Experții de la Chișinău vor o abordare nouă pentru a opri abuzurile funcționarilor regimului de la Tiraspol

Experții de la Chișinău vor o abordare nouă pentru a opri abuzurile funcționarilor regimului de la Tiraspol

Asociația Promo-LEX din Republica Moldova a decis să schimbe paradigma pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva abuzurilor funcționarilor transnistreni în privința respectării drepturilor omului. 

Pentru a opri ilegalitățile așa numiților procurori, judecătoriși politicieni din stânga Nistrului, avocații asociației optează pentru tragerea la răspundere individuală, în baza unei liste de persoane implicate în ilegalități elaborată în urma Hotărîrilor CEDO.

Asociația Promo-LEX a întocmit, în martie 2020, o listă cu persoanele responsabile pentru fărădelegile comise în stânga Nistrului cu scopul de a determina autoritățile de la Chișinău să ia atitudine în cazul încălcărilor flagrante ale drepturilor omului. Este deja al treilea raport annual de acest gen prezentat de către Asociația Promo LEX.

Lista este bazată pe hotărârile CEDO din 2019 privind diverse încălcări comise de regimul separatist de la Tiraspol prin funcționarii săi din instituțiile de forță și pretinsa magistratură ce funcționează pe celălalt mal al Nistrului.

Drepturile omului sunt o noțiune abstractă în stânga Nistrului, acolo unde autoritățile separatiste au dezvoltat, în aproape trei decenii, un pseudosistem judiciar abuziv, cred experții.

„Este un lucru notoriu că se încalcă drepturile omului în regiunea transnistreană. Sub paravanul negocierilor, sub pretextul că trecerea timpului va determina uitarea păcatelor, mulți dintre cei care își bat joc de oamenii de acolo se îmbogățesc, trăiesc bine-mersi, ies la pensie și îșii cumpără afaceri și imobile. Se stabilesc cu traiul în alte țări etc.”, spune Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului a Asociației.

De ani de zile, organizațiile ce apără drepturile omului în Moldova trag semnale de alarmă asupra unor cazuri grave în care cetățeni ai R. Moldova își pierd sănătatea, averea și demnitatea ca urmare a unor abuzuri desprinse din alt secol.

Chișinăul se scuză că are mâinile legate și ridică din umeri atunci când vine vorba să tragă la răspundere în cazul abuzurilor săvârșite asupra cetățenilor R. Moldova de pe malul stâng.

De la tortură, rele tratamente și preluare abuzivă a unor proprietăți sau afaceri, sistemul polițienesc și judecătoresc de sub controlul regimului de la Tiraspol le-a făcut pe toate sub privirile Chișinăului care asistă la aceste abuzuri săvârșite pe ambele maluri.

Lista menționată conține 16 hotărâri ale CEDO din 2019, nu mai puțin de 11 violări ale prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, document la care R. Moldova a aderat încă din septembrie 1997.

Pe hârtie, conform Constituției Republicii Moldova, tratatele internaționale la care statul este parte au prioritate față de legile interne în domeniul drepturilor omului. Cu toate acestea, realitatea în acest domeniu este alta.

„Scopul documentului respectiv este să facă o analiză a situației. Am încercat să fim cât mai echidistanți, să operăm cu documente a căror veridicitate nu poate fi contestată. Vorbim aici de niște hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și violarea anumitor drepturi pentru anumite perioade”, ne-a mai spus avocatul.

Numai în 2019, CEDO a dat dreptate de cauză la nu mai puțin de 61 de reclamanți. Toți sunt cetățeni ai R. Moldova supuși unor diverse forme de injustiție din partea aparatului de la Tiraspol.

Atât R. Moldova, cât și Rusia, în cea mai mare parte, au fost obligate să achite despăgubiri de 732.274 de euro. Federația Rusă a fost condamnată de Curtea de la Strasbourg pe motiv că sprijină regimul neconstituţional de la Tiraspol, dar nu a achitat niciodată pentru despăgubirile dictate de judecătorii CEDO.

Cazuri câștigate la CEDO

Cazurile câștigate la CEDO anul trecut de către cetățenii R. Moldova au ca numitor comun abuzurile sistemului de la Tiraspol și ale funcționarilor săi.

În dosarul Babchin împotriva Moldovei și Rusiei, judecătorii de la Strasbourg au decis că reclamantul a fost deținut permanent în condiții de detenție inumane și degradante în patru locuri de detenție din regiunea transnistreană preț de cinci ani și o lună.

Milițieni din stânga Nistrului în timpul unui protest. Foto: CIJM

Nu mai puțin de nouă persoane din aparatul de la Tiraspol, inclusiv fostul lider separatist Evgheni Șevciuk, au fost găsite vinovate de aceste abuzuri de către CEDO.

La fel, în cazul Iovcev și alții, Federația Rusă a fost condamnată să plătească despăgubiri de 131.000 de euro ca urmare a intimidărilor și persecuțiilor la care au fost supuși profesorii, elevi și părinți din cinci școli cu grafie latină din regiune. Nu mai puțini de 19 persoane – procurori, anchetatori, judecători și liderii Evgheni Șevciuk și soția sa, Nina Ștanski ar fi fost implicați în aceste fărădelegi.

De asemenea, în cazul Grama și Dîrul, CEDO a stabilit că a fost violat de către mai mulți funcționari din stânga Nistrului dreptul la protecția proprietății stabilit de Convenție la articolul 1. Judecătorii au calificat drept ilegală confiscarea autoturismelor personale ale reclamanților pentru că nu a fost prevăzută de legislația națională a R. Moldova.

Executanții sistemul abuziv transnistrean

Lista Promo-LEX face publice numele unor judecători, milițieni, procurori, funcționari vamali.

Printre aceștia se regăsesc Nikolaeva I.I. – judecător în cadrul Judecătoriei Tiraspol; judecătorii în cadrul Judecătoriei Supreme de la Tiraspol – Ustinov V.A., Marciuc L.M., Savițkoi A.V.; Krîzhanovskii Alexei  – anchetator la miliția din Tiraspol și Tverdohleb Boris – procurorul orașului Tiraspol; Tereșenko Andrei V. – șeful Izolatorului de detenție provizorie din cadrul miliției Tiraspol (IVS Tiraspol); precum și fostul lider Evgheni Șevciuk.

Cu toate acestea, Şevciuk și Ștanski, nu au fost trași la răspundere penală, „nu au antecedente penale stinse şi nestinse şi nu sunt anunţați în urmărire pe teritoriul Republicii Moldova”.

Mai mult, autoritățile R. Moldova le-au oferit găzduire pentru mai multe luni în vara lui 2017 într-o locație din centrul Chișinăului și apoi le-au asigurat trecere liberă de plecare în Federația Rusă, împreună cu familia lor, după ce au pierdut puterea la Tiraspol în fața actualului lider separatist, Vadim Krasnoselsky.

Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk și așa-numita fostă șefă a diplomației transnistrene, Nina Ștanski. Foto: unica.md

Acesta din urmă chiar a fost anunţat în urmărire în 2007 pentru „împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale” de către Procuratura raionului Criuleni. În cele din urmă, în 2014, Procuratura municipiului Bender a încetat cauza penală în baza art. 275, pct. 4 – „a intervenit termenul de prescripţie”. Iar în 2016 dosarul de urmărire deschis pe numele lui Krasnoselski a fost clasat de către autoritățile de la Chișinău.

În total, lista făcută publică de Promo-LEX conține peste 130 de funcționari ai regimului separatist, care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului.

Zeci de cetățeni ai R. Moldova au fost ținuți ani de zile în condiții inumane în centrele de detenție din izolatoarele de detenție provizorie din cadrul miliției orașelor Tiraspol, Râbnița, Dubăsari, Slobozia sau Tighina și Penitenciarul nr. 1 Hlinaia (Grigoriopol), penitenciarele numerele 2 și 3 din Tiraspol etc.

„Funcționarii transnistreni din domeniul justiției, miliției, ai procuraturii, ai organelor executive, au semnat, la rândul lor, în perioade diferite, documente care au servit drept pretext pentru limitarea drepturilor omului. Prin urmare, vorbim despre o complicitate la comiterea anumitor infracțiuni”, a precizat Alexandru Postica.

Judecătorii CEDO au decis că aceste condamnări ale celor 61 de reclamanți în 2019 au fost ilegale, deoarece instanțele de judecată din regiunea transnistreană nu pot fi calificate ca fiind „tribunale stabilite prin lege”.

Cazurile sesizate la CEDO sunt diverse. Printre acestea se numără sechestrarea ilegală de bunuri materiale, lipsa asistenței medicale în condiții de detenție, maltratări fizice și detenție ilegală, lipsa dreptului de a se apăra în instanță și acces la un proces echitabil sau condițiile de detenție inumane și degradante din locurile de privațiune de libertate din regiunea transnistreană în care au fost deținuți reclamanții.

Nevoie pentru schimbarea abordării

Avocații Promo-LEX, Alexandru Postică (stânga) și Ion Manole (dreapta) într-o conferință de presă.
Foto: promolex.md

Deși trage semnale de alarmă de ani de zile, Promo-LEX a decis să schimbe abordarea pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva acestor situații în care sunt angajați proprii cetățeni.

„Noi vorbim despre răspunderea individuală a persoanelor care comit ilegalități. Dacă ar fi să urmăm aceiași strategie de rezolvare la bloc a problemelor, noi nu ar mai fi să o scoatem la capăt încă 20–30 de ani de acum încolo. Noi vrem o altă abordare – răspunderea individuală. Noi prezentăm statului Republica Moldova, care invocă faptul că nu poate soluționa individual problemele persoanelor de acolo, o listă de persoane care au figurat în anumite ilegalități, inclusiv spălare de bani, tortură, omoruri, etc. Mai mult ca atît, prezentăm și constatările Curții care vine să sublinieze aceste iegalități”, ne-a spus avocatul.

SUA, dar și state europene precum Germania, Olanda, permit tragerea la răspundere a persoanelor care au comis acte de tortură, încălcare a drepturilor omului, indiferent dacă aceste fărădelegi au fost comise pe teritoriul lor.

„De exemplu, actele de tortură comise de un milițian din stânga Nistrului pot fi condamnate în Olanda sau Germania, dacă cel care le-a comis se află acolo sau are anumite tangențe cu sistemul juridic din această țară. Pe acest principiu a fost permis de exemplu să îi tragă la răspundere pe teroriștii din Donbas. Ceea ce facem noi vine să răspundă acestei cerințe”, a mai spus avocatul.

Conform informațiilor Promo-LEX, unii milițieni, judecători, foștii lideri – președinți – din regiunea transnistreană „stau bine-mersi în acest moment în țări europene cum ar fi Germania, Olanda, Spania, Ucraina cu averi fabuloase formate pe statele durerii altora”.

În ciuda apelurilor și demersurilor publice, Procuratura Generală nu reacționează.

„Procuratura Generală este obligată să investigheze dacă într-adevăr sunt componente de infracțiuni în aceste cazuri. În funcție de caz, aceasta urmează să sesizeze în care jurisdicție (teritoriu) se află cetățenii respectivi și să trimită mai departe această interpelare. Este o obligație a Procuraturii Generale să se pronunțe pe marginea acestei liste”, spune avocatul Alexandru Postică.

La fiecare sesizare a asociației care luptă pentru drepturile omului, spune avocatul, se „ia act”.

„Adevărul este că pe marginea fiecărui dosar pe care îl gestionăm, au fost deschise cauze penale cu privire la privarea ilegală de libertate. Dacă vorbim de violarea articolului 5 [dreptul la libertate și la siguranță din Convenție] și toate dosarele au fost conexate într-o singură procedură și dosarele au fost suspendate până la identificarea faptașilor”, adaugă el.

Procuratura nu a oferit un punct de vedere despre activitatea procurorilor moldoveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului în R. Moldova în pofida solicitărilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova în acest sens.

Mai mult decât atât, în decursul ultimilor ani, forțele de poliție transnistrene au fost implicate în mai multe răpiri de persoane pe teritoriul constituțional al R. Moldova.

Pe 27 Iulie 2018, fostul ministru de interne de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, ar fi fost răpit în  apropiere de Chişinău de către organele de forţă din regiunea transnistreană. Operaţiunea s-ar fi desfăşurat cu ajutorul organelor de drept constituţionale ale Republicii Moldova.

Potrivit soției acestuia și juriștilor Promo-LEX, automobilul a fost oprit de către inspectorii de patrulare moldoveni în apropiere de Chişinău, sub pretextul că el ar fi încălcat limita de viteză. Imediat ce poliţiştii moldoveni i-au verificat actele, dintr-un SUV de culoare argintie, patru indivizi îmbrăcaţi în civil, cu cagule pe cap, l-au preluat de la polițiștii moldoveni şi l-au urcat forţat în mașina lor, după care au demarat spre o direcție necunoscută.

Pe de altă parte, juristul Asociației „Apriori” din Tiraspol, Stepan Popovschi, ne-a spus că a încercat să propună o soluție despre formarea unei instanțe comune care ar funcționa după principiile CEDO pentru ca astfel de cazuri să fie judecate.

„În Bosnia și Herțegovina a fost deschisă o curte pentru Drepturilor Omului, un lucru extraordinar. Iar noi suntem abandonați de R. Moldova pe acest teritoriu, pentru a supraviețui”, a spus el.

Propunerea lui Stepan Popovschi a fost respinsă de fostul ministru pentru Reintegrare, actualul consilier prezidențial Vasile Șova, pe motiv că „miroase a Kosovo”.

„Puterea de la Tiraspol nu este obligată să respecte aceste decizii [ale CEDO]. Regimul de la Tiraspol nu este semnatar al Convenției Europene. Este vorba de Rusia și Moldova […] Eu cred că nu există în Moldova oameni care vor să soluționeze din punct de vedere juridic problema. Din păcate, interesele Chișinăului coincid cu cele ale marei puteri [Rusia]”, a concluzionat el.

Ce spune statul

În chestiunea soluționării cazurilor de încălcare a drepturilor omului, Biroul pentru Reintegrare din cadrul Guvernului ne-a precizat că instrumentele prin care poate interveni în regiunea transnistreană sunt limitate.

„Chișinăul are la dispoziție o serie de instrumente diplomatice, politice și juridice de influență asupra persoanelor din stânga Nistrului care încalcă drepturile omului. Autoritățile constituționale utilizează toate aceste instrumentele în măsura necesităților. Prin urmare, dimensiunea drepturilor omului în regiunea transnistreană este abordată pe mai multe platforme de comunicare”, ne-a comunicat Biroul de Reintegrare.

Șefa Biroul politici de reintegrare, Cristina Lesnic. Sursa foto: newsin.md

Printre acestea se numără formatele 1+1 și 5+2 în procesul de negocieri, Comisia Unificată de Control pentru situația din Zona de Securitate (CUC), comunicarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiune către Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, reprezentantul special al ONU, Avocatul poporului de la Chișinău.

„În plus, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este reflectată și în rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei și în cele ale reprezentantului special ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammemberg”, ne-au mai spus oficialii.

De asemenea, Uniunea Europeană adoptă anual decizii privind continuarea sancțiunilor pentru o listă de persoane din așa-numita conducere a regiunii transnistrene.

„Este de menționat că hotărârile CEDO în cazurile care provin din regiunea transnistreană, de cele mai dese ori, absolvă Republica Moldova de pedeapsă deoarece aceasta depune eforturi pozitive într-un teritoriu necontrolat efectiv. La fel, există platforma parlamentară, precum și sesizările ONG care permit autorităților publice să se autosesize”, se precizează în răspunsul Biroului politici de reintegrare.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Turcia, reclamații în lanț la CEDO

Turcia, reclamații în lanț la CEDO

CEDO, îngrijorat de plângerile magistraților turci

CEDO, îngrijorat de plângerile magistraților turci

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a solicitat autorităţilor de la Ankara explicaţii cu privire la 546 de plângeri care i-au fost adresate, referitoare la plasarea în detenţie provizorie a unor magistraţi după tentativa de puci din iulie 2016, a comunicat luni Curtea de la Strasbourg, citată de mass-media de la Ankara, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ‘La diferite date, 546 de reclamanţi, toţi magistraţi, au fost suspendaţi din funcţii (…) pe motiv că erau membri ai organizaţiei FETO’, precizează CEDO.

În terminologia folosită de autorităţile turce, FETO este acronimul care desemnează ‘Organizaţia teroristă a susţinătorilor lui Fethullah’ Gülen, acuzat de orchestrarea tentativei de puci.

Justiția, sub asediu

Conform documentelor CEDO, magistraţii în cauză au fost reţinuţi şi apoi plasaţi în detenţie preventivă. ‘Opoziţiile formulate de reclamanţi împotriva acestor decizii au fost respinse. Ei au introdus recursuri individuale pe care Curtea Constituţională turcă le-a declarat inadmisibile’, explică CEDO.

În acest timp, magistraţii au fost inculpaţi sub acuzaţia de apartenenţă la o organizaţie teroristă, procedurile penale împotriva lor fiind încă în derulare.

CEDO le-a comunicat pe 17 mai aceste 546 de plângeri autorităţilor de la Ankara, care pot emite observaţii în scris. Curtea va decide ulterior cu privire la admisibilitatea lor.

Puci controvesat

După tentativa de puci din iulie 2016, autorităţile turce au declanşat epurări de o amploare fără precedent împotriva susţinătorilor presupuşi ai lui Fethullah Gülen, dar şi a unor opozanţi kurzi şi jurnalişti, arestând zeci de mii de persoane.

La mijlocul lui aprilie, CEDO a condamnat Turcia la plata a 10.000 de euro ca despăgubiri morale către un magistrat al Curţii Constituţionale turce, arestat după tentativa de puci, ‘pe baza unei simple suspiciuni de apartenenţă la o organizaţie criminală’.

La data de 1 martie, la CEDO mai erau pe rol în jur de 3.250 de plângeri legate de măsurile luate de Ankara după tentativa de lovitură de stat. Majoritatea plângerilor vizează detenţii reclamate ca ilegale.(M.B.)

Share our work
Ankara, reclamată la CEDO de Turcia

Ankara, reclamată la CEDO de Turcia

Turcia, reclamată de Wikipedia la CEDO

Turcia, reclamată de Wikipedia la CEDO

Enciclopedia online Wikipedia a reclamat guvernul Turciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma deciziei Ankarei de a bloca accesul la website-ul său, relatează mass-media internațională. Reprezentanţi ai Wikipedia susţin că interdicţia impusă de guvernul de la Ankara încalcă libertatea de expresie.

În aprilie 2017, Wikipedia a fost blocată pe neaşteptate, în Turcia. Guvernul de la Ankara a reclamat două articole aflate pe website-ul enciclopediei online – unul despre războiul civil sirian, iar celălalt, în legătură cu terorismul sponsorizat de stat – şi a cerut ca acestea să fie eliminate. Wikimedia, fundaţia care administrează Wikipedia, a informat autorităţile turce de faptul că regulile sale permit ca articolele să fie editate de orice utilizator, respectând neutralitatea şi acurateţea informaţiilor. Acest argument nu a convins autorităţile de la Ankara, iar interdicţia vizând website-ul a rămas în vigoare.

Analiștii politici consideră că autoritățile din Turcia folosesc legislația pentru a controla accesul la informații al opoziției politice și al electoratului turc. (M.B.)

Share our work
Turcia, reclamații în lanț la CEDO

CEDO, sesizat de Ucraina în legătură cu situaţia marinarilor capturaţi de Rusia în strâmtoarea Kerci

CEDO, sesizat de Ucraina

CEDO, sesizat de Ucraina

Autorităţile de la Kiev au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu incidentul militar din strâmtoarea Kerci, soldat cu sechestrarea a trei nave militare ucrainene de către autoritățile Federației Ruse. Kievul solicită CEDO să intervină în regim de urgenţă pe lângă puterea de la Moscova pentru a obţine garanţii în privinţa integrităţii fizice a celor 24 de marinari capturaţi de partea rusă. Acuzaţi de trecerea ilegală a frontierei ruse şi nerespectarea ordinelor de a se opri, cei 24 de marinari au fost plasaţi în arest provizoriu pe două luni de un tribunal din Simferopol, fiind transferați din Crimeea la închisori de lângă Moscova.

Mii de plângeri

„Guvernul ucrainean cere în special ca Rusia să ofere îngijiri medicale marinarilor răniţi şi să furnizeze informaţii despre starea sănătăţii membrilor de echipaj. Solicită totodată ca marinarii să fie trataţi ca prizonieri de război“, precizează Curtea într-un comunicat difuzat vineri şi preluat de Reuters, citat de mass-media internațională.
CEDO precizează că a cerut Guvernului rus informaţii despre situaţia marinarilor ucraineni, iar, în cazul în care sunt efectiv deţinuţi, „unde anume şi pe ce bază“. CEDO a cerut de asemenea informaţii despre starea lor de sănătate lor şi îngrijirile care li se oferă.
Aceasta este a cincea plângere a Ucrainei contre Rusiei la CEDO de la anexarea Crimeei. Pe lângă aceste plângeri, alţi patru mii de ucraineni s-au plâns la CEDO faţă de Rusia fie în legătură cu anexarea Crimeei, fie în legătură cu la luptele din estul Ucrainei, unde trupele guvernamentale sunt nevoite să oprească o tentativă de secesiune pe cale militară susţinută de Rusia.

G7, de partea Kievului

Miniştrii de Externe din G7, grupul celor mai puternice şapte economii la nivel global, au cerut Rusiei să elibereze marinarii ucraineni, exprimîndu-şi susţinerea faţă de suveranitatea Ucrainei. În comunicatul G7, din care fac parte Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, miniştrii de Externe îşi exprimă îngrijorarea cu privire la acţiunile Rusiei în Strîmtoarea Kerci: „Nu există nicio justificare pentru folosirea forţei militare din partea Rusiei”.
Miniştrii fac apel la calm şi la respectarea dreptului internaţional pentru a preveni alte conflicte. „Cerem Rusiei să elibereze personalul reţinut şi navele şi să se abţină din a împiedica trecerile legale prin Strîmtoarea Kerci”, se arată în comunicat. „Noi, G7, subliniem din nou că nu recunoaştem anexarea ilegală a Crimeei şi nu o vom face niciodată şi ne reafirmăm susţinerea de neclintit faţă de suveranitatea Ucrainei”, este precizat în comunicat. (N.G.)

Share our work
Moștenire sovietică la Chișinău. Nemulțumiții de guvernarea democrată, internați forțat la psihiatrie. Victima în cazul Buliga: „Am ajuns să vedem și noi dreptatea cât de cât în Republica Moldova”

Moștenire sovietică la Chișinău. Nemulțumiții de guvernarea democrată, internați forțat la psihiatrie. Victima în cazul Buliga: „Am ajuns să vedem și noi dreptatea cât de cât în Republica Moldova”

Internarea la nebuni, armă politică peste Prut

Internarea la nebuni, armă politică peste Prut

Bătrânul de 76 de ani, Mihail Dogotaru, a vorbit pe larg într-un interviu oferit în exclusivitate portalului Balkan Insight despre toată această poveste care îl leagă de un incident mai puțin plăcut, petrecut în pe 29 mai 2014.

Atunci, bătrânul a lovit-o pe ministra Muncii de atunci, Valentina Buliga, după ce, susține el, a fost umilit și luat în râs de aceasta în cazul calculării pensiei sale după peste 40 de ani de muncă. La rândul său, doamna Buliga a afirmat recent că l-a iertat pe bătrân pentru gestul său.

Cu toate acestea, câțiva ani de zile acesta a fost tărât în prin comisariate de poliție, săli de judecată și spitale de nebuni de „oamenii sistemului”, care au vrut să-i aplice o corecție umilitoare bătrânului pentru gestul său.

Totul a începutul imediat după consumarea nefericitului incident, atunci când Mihail Dogotaru nici nu a mai apucat să ajungă acasă, fiind ridicat de către șeful Poliției Glodeni și subalternii acestuia.

Spitalul de nebuni

„M-au dus până la Bălți. Mișelește au venit la mine acasă doi polițiști.

Mi-au spus că în acest Comisariat de la Glodeni nu sunt polițiști competenți, ca să ducă urmărirea penală, și trebuie să merg cu dânsul la Bălți la un colaborator de urmărire penală.

Toate chestiunea a fost legată de calcularea pensiei, așa că mi-am luat toate documentele. Am zis că mergem la secția de urmărire penală. Mi-a zis ca da.

Ne-am dus, am ajuns la Bălți. Când am ajuns, am observat că nu mrgem spre centrul orașului, ci o luăm înspre podului Chișinăului.

Atunci am înțeles că noi mergem la Psihiatrie. Asta cu toate că mi-au spus că mergem la Comisariat la Bălți ca să hotărâm toate întrebările. Atunci eu am înțeles că am ajuns la Psihiatrie. Am fost în deal, am intrat pe poartă, iar acolo comisia era pregătită.

La comisie le-am spus că eu nu sunt bolnav și că nu au nicio cerere de făcut de internare. Le-am zis să aducă și televiziunea, dar ei au refuzat.

Au sunat undeva și a venit comanda. Am fost smuls din mașină cu orice preț și dus în instituție psihiatrică. Inițial, nu am vrut să mă dau jos din mașină, dar comanda a fost să mă scoată din mașină.

Apoi s-a început lupta cu forța. Doi polițiști din Glodeni și un angajat al Psihiatrie. Cei trei l-au luat, m-au încătușat, m-o rupt din mașină și m-au dus însângerat din birou.

Am ajuns în fața Comisiei, acolo unde mi s-au pus întrebări. Ei nu au rămas mulțumiți de ceea ce spus că grăiesc prea mult. Le-am lămurit care e cauza, iar ei și-au notat acolo.

Am venit înapoi la Glodeni, nu au vrut să vorbească mai mult cu mine. Am cerut să merg la doctorul legist să se vadă cum m-au bătut. Nu au vrut să lase și am venit acasă.

Poliția internează forțat contestatarii la psihiatrie

Poliția internează forțat contestatarii la psihiatrie

Procese și condamnări

La 2 iulie 2014, s-a făcut o ședință de judecată la care nu au participat decât judecătorul, avocatul și procurorul. Eu nu am participat, fiindcă ei nu m-au preîntâmpinat cu citație înainte. Am fost sunat doar în ultima zi cu două ore înainte de ședință. Le-am spus că venisem de la piață, că am băut două pahare de vin și că nu pot să mă duc.

Avocatul meu nici el nu a avut nimic de obiectat și a lăsat tot pe seama judecătoarei. Acolo s-a hotărât să fiu dus pe o lună de zile la Psihiatria Codru. Mi-au dat încheierea (sentința), iar eu m-am dus la Promo-Lex și am scris o cerere și am trimis documentele.

În urma sentinței, mă trimiteau pe o lună de zile la o examinare îndelungată, ca să stabilească dacă sunt sănătos psihic sau nu. Asta era scopul lor.

Pe 28 august a avut loc apelul, la Bălți. Nu s-a schimbat nici din sentință. Astfel, eu am apelat la Chișinău.

Valentina Buliga, o apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost aprig contestată de opoziția de la Chișinău

Valentina Buliga, o apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost aprig contestată de opoziția de la Chișinău

Abuzuri

La 18 septembrie, a venit mașină și m-am trezit cu cinci polițiști care mă cautau să mă încarce și să mă ducă. Atunci eu le-am zis ca nu merg nicăieri decât în prezența avocatului. Ei au zis nu.

Am refuzat să mă urc în mașină să mă ducă la Psihiatrie pentru că nu am ce căuta acolo. Eu nu sunt bolnav.

Dar ei, încă de la 29 mai 2014 luaseră fără voia mea cartela medicală de la policlinica din Glodeni și o aveau la dânșii.

A trebuit să merg până la urmă. Am ajuns la Chișinău la Codru. N-am fost examinat de nimeni, dar în câteva minute ei m-au și predat spitalului și au plecat.

Eu am rămas cu doctorii, care mi-au spus să scriu cerere ca să mă poată primi. Eu le-am zis că nu am venit de bună voie, ci am fost adus.

Am vorbit, le-am explicat toată pățania, după care mi-au spus: „Hai sus!”.

Ne-am dus sus la secția numărul 17 de bărbați la Secția de Alcoolism Cronic și am fost internat în secție. Acolo, este o secție grea. Acolo nici măcar nu funcționau toaletele, trebuia să torni apă, era un dezastru. Apă caldă nu era și tot așa.

Am stat acolo șase zile. Trebuia să stau 30, dar a venit avocatul Vieru cu contractul făcut și mi s-a lămurit că eu pot fi liber și că documentele nu sunt făcute corect. Avocatul a scris o petiție către șeful de secție și au plecat împreună.

Am venit acasă. Când am venit acasă, procuratura a început să mă învinuiască că eu am fugit de acolo. Eu le-am spus că nu și că oricum nu poți fugi de acolo și că este al patrulea etaj și nu putea sări de acolo.

Atunci, procurorul Crișciuc la 4 noiembrie 2014 a depus din nou ordonanță ca să fiu închis la Psihiatrie fără vreo altă expertiză tot la Codru. Judecătorul nu a dat acordul ca eu să fie închis și m-a eliberat. A urmat apelul la Bălți și acolo tot așa a fost verdictul să nu fiu închis și am rămas liber până în ianuarie 2015, atunci când s-a început procesul la Glodeni care s-a tărăgănat doi ani de zile 2015-2016.

S-a ajuns apoi să fie pedepsit cu 4.000 de lei”.

Întrebat în final dacă este de părere că a fost victima unei răzbunări a sistemului pentru gestul său pe care îl admite și singur ca fiind unul greșit și făcut la nervi, bătrânul a răspuns ferm: Da. Am avut sentimentul că se voia răzbunare. Pentru că dacă nu era răzbunarea doamnei Buliga, împreună cu procuratura și poliția, atunci nu m-ar fi chinuit atât”, a declarat Mihail Dogotaru.

El a admis că a lovit-o pe Valentina Buliga.

„Ea a ridicat mâna și am ridicat-o și eu. Am lovit-o peste obraz”, recunoaște bătrânul.

Cu toate acestea, pentru abuzurile care s-au comis la adresa sa, CEDO a condamnat recent R. Moldova la o plată de circa 8.000 de euro cu titlu de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor omului.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu 

Share our work