de Negrea Cristian | dec. 20, 2023 | Știri
Imediat după ce a devenit clar că Rusia s-a împotmolit în războiul din Ucraina, respectiv eșecul cuceririi Ucrainei în câteva zile, de pe la mijlocul anului 2022, mai mulți experți și analiști au început tot mai mult să acrediteze ideea că o înfrângere a Rusiei va duce la o fărâmițare a teritoriului Federației Ruse, chiar au apărut diferite hărți și analize pe această temă, încercând să identifice liniile de ruptură și în câte părți s-ar putea rupe Rusia. Este oarecum normal și cu precedente istorice stabilite, fiecare înfrângere a Rusiei a dus la pierderi teritoriale, de exemplu Războiul Crimeii, cel ruso-japonez, primul război mondial sau Războiul Rece. Pierderi teritoriale ale Rusiei vor deveni posibile, sau chiar probabile, în contextul în care influența Rusiei scade vizibil în urma eșecului din Ucraina, se vede cu ochiul liber prin izolarea economică și diplomatică, prin excluderea Rusiei din multe formate de dialog internațional, chiar și la ONU, când doar 5 state s-au opus declarării Rusiei ca și agresor. Rusia mai are doar câțiva aliați, și aceștia ostracizați internațional sau doar din Lumea a Treia, iar multe din statele apropiate de Rusia încep să se reorienteze geopolitic.
Anvergura reculului Rusiei în plan geopolitic a putut fi constatată în septembrie, când nu a putut face nimic pentru aliatul său Armenia în conflictul cu Azerbaidjanul sprijinit de Turcia, primul pierzând total controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah în urma ofensivei azerilor, fapt care a provocat multă dezamăgire la Erevan și voci autorizate din vârful statului armean au dat semnalul unei posibile reorientări geopolitice a acestei țări (vezi https://karadeniz-press.ro/dilema-armeniei-si-mutatiile-geopolitice-din-caucazul-de-sud/).
În acest sens, au apărut deja semnele unei coagulări a mișcărilor secesioniste ale republicilor din interiorul Federației Ruse, respectiv a celor din Caucazul de Nord. Desigur, vorbim de reprezentanți ai acestora din exil, în interiorul Rusiei astfel de luări de poziție fiind imposibile din cauza regimului strict de control ce încă îl exercită autoritățile ruse în teritoriu.
La 8 noiembrie 2023, Congresul Popoarelor din Caucazul de Nord s-a ținut în clădirea Parlamentului European, La acest congres au avut luări de cuvânt membri ai Parlamentului European (Anna Fotyga – Polonia, Rasa Kukneviciene – Lituania, Raphael Glucksmann – Franța, Rasa Jukneviciene – Lituania) și membri din exil ai republicilor nord-caucaziene. Amintesc doar câțiva: Iyad Youghar, președinte al Consiliului Internațional Circazian, Akhmed Zakaev, prim ministru al Republicii Cecene Ichkeria, Akhmad Akhmedov, președinte al Congresului Ucrainean al Poporului din Daghestan, Shamil Albakov, reprezentant inguș al Comitetului Națiunilor din Nordul Caucazului, Hakan Cinaz, de la Consiliul Internațional Circazian și mulți alții. Merită menționat și Ilia Ponomariov, liderul aripii politice a Legiunii Rușilor Liberi, formată din voluntari ruși ce luptă în Ucraina împotriva Rusiei lui Putin, pentru eliberarea Rusiei de dictatura lui Vladimir Putin. Este de amintit faptul că acești luptători din Legiunea Rușilor Liberi au fost cei care au realizat incursiuni pe teritoriul rusesc în mai și iunie 2023 în regiunea Belgorod provocând haos pe teritoriul rusesc.
Importantă este rezoluția adoptată de acest congres, care face apel la o politică bazată pe auto-determinarea popoarelor din Caucazul de Nord, invocând și Republica Montană a Caucazului de Nord, declarată în 1917, dar care a avut o existență scurtă, regiunea fiind recucerită de bolșevici în timpul Războiului Civil din Rusia (1918-1922): ”Noi, reprezentanții numeroaselor grupări și organizații ale popoarelor circhize, cecene, daghestaneze și ingușe luptăm pentru drepturi și libertatea de a trăi pe pământurile noastre străvechi (…) afirmăm principiile de colaborare, securitate și cooperare reciprocă cu obiectivul declarat de a avansa o platformă pentru restaurarea statalității popoarelor din Caucazul de Nord inspirată din idealurile unificatoare ale Republicii Montane.”
Trebuie menționat faptul că locuitorii din nordul Caucazului au opus o rezistență feroce rușilor în secolul XIX și s-au revoltat de foarte multe ori de când au căzut sub stăpânirea rusă. După destrămarea URSS, singura care și-a declarat independența a fost Cecenia, care sub denumirea de Republica Cecenă Ichkeria a dus două războaie sângeroase cu Rusia, între 1994-1996 și 1999-2002, iar conflictul a continuat sub forma unei lupte de gherilă de joasă intensitate până în al doilea deceniu al secolului XX. Lupta a cuprins și republicile învecinate, mulți locuitori ai acestora implicându-se direct, Rusia putând să proclame stingerea insurgenței abia în 2015.
Demografic vorbind, micile republici nord-caucaziene se prezintă cam așa: Daghestanul (90% musulmani, ruși 3,6%, Cecenia (95% musulmani, 1,2% ruși), Ingușeția (96% musulmani, 0,7% ruși), Kabardino-Balkaria (70% musulmani, 19,8% ruși), Characheai Cerkezia (64% musulmani, 27% ruși) Osetia de Nord (30% musulmani, 18,9% ruși). Exercitarea controlului Rusiei poate deveni foarte dificil în cazul unei noi insurgențe, având în vedere că toate resursele militare rusești sunt drenate spre costisitorul război din Ucraina, iar ucrainenii ar fi mai mult decât fericiți ca un nou focar de război să apară pe teritoriul rusesc.
Totuși, există pericolul ca în contextul slăbirii Rusiei, aceste republici devenind independente sau cvasi-independente, să cadă sub dominația unor conduceri radicale islamiste, de genul Statul Islamic sau Al-Queda, sau mai degrabă sub influența talibanilor din Afghanistan, având în vedere că în timpul gherilei din anii 2000 genul de grupări islamiste radicale au căpătat preponderență, ca și cea a lui Doku Umarov care a și declarat un califat în nordul Caucazului. Chiar dacă reprezentanții la Congresul Popoarelor din Caucazul de Nord din 8 noiembrie sunt pro-democrație, în vâltoarea unui posibil conflict pentru independența popoarelor nord-caucaziene nu putem ști cine iese învingător.
Dar știm clar că Rusia pierde mai mult decât o fâșie de teritoriu montan în nordul Caucazului, mai mult decât câteva milioane de locuitori, marea majoritate musulmani. Rusia ar pierde atunci crestele Caucazului, o poziție naturală defensivă și ar deveni mult mai vulnerabilă la sud. Geopolitic, ar fi o catastrofă pentru Rusia, la nord de crestele Caucazului este o zonă plană, care ar fi prinsă într-o gâtuire între Ucraina și Kazahstan, iar în cazul în care Kazahstanul ar ieși de sub influența rusească, ar fi o mare problemă geopolitică.
De aceea Rusia este foarte atentă la ce se întâmplă în republicile nord-caucaziene, și la orice manifestare neautorizată reacționează preventiv (vezi https://karadeniz-press.ro/daghestanul-provoaca-ingrijorare-la-kremlin/), dar nu poate controla ce se întâmplă în exil. Iar organizarea și coagularea mișcărilor de rezistență din Caucazul de Nord, chiar și în exil, expunerea lor vizibilă chiar în unul dintre forurile europene cele mai importante, poate însemna inițierea declanșării unei mișcări în interior, care ar putea zgudui regimurile marionetă ale apropiaților lui Putin, detestați de populație, cum ar fi cel al lui Ramzan Kadârov în Cecenia, mai ales că aceste republici dau o parte însemnată din carnea de tun pentru abatorul din Ucraina.
Iar treptat, nemulțumirile se adună și se acutizează, putând degenera în mișcări care ar putea scăpa de sub controlul Kremlinului.
de Isac Mihai | apr. 5, 2017 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Fortele speciale ruse vaneaza teroristi islamisti radicali
Șase cetățeni provenind din țări din Asia Centrală au fost reținuți la Sankt Petersburg, fiind suspectați că încercau să recruteze „teroriști”, a anunțat azi filiala locală a Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General rus, citată de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceștia încercau să recruteze „persoane originare din Asia Centrală pentru a comite crime cum ar fi atentate teroriste”, a indicat Comitetul, care precizează că, în acest stadiu, reținerea celor șase nu are legătură cu presupusul autor al atentatului de luni din metroul din Sankt Petersburg, soldat cu 14 morți și circa 50 de răniți, conform celui mai recent bilanț.
Legături periculoase
Potrivit Comitetului, cei șase sunt suspectați de recrutare de persoane pentru grupări cum ar Statul Islamic sau Fatah al-Sham (fostul Front Al Nusra înainte de ruperea de Al Qaida). Aceștia îi îndemnau să se alăture unor „grupări armate ilegale, inclusiv în afara Rusiei” și să „participe la activități” ale Statului Islamic sau Fatah al-Sham. Percheziții au avut loc la domiciliul suspecților, unde s-au găsit, printre altele, literatură „islamistă și extremistă”, mai adaugă Comitetul de anchetă rus.
Aceste acțiuni au loc la scurt timp după ce autorul atentatului sinucigaș de luni din metroul din Sankt Petersburg a fost identificat de anchetatori ca Akbarjon Djalilov, născut în 1995 în Kârgâzstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală. Potrivit autorităților kârgâze, tânărul de 22 de ani locuia în Rusia din 2011 și avea cetățenie rusă.
Surse locale din statul central-asiatic au subliniat că serviciile de securitate din Kârgâzstan colaborează cu serviciile ruse, o delegație FSB fiind desfășurată în acest stat pentru identificarea altor suspecți de terorism care au legătură cu atacul de luni.
Profil de atentator
Profilul presupusului autor al atentatului terorist care a avut loc luni la metroul din Sankt Petersburg, soldându-se cu 14 morți și 49 de răniți, a început să prindă contur, relatează mass-media rusă. Chiar dacă atacul nu a fost revendicat, Comisia de Anchetă al Rusiei examinează eventualele legături ale lui Akbarjon Djalilov, 22 de ani, cu organizația jihadistă Statul Islamic (SI). Este pentru prima dată când anchetatorii menționează în mod oficial gruparea Statul Islamic, care are deja la activ câteva atentate și atacuri armate împotrica forțelor ruse din regiunea caucaziană, mai ales după aderarea la SI a unor grupuri de luptători din rezistența militară a popoarelor din Caucaz, majoritar musulmane, împotriva prezenței Federației Ruse.
‘O percheziție a avut loc la domiciliul său’, a anunțat Comisia de Anchetă, fără a preciza unde se află acest domiciliu. Tot potrivit comunicatului acestei Comisii, camerele de supraveghere îl arată pe Akbarjon Djalilov ‘ieșind din locuința lui cu o geantă și un rucsac’. Înainte să ‘acționeze’ o ‘bombă artizanală’ între stațiile Sennaia Ploșiadi și Tehnologhiceskii Institut, bărbatul de 22 de ani, născut în Kârgâzstan, a amplasat o a doua bombă într-o altă stație în centrul orașului, dezamorsată la timp.
Mai mult de 40 de persoane, printre care martori oculari și angajați de la metrou, au fost interogați de anchetatori, a mai precizat Comisia de Anchetă.
Reuniune antitero
La Moscova, președintele rus Vladimir Putin i-a chemat pe șefii serviciilor secrete ale țărilor din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) pentru o reuniune asupra luptei antiteroriste, prevăzută încă înainte de atentatul de la Sankt Petersburg.
Potrivit poliției din regiunea kârgâză Oș, unde este născut Djalilov, acesta a sosit la Sankt Petersburg în data de 3 martie venind din Oș, unde părinții săi locuiesc din 2014. În noaptea de marți spre miercuri, părinții săi au sosit cu avionul la Sankt Petersburg, a constatat o jurnalistă a AFP prezentă la aeroport.
‘Ei sunt într-o stare de plâns. Familia Djalilov a venit în 2011 pentru a munci în Rusia, însă în 2014 părinții au revenit în Kârgâzstan, iar fiul lor Akbar (versiune a prenumelui Akbarjon) a rămas la Sankt Petersburg’, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției din regiunea Oș, Zamir Sidikov. Potrivit informațiilor difuzate de un post de televiziune rus, citate de DPA, părinții vor trebui să identifice rămășițele pământești ale fiului lor și să răspundă întrebărilor anchetatorilor.
Djalilov avea naționalitatea rusă, la fel ca ‘toată familia sa’, potrivit acestui purtător de cuvânt, informație neconfirmată de autoritățile ruse.
Pepinieră pentru Statul Islamic
Motivele lui Akbarjon Djalilov rămân necunoscute, însă regiunea Oș este cunoscută pentru că ar fi furnizat un contingent important pentru gruparea Statul Islamic (SI) în Siria și Irak. Un număr de câteva mii de persoane din statele membre CSI, inclusiv din Asia Centrală și Federația Rusă, luptă pentru Statul Islamic, ocupând funcții de conducere în structurile organizației.
Akbarjon Djalilov, bărbatul suspectat că ar fi comis atentatul de luni din metroul din Sankt Petersburg, reprezintă un nou val de islamiști radicali care se integrează în societate departe de mișcările jihadiste existente – făcând mai dificilă sarcina forțelor de securitate de a le opri atacurile, relatează agenția Reuters într-o analiză publicată miercuri, preluată de Agerpres.
Paginile lui Akbarjon Djalilov de pe rețeaua rusă de socializare echivalentă Facebook arată interesul lui în wahabbism, o ramură ultraconservatoare a Islamului. Însă ele nu au oferit niciun indiciu că bărbatul ar putea recurge la violență, prezentând imaginea tipică a unui tânăr care ducea o viață aparent laică.
Dacă islamismul radical a fost într-adevăr motivul din spatele atacului, acesta se distinge de două valuri anterioare de atacatori — cei din regiunea Caucazului de Nord, care au lansat acțiuni succesive de rebeliune împotriva Moscovei și un alt grup, care a mers în Irak și Siria pentru a lupta alături de gruparea Statul Islamic (SI).
Noua generație de atacatori se poate inspira de la persoanele implicate în aceste lupte și provine din aceleași comunități musulmane, notează Reuters.
Cu toate acestea, ei nu au legături directe cu aceste organizații militante și nu au făcut obiectul unor mandate de arestare, a unor apeluri telefonice interceptate, documente de călătorie și traversări ale frontierelor monitorizate pe care se bazează forțele de securitate pentru a păstra o evidență a islamiștilor radicali violenți.
Strategie diferită
„Este ceva cu totul diferit, un nivel diferit de amenințare teroristă față de cea cu care se confruntă de obicei serviciile de securitate ruse”, a declarat Andrei Soldatov, un expert rus privind serviciile de informații. Serviciile de securitate caută de obicei o organizație și o rețea de finanțare în spatele unui atac terorist, a mai spus el, însă acestea ar putea să nu existe în cazuri precum atacul de la metroul din Sankt-Petersburg. „Este foarte dificil să contracarezi lucruri de genul acesta”, a spus Soldatov.
Poliția britanică s-a confruntat cu probleme similare în investigarea cazului lui Khalid Masood, care a intrat cu mașina în mulțime pe Podul Westminster luna trecută, omorând trei persoane și rănind alte câteva zeci, înainte de a înjunghia mortal un polițist. Nici în cazul lui Khalid Masood, care a fost împușcat mortal de poliție, nu au fost descoperite legături cunoscute cu grupuri jihadiste.
de Vitalie Goncearov | apr. 24, 2015 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Dupa asasinarea opozantului regimului de la Kremlin, Boris Nemtov, actuala putere de la Groznai nu mai este in aceleasi relatii cu actuala putere de la Moscova. Astfel, liderul cecen Ramzan Kadarov, a cerut joi fortelor sale speciale ‘sa deschida focul’ asupra oricarui soldat rus care nu are permisiunea de a se afla pe teritoriul micii republici din Caucazul de Nord. Conform mass-media ruse, Kararov a autorizat folosirea munitiei reale asupra politistilor sau militarilor rusi din alte regiuni ale Rusiei in cazul in care acestia desfasoara operatiuni speciale pe teritoriul Ceceniei, fara consimtamantul administratiei de la Groznai. ‘Anunt oficial ca daca un soldat rus se afla, fara permisiune, pe teritoriul vostru: trageti pentru a ucide. Ei trebuie sa ne ia in considerare’, a declarat Kadarov, intr-o inregistrare video difuzata de televiziunea locala, Groznai TV. ‘Noi nu avem dreptul de a parasi teritoriul nostru pentru a desfasura operatiuni antiteroriste impotriva extremistilor in Ingusetia (republica vecina Ceceniei in Caucazul rus). Daca aveti sub control un teritoriu, atunci voi trebuie sa-l controlati’, a declarat Kadarov. Ordinul lui Kadarov intervine dupa moartea unui cecen ucis de membri ai fortelor de securitate din regiunea vecina Stavropol. Djambulat Dadaev, cautat de fortele federale ruse, s-ar fi opus arestarii, potrivit media ruse, citate de Reuters. Plasat la conducerea Ceceniei de catre Vladimir Putin, Ramzan Kadarov a contestat in mod repetat autoritatea acestuia in cursul ultimelor luni, mai mult sau mai putin frontal. Kremlinul a refuzat sa comenteze decizia lui Kadarov.
de Razvan Iorga | mart. 12, 2015 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Schimbare de dinamica in cazul asasinarii liderului de opozitie rus, Boris Nemtov. Principalul acuzat Zaur Dadaiev, care si-a recunoscut deja vinovatia, a spus ca aceasta declaratie i-ar fi fost smulsa sub tortura si santaj. Un membru al Comisiei prezidentiale pentru Drepturile Omului, care l-a vizitat pe Dadaiev in inchisoare impreuna cu jurnalisti de la cotidianul pro-Kremlin Moskovsky Komsomolets, informa ca Dadaiev isi retrage depozitia si ca ar fi fost maltratat pentru a-si recunoaste vinovatia. Dadaiev, fost membru al batalionului 7 (forta creata de liderul cecen Ramzan Kadirov pentru ca combate fortele insurgente), ar fi explicat ca si-ar fi recunoscut vina in schimbul eliberarii unui camarad care fusese retinut cu el, relateaza Europa Libera.
„Am fost retinut impreuna cu fostul meu subordonat Ruslan Iusupov si mi-au spus ca-l vor elibera daca marturisesc”, a declarat Dadaiev, potrivit transcrierii discutiei pe care a avut-o miercuri, in inchisoare, cu Andrei Babuskin, membru al Comisiei prezidentiale pentru Drepturile Omului. Dadaiev a mai spus ca a auzit de un alt suspect, Beslan savanov, care s-ar fi aruncat in aer inainte de a fi retinut si ca i-a fost teama ca ar putea muri si el in circumstante atat de neclare. Mai mult, el i-a povestit lui Babuskin ca a cerut familiei sa angajeze un avocat dar ca de atunci nu are nici o veste. Declaratie care pare sa coroboreze o relatare publicata miercuri de saptamanalul american Time.
Corespondentul de la Moscova al publicatiei relateaza ca familia a angajat un avocat, dar l-a recuzat la numai o zi fara nici o explicatie. Ar fi facut acelasi lucru cu o cunoscuta avocata pentru drepturile omului, cu care a intrerupt contactul tot la numai o zi dupa ce-i cerusera ajutorul. Babuskin s-a intalnit si cu fratii Anzor si sagid Gubasev, retinuti si ei. Ambii neaga orice amestec in uciderea lui Boris Nemtov. Desi Anzor Gubasev a fost pus si el oficial sub acuzatie de un tribunal din Moscova pe 8 martie, alaturi de Zaur Dadaiev.
Intre timp, Novaya Gazeta a publicat o investigatie care sustine ca anchetatorii ar avea un alt suspect principal, a carui identitate este secreta. Se stie numai ca prenumele ar fi Ruslan si ca ar fi un inalt ofiter in serviciile de securitate cecene. Acest suspect ar conduce o brigada insarcinata cu lichidarea principalelor figuri ale opozitiei ruse sau reprezentanti ai putinelor mas-media independente. Rusia a incercat sa spuna oficial ca Nemtov ar fi fost ucis de radicali islamisti pe motiv ca s-ar fi alaturat mesajului de sustinere a jurnalistilor ucisi de radicali islamisti la sediul „Charlie Hebdo” din Paris.
de Vitalie Goncearov | mart. 11, 2015 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Jurnalistii de la „Novaia Gazeta” au prezentat o lista cu nume de persoane din Rusia incomode pentru regimul de la Kremlin. Pe aceasta lista se regasesc, pe langa recent asasinatul Boris Nemtov, si alte personaje critice la adresa politicilor lui Putin, precum fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, Aleksei Venediktov, redactorul-sef al postului de radio Eho Moskvi (de opozitie) si, posibil, Ksenia Sobciak, moderatoare TV cu opinii liberale. De asasinarea lor ar avea grija mai multe grupari cu radacini in lumea criminala cecena. La jumatatea saptamanii trecute, presedintelui Vladimir Putin i-au fost raportate toate informatiile de care dispun organele de ancheta in cazul uciderii opozantului rus Boris Nemtov in seara zilei de 27 februarie, in imediata apropiere a Kremlinului.
Lui Vladimir Putin i-au fost comunicate numele unora dintre executanti si cel al organizatorului crimei. Acesta nu este insa cecenul (Zaur) Dadaev, ci un oarecare maior Ruslan, scrie Novaia Gazeta, care citeaza declaratii ale fostului primar al capitalei cecene Groznai, Beslan Gantamirov. ‘Numele sau este cunoscut presedintelui, iar el a fost interogat la Groznai luni, fara a face posibile scurgeri catre presa, dar facandu-se aluzii ca o ruda apropiata a lui Ruslan este un oficial de rang inalt intr-o structura de securitate din Cecenia. Numele sau ne este cunoscut si noua, dar nu il vom dezvalui tinand cont de prezumtia de nevinovatie. in general, numele lui il cunosc zeci, daca nu sute de membri ai Ministerului de Interne, FSB si comisiei de ancheta’, mentioneaza Novaia Gazeta.
Acest Ruslan a servit odata in regimentul ‘Sever’ (subordonat Ministerului de Interne al Federatiei Ruse) si a fost decorat de mai multe ori. Cinci persoane au fost retinute in cazul uciderii lui Boris Nemtov, dintre care doua — fostul comandant adjunct al batalionului ‘Sever’, Zaur Dadaev, si un fost combatant in aceeasi unitate, Beslan savanov — sunt considerate direct implicate in aceasta crima, considerata un asasinat politic. Liderul cecen Ramzan Kadirov a afirmat, dupa arestarea lui Dadaev, ca el il cunoastea pe acesta drept un patriot rus. „”il stiam pe Zaur (Dadaev, n.red) ca pe un adevarat patriot al Rusiei. Sunt ferm convins ca el este devotat sincer Rusiei, era gata sa-si dea viata pentru patrie. Toti cei care il cunosc pe Zaur sustin ca acesta este un om profund religios si ca, la fel ca toti musulmanii, a fost socat de actiunile ‘Charlie Hhebdo’ si comentariile in sprijinul publicarii acelor desene. in orice caz, daca instanta confirma vinovatia lui Dadaev, inseamna ca, prin aceasta crima, a comis o infractiune grava. Dar reiterez ca el nu putea face nici macar un pas impotriva Rusiei, tara pentru care si-a riascat viata multi ani la rand”, a declarat Kadirov, citat de etransmedia.ro
Negari oficiale
Reactia Kremlinului nu s-a lasat prea mult asteptata. Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al presedintelui rus Vladimir Putin, a calificat miercuri drept absurda informatia cu privire la existenta unei ‘liste cu tinte’ din randul opozantilor rusi si a indemnat presa sa solicite anchetatorilor si nu Kremlinului comentarii despre desfasurarea anchetei asupra uciderii opozantului rus Boris Nemtov. ‘Nu stiu detalii ale tuturor rapoartelor fortelor de ordine si serviciilor secrete’, a declarat Peskov, intr-o interventie avuta miercuri la postul de radio Eho Moskvi, subliniind ca amanunte despre mersul anchetei trebuie cerute anchetatorilor insisi. Purtatorul de cuvant al presedintelui rus a calificat drept absurda informatia despre existentei unei ‘liste cu tinte’ din randul opozantilor si din care ar face parte si jurnalisti, despre care se vorbeste din perioada in care a fost asasinata, in 2006, Anna Politkovskaia, editorialista la Novaia Gazeta.
Zelotii lui Putin
In tot acest timp, diversi lideri din spatiul rusesc fac public atasamentul fata de actiunile lui Vladimir Putin. ‘Sunt recunoscator la infinit presedintelui Rusiei, comandantul suprem al fortelor armate ruse, pentru distinctia atat de inalta si aprecierea activitatii mele modeste’, mentioneaza Kadarov in mesajul sau pe reteaua de socializare VKontakte. El a promis sa fie recunoscator mereu lui Vladimir Putin pentru ‘tot ce a facut acesta personal pentru el si poporul sau’ si s-a autointitulat ‘infanteristul presedintelui’. ‘Voi fi mereu camaradul sau credincios, indiferent daca este presedinte sau nu. A-ti da viata pentru un astfel de om este sarcina cea mai usoara. Va asigur ca voi executa orice fel de ordin, voi aduce la indeplinire orice fel de sarcina oricat de complicata ar fi aceasta, indiferent cat m-ar costa. Servesc Rusia! Servesc poporul!’, si-a incheiat Ramzan Kadarov mesajul. Putin l-a decorat la inceputul acestei saptamani pe liderul cecen cu Ordinul de onoare. in decretul prezidential se afirma ca decorarea intervine pentru ‘realizari in munca, activitati sociale si pentru multi ani de activitate cinstita’. Decorarea lui Ramzan Kadarov a coincis cu retinerea a cinci suspecti de origine cecena in cazul asasinarii opozantului rus Boris Nemtov.
