de Anatol Terzi | iun. 20, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova a sustinut ca nu va executa decizia CEDO in cazul “Catan si Altii” pentru ca institutia europeana are o atitudine discriminatorie fata de Rusia. Reprezentantul acestei tari la CEDO, Gheorghi Matiuskin, a declarat, citat de publicatia Kommersant, ca a venit timpul sa fie discutate competentele CEDO. „Pot fi considerate autoritatile transnistrene agenti ai Federatiei Ruse, care indeplinesc indicatiile Rusiei, daca CEDO nu are dovezi in acest sens?”, a spus acesta, citat de moldova.org. Matiuskin a adaugat ca CEDO are o atitudine discriminatorie fata de Rusia, iar aceasta nu poate fi acceptabila.
Mentionam ca in octombrie 2012 Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat Federatia Rusa pentru incalcarea dreptului la educatie in cazul scolilor cu predare in grafia latina din regiunea transnistreana. Printre reclamanti sunt elevi, parinti si profesori ai liceelor “Stefan cel Mare” din Grigoriopol”, “Alexandru cel Bun” din Tighina si „Evrica” din orasul Rabnita. Potrivit deciziei, Rusia trebuie sa ofere prejudicii morale reclamantilor un milion si douazeci de mii Euro si 50 mii Euro cu titlu de costuri de reprezentare.
de Anatol Terzi | apr. 1, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) va penaliza Rusia pentru nerespectarea deciziei prin care Moscova a fost condamnata pentru incalcarea drepturilor la educatie in scolile cu predare in grafia latina din regiunea transnistreana, relateaza portalul IPN. CEDO va examina situatia in acest caz in luna iunie, a declarat avocatul Asociatiei Promo-LEX, Alexandru Postica. El a adaugat ca urmeaza sa fie calculate si penalitati pentru ca Rusia nu a platit pana acum reclamantilor despagubirile stabilite de CEDO. La 19 octombrie 2012, CEDO a condamnat Rusia pentru incalcarea dreptului la educație al unor cetațeni din regiunea separatista transnistreana care studiaza in școli cu predare in grafia latina și a obligat-o sa achite, in termen de trei luni, cate 6.000 de euro celor 170 de reclamanti si 50.000 de euro cheltuieli de judecata. Dupa aproape un an si jumatate, Rusia nu si-a onorat obligatiile in acest caz. Instanța a condamnat Federația Rusa deoarece a considerat ca a contribuit la crearea regimului separatist din regiunea transnistreana, dar și pentru ca Moscova a sustinut Tiraspolul acordandu-i sprijin militar, economic și financiar. CEDO a condamnat Federatia Rusa dupa opt ani de la depunerea dosarului. in 1994, autoritațile separatiste transnistrene le-au interzis instituțiilor de invațamant din regiune sa predea in grafia latina. Opt instituții care nu s-au conformat au fost supuse mai multor presiuni, iar numarul elevilor din aceste scoli a scazut de cateva ori in ultimii 20 de ani.
de Vitalie Goncearov | iul. 27, 2013 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
CEDO condamna Ucraina
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a obligat Ucraina să plătească companiei „Agrocomplex” 27 milioane euro în calitate de compensații pentru daunele provocate de hotărârile nedrepte ale judecătoriilor naționale, relateaza surse oficiale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia respectivă, nr. 23465/03, a fost publicată pe pagina de internet a CEDO. Din materialele dosarului rezultă că la începutul anilor 1990, „Agrocomplex” a livrat 375 mii tone de petrol rafinăriei din Lisiceansk pentru prelucrare, dar a primit doar o mică parte de produs finit. Mai târziu, departamentul de stat pentru industria petrolieră și gazifieră a recunoscut că uzina nu și-a respectat obligațiile, deoarece a livrat producția finită unor uzine de stat care duceau lipsă de combustibil. Ulterior, mai multe instanțe de judecată au confirmat datoria rafinăriei față de „Agrocomplex” de 216 mln hrivne (19,5 mln euro). Dar comisia specială a guvernului, creată în iulie 1998, a decis scăderea datoriei până la 91 mln hrivne.
Justitia europeana, ultima solutie
După câteva încercări nereușite de a face recurs în instanțele ucrainene, compania „Agrocomplex” a decis să se adreseze la CEDO. Decizia de bază pe acest dosar a fost aprobată în 2011, când CEDO a recunoscut că reclamantul s-a ciocnit cu încălcarea flagrantă a principiului supremației legii și implicarea președintelui Ucrainei de atunci, Leonid Kucima, care a influențat hotărârile instanțelor locale. Atunci CEDO nu a decis suma daunelor, dând o șansă părților să se împace, dar aceasta nu s-a întâmplat.
Conform presei ucrainene, compensația de 27 milioane de ero în acest dosar, este una record. „În niciun dosar pierdut de Ucraina nu a fost fixată așa sumă de mare”, a declarat avocatul ucrainean, Valentina Telicenco, specializată în dosare care ajung la CEDO. Conform ei, părțile pot face recurs la hotărârea CEDO în decurs de trei luni, iar dacă hotărârea va intra în vigoare, atunci compensația trebuie plătită într-o perioadă de cel mult doi ani. De remarcat că în bugetul de stat al Ucrainei pentru 2013 sunt prevăzute doar 8 mln euro pentru plata tuturor dosarelor pierdute de stat, iar conform unei statistici, Ucraina nu îndeplinește 95 % din deciziile CEDO.
de Natalia Ciobanu | iul. 16, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
CEDO, chemat sa arbitreze razboiul politic din Ucraina
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a început examinarea celei de-a doua plângeri a fostului premier Iulia Timoșenko, în care opozanta susține că a fost condamnată de justiția ucraineană din motive politice, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În luna mai 2013 CEDO a răspuns primei plângeri despusă de Timoșenko, în care a subliniat că a fost reținută ilegal înainte de a fi condamnată, însă nu a avut nicio poziție față de posibile acte de tortură, invocate de fostul premier.
A doua plângere a fost depusă pe 10 septembrie 2011 și se referă la problema corectitudinii procedurilor penale în cazul condamnării Iuliei Timoșenko la șapte ani de detenție. Timoșenko susține că unele prevederi legale au fost încălcate, în special la capitolul apărării sale în instanțele naționale, și pune la îndoială independența justiției și imparțialitatea judecătorilor.
Inregistrari ilegale
De aseamenea, Timoșenko consideră că dosarul penal împotriva sa a fost motivat politic, iar justiția a făcut un abuz. Fostul premier mai acuză autoritățile ucrainene pentru că i-ar fi fost încălcat dreptul la viața privată. În acest context, opozanta susțien că înregistrările video din salonul spitalului în care se află din 9 mai 2012 au fost postate pe pagina web a Serviciului de Stat al Penitenciarelor din Ucraian fără acordul său și că unele înregistrări audio care conțin convorbiri cu soțul ei au fost făcute publice pe internet.
În final, fostul premier se plânge pe faptul că, începând cu data de 5 august 2011, a fost lipsită de orice posibilitate de a comunica cu mass-media și comunitatea externă, ceea ce i-a afectat viața politică.
Reamintim ca Iulia Timoşenko a fost acuzată că a ordonat ilegal semnarea unor contracte în domeniul livrării gazelor natural cu Federația Rusă, fiind condamnată la 7 ani de închisoare pentru abuz de putere.
de Natalia Ciobanu | apr. 30, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, simbol al opozitiei ucrainene
Comisia ucraineană pentru graţieri a recomandat preşedintelui Viktor Ianukovici să nu o elibereze din închisoare pe ex-premierul Iulia Timoşenko. Potrivit Ria Novosti Ucraina, următoarea cerere de graţiere, adresată preşedintelui de opoziţia de la Kiev, va fi luată în considerare nu mai devreme de 2014. Analiştii politici ucraineni susţin însă că Timoşenko ar putea fi eliberată abia după alegerile prezidenţiale, care sunt programate pentru primăvara anului 2015.
La reuniunea de la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia de graţieri a decis să recomande preşedintelui să nu ia hotărârea de eliberare a Iuliei Timoşenko, membrii comisiei considerâd că graţierea ar fi prematură, în condiţiile în care justiţia nu s-a pronunţat în alte două dosare penale deschise împotriva fostului premier. Viktor Ianukovici a declarat de repetate ori că graţierea Iuliei Timoşenko va fi posibilă numai după finalizarea tuturor procedurilor legale în dosarele deschise împotriva fostului prim-ministru. Există posibilitatea ca autorităţile să prelungească procedurile în celelalte două cazuri penale, în care Timoşenko este acuzată de implicare în asasinarea unui fost deputat şi de comiterea unor infracţiuni financiare, în anii 1990, pe vremea când se afla la conducerea corporaţiei Sistemele Energetice Unice ale Ucrainei.
Precedentul Lutenko
Odată cu graţierea fostului ministru de Interne, Iuri Luţenko, simpatizanţii Iuliei Timoşenko au sperat că preşedintele Ucrainei va lua o decizie similară şi în cazul fostului premier, însă analiştii consideră că eliberarea Iuliei Timoşenko ar fi periculoasă pentru Viktor Ianukovici.
„Diferenţa fundamentală este că fostul ministru Luţenko nu reprezintă o ameninţare directă pentru Ianukovici, în timp ce riscurile legate de eliberarea Iuliei Timoşenko sunt mult mai mari”, susţine analistul politic Volodimir Fesenko, directorul Centrului pentru Studii Politice „Penta” din Kiev, care reiterează că soluţionarea problemelor legate de aplicarea selectivă a justiţiei este una dintre cerinţele UE, pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească înainte de semnarea Acordului de asociere.
Probleme diplomatice
Kievul speră să semneze documentul la summitul „Parteneriatului Estic”, care va avea loc în noiembrie 2013, cu toate că Bruxellesul a cerut ca problema justiţiei selective să fie rezolvată până în luna mai. „Deşi oficialii europeni au subliniat în repetate rânduri necesitatea eliberării Iuliei Timoşenko şi a lui Iuri Luţenko, pentru Viktor Ianukovici, orice presiuni nejustificate din exterior reprezintă un factor destul de descurajant”, subliniază directorul Centrului ucrainean de Studii Politice şi Conflictologie, Mihail Pogrebinski. Opinia sa este împărtăşită şi de către Vladimir Fesenko, care susține că pentru Ianukovici şi apropiaţii săi, detenţia Iuliei Timoşenko este mai mult o chestiune de principiu.
Razboi la CEDO
Iulia Timoşenko a depus la CEDO o plângere în care acuză că a fost condamnată politic, instanţa urmând să ia o decizie în acest sens marţi, 30 aprilie. Potrivit avocatului fostului premier, Serghei Vlasenko, dacă CEDO va lua o decizie favorabilă Iuliei Timoşenko, Ucraina va fi obligată să o elibereze din închisoare, deşi plângerea depusă la Curtea Europeană nu atacă sentinţa de condamnare.
Analistul Volodimir Fesenko, însă, este de părere că probabilitatea eliberării Iuliei Timoşenko va creşte brusc după alegerile prezidenţiale din 2015, chiar dacă acestea vor fi câştigate de Ianukovici, nu de un reprezentant al opoziţiei. „În primul rând, în 2015, Timoşenko va avea deja ispăşit mai mult de jumătate din termen, iar, în al doilea rând, este puţin probabil că, după alegerile prezidenţiale, fostul premier va mai reprezenta o ameninţare serioasă pentru Ianukovici”, a declarat Fesenko.
Moscova a sustinut ca nu va executa decizia CEDO in cazul “Catan si Altii” pentru ca institutia europeana are o atitudine discriminatorie fata de Rusia. Reprezentantul acestei tari la CEDO, Gheorghi Matiuskin, a declarat, citat de publicatia Kommersant, ca a venit timpul sa fie discutate competentele CEDO. „Pot fi considerate autoritatile transnistrene agenti ai Federatiei Ruse, care indeplinesc indicatiile Rusiei, daca CEDO nu are dovezi in acest sens?”, a spus acesta, citat de moldova.org. Matiuskin a adaugat ca CEDO are o atitudine discriminatorie fata de Rusia, iar aceasta nu poate fi acceptabila.