preşedinte prooccidental Viktor Iuşcenko.
